Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Vineri 10 Aprilie 2020 - 7946 vizitatori azi
Sfarsitul programat al democratiei.

1.Puterea a trecut in alte maini.

 Adevaratii stapani ai lumii nu mai sunt guvernele tarilor, ci conducatorii grupurilor multinationale financiare sau industriale si ai unor institutiilor internationale "opace" (FMI, Banca Mondiala, OCDE, OMC, bancile centrale). Prin urmare, cei care conduc lumea nu sunt alesi in mod democratic,  in ciuda impactului deciziilor lor asupra vietii populatiei.
Puterea acestor organizatii se exercita la o dimensiune planetara, in timp
ce puterea statelor e limitata la o dimensiune nationala. De altfel
ponderea societatilor multinationale in fluxurile financiare a depasit-o de
mult pe cea a statelor.
La dimensiune transnationala, mai bogate decat statele si reprezintand principalele surse de finantare ale partidelor politice de orice orientare in majoritatea tarilor, aceste organizatii se situeaza de fapt mai presus de legi si de puterea politica, mai presus de democratie.
Iata lista cifrelor de afaceri ale unor organizatii multinationale, comparate cu PIB-ul statelor. Ea spune multe despre puterea planetara pe care aceste societati sunt in curs s-o capete. O putere tot mai mare, datorata accelerarii fuziunii intre organizatiile multinationale.


Cifre de afaceri sau PIB, in miliarde de dolari.
 
General Motors 178,2   Singapore 96,3
Danemarca 161,1   Toyota 95,2
Tailanda 157,3   Israel 92
Ford 153,5   General Electric 90,8
Norvegia 153,4   Filipine 83,1
Mitsui & Co 142,8   IBM 78,5
Polonia 135,7   NTT 77
Africa de Sud 129,1   Axa - UAP 76,9
Mitsubishi 129   Egipt 75,2
Royal Dutch Shell 128,1   Cile 74,3
Itoshu 126,7   Irlanda 72
ArabiaSaudita 125,3   Daimler-Benz 71,5
Exxon (Esso) 122,4   British Petroleum 71,2
Wall Mart 119,3   Venezuela 67,3
Ford 100,1   Groupe Volkswagen 65,3
Grecia 119,1   Noua Zeelanda 65
Finlanda 116,2   Unilever 43,7
Marubeni 11,2   Pachistan 41,9
Sumimoto 109,3   Nestle 38,4
Malaezia 97,5   Sony 34,4
Portugalia 97,4   Egipt 33,5
Singapore 96,3   Nigeria 29,6
 
Ansamblul celor mai mari 5 firme din lume 526,1
Orientul Apropiat si Africa de Nord 454,5
Asia de Sud 297,4
Africa Sub-Sahariana 269,9


Cifrele dateaza din 1999, in afara de cele scrise cu italice care dateaza din 1992.
Surse: Banca Mondiala (World Development Rapport 1998-1999), Forbes, The
Nation, Institutul de Cercetare al Natiunilor Unite pentru dezvoltare
sociala (Statele Disarray, Geneva, 1995), Le Courier National, Le Monde, Diplomatique.

 


2.Iluzia democratiei.


Democratia a incetat deja sa mai fie o realitate.
Responsabilii organizatiilor care exercita puterea reala nu sunt alesi in mod democratic si publicul nu e informat in ceea ce priveste deciziile lor.
Raza de actiune a statelor este din ce in ce mai redusa datorita existentei unor acorduri economice internationale in privinta carora care cetatenii n-au fost nici consultati, nici informati.
Toate aceste tratate elaborate in ultimii cinci ani (GATT, OMC, AMI, NTM, NAFTA) vizeaza un scop unic: transferul puterii statelor catre organizatii non-alese, cu ajutorul unui proces numit "globalizare".
Suspendarea proclamata si explicita a democratiei n-ar fi exclus sa provoace o revolutie. Acesta e motivul pentru care s-a decis mentinerea unei democratii de fatada si o deplasare a puterii reale catre alte focare de putere.
Cetatenii continua sa voteze, dar votul lor a fost golit de orice continut. Ei voteaza pentru alegerea unor responsabili care nu mai detin practic adevarata putere. Tot astfel,  deoarece nu mai este nimic de hotarat, programele politice de "dreapta" si de "stanga" au ajuns sa se asemene atat de mult in toate tarile occidentale.
Pentru a rezuma, nu putem alege felul de mancare, dar putem alege sosul. Mancarea pe care suntem fortati s-o consumam se numeste "noul sclavagism", asezonat cu sos picant - de dreapta - sau dulce acrisor - de stanga.


3. Disparitia informatiei .


De la inceputul anilor '90 informatia a disparut in mod progresiv din media destinata marelui public.
Ca si alegerile, jurnalele televizate continua sa existe, dar ele au fost golite de continut.
Un jurnal televizat contine maxim 2-3 minute de informatie reala. Restul este constituit din subiecte "de revista", din reportaje anecdotice, din fapte diverse, din mici barfe si reality-show-uri.
Analizele jurnalistilor specializati ca si emisiunile de dezbatere a informatiilor au fost aproape in totalitate eliminate.
Informatia se reduce de acum doar la anumite segmente din presa scrisa, citita de catre o minoritate de persoane.
Disparitia informatiei este semnul clar ca regimul nostru politic si-a schimbat deja natura.


4. Strategii si obiective pentru controlul lumii.


Responsabilii puterii economice provin aproape in totalitate din aceleasi cercuri, din aceleasi medii sociale. Ei se cunosc intre ei, se intalnesc, impartasesc aceleasi idei si aceleasi interese.
Deci in mod natural ei toti impartasesc aceeasi viziune a ceea ce ar trebui sa fie lumea viitoare ideala (pentru ei).
In consecinta este firesc ca ei sa cada de acord in privinta unei strategii si sa-si sincronizeze respectivele actiuni catre obiective comune, inducand situatii economice favorabile realizarii obiectivelor lor. Iata cateva elemente ale strategiei lor:
Slabirea statelor si a puterii politice. Destabilizare. Privatizarea serviciilor publice.
Dezangajarea totala a statelor din economie, incluzand aici sectoarele educatiei, cercetarii, si la un moment dat al politiei si al armatei, destinate sa devina sectoare exploatabile de catre intreprinderi private.
Indatorarea statelor cu ajutorul coruptiei, a lucrarilor publice inutile, a subventiilor date intreprinderilor fara justificare, sau a dispenselor militare. Cand se acumuleaza un munte de datorii, guvernele sunt constranse la privatizare si la desfiintarea serviciilor publice. Cu cat un guvern este mai mult sub controlul "Stapanilor lumii", cu atat mai mult el trebuie sa mareasca datoria tarii sale.
Saracirea angajatilor si mentinerea unui nivel de somaj ridicat, intretinut prin  dislocarea si mondializarea pietei muncii. Aceasta mareste presiunea economica asupra salariatilor, care sunt atunci gata sa accepte orice salariu si orice conditii de munca.
Reducerea ajutoarelor sociale, pentru a creste motivatia somerilor de a accepta orice munca pentru orice salariu. Ajutoare sociale prea ridicate impiedica somajul sa faca presiune in mod efectiv asupra pietii muncii.
Impiedicarea cresterii revendicarilor salariale in Lumea a Treia, mentinand aici regimuri totalitare sau corupte. Daca lucratorii din Lumea a Treia ar fi mai bine platiti, acest lucru ar contraveni principiului insusi al dislocarii si al parghiei  pe care ei il exercita asupra pietei muncii  si al societatii in Occident. Acesta este deci o cheie strategica esentiala care trebuie pastrata cu orice pret. Faimoasa "criza asiatica" din 1998 a fost declansata cu scopul de a pastra aceasta cheie.


5. Artibutele puterii.


Organizatiile multinationale private se doteaza in mod progresiv cu toate atributele puterii statelor: armate (1), retele de comunicatii, satelite (2), servicii de informatii, fisiere ale indivizilor (3), institutii judiciare (stabilite de OMC si AMI, acord conform caruia o astfel de organizatie multinationala va putea sa tarasca un stat in fata unei curti de justitie internationale speciale).
Etapa urmatoare - si ultima - pentru aceste organizatii ar fi sa obtina puterea politieneasca si militara care corespunde noii lor puteri, creand propriile lor forte armate, deoarece armatele si politiile nationale nu sunt adaptate pentru apararea intereselor acestor organizatii in lume.
La un moment dat, armatelor li se va solicita sa devina intreprinderi private, prestatoare de servicii, lucrand pe baza de contract cu statul, ca si cu orice alt client privat capabil sa le plateasca serviciile. Dar, in etapa ultima a planului, aceste armate particulare vor servi intereselor marilor organizatii multinationale si vor ataca statele care nu se vor plia pe regulile noii ordini economice.
Deocamdata acest rol este asumat de armata Statelor Unite, tara cea mai bine controlata de societatile multinationale.
 
Note:
A - Armate particulare
Armatele particulare exista deja in Statele Unite. Este vorba de societatile DynCorp, CACIsi  MPRI, prototipuri ale viitoarelor armate particulare. DynCorp a actionat in numeroase regiuni unde Statele Unite doreau sa intervina din punct de vedere militar, fara a purta responsabilitatea directa (in America de Sud, in Sudan, in Kuweit, in Kosovo, in Irak.). La sfarsitul anului 2002  DynCorp a fost rascumparat de catre  Computer Sciences Corporation, una dintre cele mai importante societati americane de servicii de informatica. In mai 2004, DynCorp si MPRI au fost implicate in torturarea prizonierilor irakieni. Armatele particulare (numite "antreprenori" de catre Pentagon) reprezinta 10% din efectivele americane trimise in Irak.
B- Sateliti
Microsoft a renuntat in final la proiectul sau  Teledesic, o retea de 288sateliti de comunicatie care trebuiau sa constituie o urzeala in jurul intregii planete. Dar alte companii multinationale se pregatesc sa creeze retele similare de sateliti de comunicatie. De asemenea, sateliti de observatie particulari sunt gata instalati. Doua societati comercializeaza imagini de rezolutie mare din orice loc de pe planeta susceptibil de a-i interesa pe cumparatori.
C - Fisiere individuale
Numeroase societati fondate in acesti ultimi ani (in principal in Statele Unite) sunt specializate in colectarea informatiilor individuale, oficial cu scopuri comerciale. Dar aceste fisiere private incep sa reuneasca milioane de profile individuale foarte exacte ale consumatorilor repartizati in zona tarilor occidentale. Informatiile din aceste fisiere sunt vandute oricui doreste sa le cumpere.


6. Adevarata realitate a banilor.


Banii sunt astazi in mod esential virtuali. Ei au ca singura realitate un sir de 0 si 1 in computerele bancilor. Marea majoritate a comertului mondial are loc fara bani fizici si doar 10% din tranzactiile financiare zilnice corespund unor schimburi economice in "lumea reala". Pietele financiare ele insele constituie un sistem de creatie a banilor virtuali, a unui profit care nu se bazeaza pe crearea unei adevarate bogatii. Gratie jocului pietelor financiare (care permite transformarea in beneficii a oscilatiilor cursurilor bancare), investitorii avizati pot fi declarati mai bogati , printr-o simpla circulatie a electronilor in computere. Aceasta creatie de bani fara a crea o bogatie economica corespunzatoare este insasi definitia crearii artificiale a banilor. Ceea ce legea interzice falsificatorilor de bani si ceea ce ortodoxia economica liberala interzice statelor este deci posibil si legal pentru un numar restrans de beneficiari. Daca dorim sa
intelegem ce este in mod real banul si la ce serveste el, e sufiecient sa inversam vechea zicala: " timpul inseamna bani".Banii inseamna timp.

Banii reprezinta ceea ce permite cumpararea timpului altora, timp care a
fost necesar sa se creeze produse sau servicii de consum.
  Banii, Timpul si Sclavii
  Din punct de vedere tehnic banii reprezinta o unitate de calcul intermediara pentru schimbul timpului contra timp, fara a fi posibila compararea directa a timpului unora cu al altora. Deoarece fiecare conversie intre bani si timp se face pe baza unei estimari subiective, care variaza in functie de raportul fortei economice si informationale intre cumparator si vanzator.
In practica acest raport de forte este intotdeauna defavorabil consumatorului - salariat.
Cand un individ dintr-o categorie medie cumpara un produs el plateste timpul care a fost necesar pentru a fabrica acest produs la un pret mai ridicat decat salariul care ii este lui platit pentru o fractiune echivalenta din propriul lui timp.
De exemplu, daca o masina este produsa in 2 ore de 20 de salariati (intelegandu-se aici munca comerciantilor si munca depusa pentru echipamentele de productie folosite), salariul fiecarui salariat pentru aceste doua ore ar trebui sa fie egal cu 1/20 din pretul masinii, adica 500 E daca masina a costat 10000 E. Ceea ce inseamna un salariu orar teoretic de 250 E (1600FF). Pentru cea mai mare parte a salariatilor, suntem foarte departe de aceasta socoteala.
Cand un salariat occidental presteaza 10 ore din timpul lui, el primeste numai echivalentul unei ore. Pentru un salariat din Lumea a Treia, raportul scade la 1000 contra unu.
Acest sistem este versiunea moderna a sclavagismului.
Beneficiarii timpului furat salariatilor sunt intreprinderile, precum si statele atata timp cat banii preluati prin impozite si taxe nu sunt utilizati in interesul general.  

 


7. Punctul de non-retur ecologic va fi depasit.


Este evident ca incepem sa ne izbim de limitele ecologice in activitatea economica.
Un sistem economic liberal, al carui scop este cautarea profitului pe termen scurt pentru interese particulare, nu poate sa ia in considerare costurile pe termen lung cum ar fi degradarea mediului.
Modelele economice actuale sunt totodata incapabile sa estimeze la justa sa valoare "productia" naturii, indispensabila supravietuirii noastre: productia de oxigen, fixarea gazului carbonic de catre paduri si ocean, reglarea temperaturii, protectia impotriva razelor solare, reciclarea chimica, repartitia ploilor, producerea apei potabile, producerea alimentelor etc.
Daca modelele economice ar integra costul real al distrugerii naturii, al poluarii, al  modificarilor climatice, aceasta ar schimba in mod radical estimarea noastra in legatura cu ceea ce este "rentabil " si ce nu.
Productia naturii a fost evaluata la 55.000 miliarde de dolari pe an de catre un grup de oameni de stiinta al Institutului pentru Economii Ecologice al Universitatii din Maryland in 1997.


8. Distrugerea naturii se face intentionat.


Disparitia naturii este inevitabila, deoarece distrugerea naturii este dorita de noua putere economica. De ce? Din trei motive:
-     Disparitia naturii si cresterea poluarii vor face individul inca si mai dependent de sistemul economic si va da nastere unor noi profituri (datorita mai ales unui consum in crestere de medicamente si de prestari medicale.)
-     De altfel natura reprezinta o referinta intr-o alta ordine, cea a universului. Contemplarea frumusetii si a perfectiunii naturii este subversiva pentru aceasta noua putere economica: ea o ameninta prin aceea ca individul poate respinge uratenia medilor urbanizate si pune la indoiala ordinea sociala care in conceptia ei trebuie sa ramana singura referinta. Urbanizarea mediului permite plasarea populatiei intr-un spatiu totalmente controlat, supravegheat si in care individul este total scufundat intr-o proiectie a ordinii sociale.
-     In sfarsit, contemplarea naturii incita la visare si intensifica viata interioara a indivizilor, dezvoltandu-le propria sensibilitate si deci liberul lor arbitru. Ei inceteaza din acest moment sa mai fie fascinati de marfuri, ei refuza programele televizate destinate sa-i abrutizeze si sa le controleze spiritele. Eliberati de lanturile lor, ei incep sa-si imagineze o alta societate posibila, fondata pe alte valori decat profitul material.
Tot ceea ce poate sa determine indivizii sa gandeasca si sa traiasca prin ei-insisi este in mod potential subversiv pentru aceasta noua putere economica. Cel mai mare pericol pentru ordinea sociala este spiritualitatea, deoarece ea ii bulverseaza individului sistemul de valori si deci comportamentul, in detrimentul valorilor si comportamentelor precedente induse de conditionarile sociale.
Pentru stabilitatea "noii ordini sociale", tot ceea ce poate stimula trezirea spiritulala se doreste a fi eliminat.


9. Alternativele ultimei sanse.


Pentru a nu fi total excluse din joc, contra-puterile acestei puteri economice (sindicate, asociatiile de consumatori, miscarile ecologiste) trebuie sa raspunda plasandu-se pe acelasi nivel de organizare, la nivel mondial si nu national ca pana acum, unificandu-si si sincronizandu-si actiunile, la scara grupurilor de state apasand o greutate suficienta in fluxurile economice mondiale.
Le ramane putin timp pentru a actiona, deoarece toate mijloacele de control necesare unei viitoare dictaturi mondiale sunt deja instalate.


 
10.     2000 de ani de istorie.


In timpul acestor ultime doua milenii, civilizatia a trecut prin patru epoci succesive marcand patru forme de putere politica:
 - Epoca triburilor   Puterea exercitata prin forta (si mai rar prin intelepciune sau cunoastere)
 - Epoca imperiilor si a regatelor   Putere ereditara. Nasterea notiunii de stat.
 - Epoca statelor-natiune  Epoca deschisa de monarhia parlamentara in Marea Britanie in 1689, de catre revolutia franceza din 1789 si prin fondarea Statelor Unite. Intr-un stat-natiune, puterea nu mai este ereditara ci exercitata de catre conducatorii ce se considera ca reprezinta poporul si desemnati prin alegeri (stat-natiune democratic), sau printr-un sistem de cooptare in sanul unui partid unic (stat-natiune totalitar).
 - Epoca conglomeratelor economice  Era initiata incepand cu 1954, pusa in practica in cursul anilor 70 si 80 si operationala total incepand cu anii 90. Puterea nu mai este de tip reprezentativ sau electiv si nu mai este nici localizata din punc de vedere geografic (contrar triburilor, regatelor, statelor-natiune).
Ea este exercitata direct de catre cei care controleaza sistemul financiar si producerea marfurilor. Instrumentele acestei puteri sunt controlul asupra tehnologiei, al energiei, al banilor si al informatiei.
Ca orice putere noua, ea se erijeaza in a inlocui puterea precedenta, menita disparitiei.
In sfarsit, aceasta noua putere este globala, planetara. Nu exista deci nici alternative, nici supape. Ea constitue un nou nivel de organizare a civilizatiei, un fel de super-organism.
Rezolvarea marilor probleme ecologice, economice si sociale par sa necesite efectiv instaurarea unei strategii sau a unei forme de putere globale. De asemenea, unificarea lumii prin economie si declinul statelor-natiune au fost justificate partial de o cauza nobila: a face imposibil un nou razboi mondial care, in era atomica, ar insemna sfarsitul civilizatiei.
Dar chestiunea este de a sti in serviciul caror obiective si a caror interese se pune aceasta noua putere, prin cine trebuie ea sa fie exercitata si prin ce contra-puteri trebuie sa fie echilibrata si controlata.
Mondializarea (sau globalizarea) nu este negativa prin ea insasi. In mod potential ea poate sa permita stabilirea unei paci mondiale durabile si a unei mai bune gestiuni a resurselor. Dar daca ea continua sa fie organizata in beneficiul unei elite si daca isi pastreaza orientarea non-liberala actuala, ea nu va intarzia sa genereze un nou tip de totalitarism, transformarea completa a fiintelor umane in marfuri, distrugerea totala a naturii, forme inedite de robie.

 

 

Material primit pe e-mail.

5 commentarii5530 vizualizări30 noiembrie 2011




rss 2.0
rss 2.0