Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Luni 06 Aprilie 2020 - 5190 vizitatori azi
"Privatizarea" si falimentarea industriei romanesti (1990-2010). Ce aveam in decembrie 1989 !

In decembrie 1989 erau in functiune in Bucuresti 47 mari unitati grupate in cinci platforme industriale si in alte arii.Acestea erau:

I. Platforma industriala 23 august cu: Uzinele 23 august; Republica; Intreprinderea de Masini Grele si Agregate Bucuresti (IMUAB); Intreprinderea de Cabluri si Materiale Electroizolante (ICME); Intreprinderea de Materiale de Constructii Granitul; Filatura Romana de Bumbac; Intreprinderea Optica Romana (IOR); Intreprinderea Electroaparataj; Intreprinderea Policolor.

II. Platforma industriala IMGB: Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti (IMGB); O sectie a Uzinei Vulcan; Centrala Electrica de Termoficare.

III. Platforma industriala Pipera: Intreprinderea Electronica, Intreprinderea de Cinescoape; Intreprinderea Conect; Microelectronica; Intreprinderea de Calculatoare; Fabrica de Elemente pentru Automatizare (FEA); Automatica; IPRS Baneasa; Institutul de Cercetari pentru Industria Electrotehnica; Institutul de Cercetari Electronice; Combinatul de Prelucrarea Lemnului Pipera (CPL).

IV. Platforma industriala Militari: Intreprinderea de bai, radiatoare, elemente si armaturi sanitare (IREMOAS); Intreprinderea de materiale de constructii (BCD); CESAROM; Turbomecanica; Centrala electrica de termoficare (CET Vest).

V. Platforma industriala Baneasa-Otopeni: Intreprinderea de Avioane Bucuresti-Baneasa; Intreprinderea de piese turnate si forjate pentru aviatie; Intreprinderea de aparate de masura si control; Laromet.

VI. Alte intreprinderi din Bucuresti: Flamura Rosie; Steaua Rosie (fosta Wolf); Electrotehnica; Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti (IMEB); Electromagnetica; Vulcan; Timpuri Noi (fost Lemaitre); Tesatoria 7 Noiembrie-Dudesti; Intreprinderea Textila Flacara; Adesgo; Tehnica medicala; Intreprinderea de incaltaminte Carmen; Uzinele Chimice Romane; Atelierele 9 Mai; Uzina Semanatoarea.

 

 

Privatizare, lichidare

Cu incepere din 1990/1991 cuvantul de ordine in economie si indeosebi in industrie a fost privatizarea, prezentata ca un panaceu universal pentru a face unitatile rentabile, competitive. Privatizarea a alternat cu falimentarea. Noii proprietari au inchis fabricile, utilajul a fost demontat si vandut ca fier vechi.

Lichidarea industriei s-a desfasurat la scara intregii Romanii. Astazi, au mai ramas cateva unitati mari (Pitesti, Galati, Mangalia etc.), proprietati ale unor firme dinafara. Astazi, Romania importa aproape tot: de la chibrituri si crema de pantofi, la articolele de uz casnic cele mai diverse, la produse agroalimentare, si, pana la utilaje si masini complexe.

Romania a devenit o piata de desfacere a productiei din alte tari, din Europa, din China, din Africa.

O inventariere a industriilor disparute in anii ‘90, cat si dupa 2000, nu a fost efectuata pana in prezent. Socot ca nu gresim daca evaluam distrugerea industriala si economica in general la un procent de 80% la scara tarii intregi. Pana cand o asemenea recapitulare va fi posibila, propun sa ne oprim asupra Capitalei.

Ce si cat a ramas din cele 47 mari unitati bucurestene?

Mai exista 13 unitati, reduse la cate o sectie-doua, dupa cum urmeaza:

Filatura romaneasca, azi la 1/3 din capacitate, se preconizeaza inchiderea si demolarea.

Policolor, au ramas doua sectii, restul a fost demontat si mutat in Bulgaria.

Centrala electrica de termoficare CET-Sud, lucreaza la 40% din capacitate.

Combinatul de prelucrare a lemnului Pipera; sub 30% din productia 1989; din 3.400 salariati, au ramas cca. 600.

IREMOAS, privatizata pe bucati; din 2.800 au ramas cca. 480 salariati.

Intreprinderea de materiale de constructii (BCO), 40% din capacitate, din 1.600, azi 420 salariati.

CESAROM, 30% din volumul productiei 1989, de la 2.300 la 530 salariati.

Centrala electrica de termoficare (CET Vest) maximum 45% din productia anterioara, de la 2.300 la cca. 1.100 salariati.

Intreprinderea de aparate de masura si control, de la 800 la 400 salariati.

Laromet, de la 1.300 la 450 salariati.

Electromagnetica, mai functioneaza o sectie; de la 1.700 la 90 salariati!

Adesgo, mai lucreaza o sectie (restul ciorapilor se importa!).

Semanatoarea, produce acum utilaj agricol marunt; de la 2.800 la 400 salariati.

*

Acapararea terenurilor unde au fost candva fabricile.

In afara vanzarii instalatiilor ca fier vechi, a fost si un motiv direct, imediat, pentru a accelera demontarea uzinelor din Capitala: acapararea terenurilor situate in zone foarte potrivite investitiilor imobiliare. Profiturile au fost de doua ori: odata, prin vanzarea terenurilor la sume ridicate; a doua oara, prin investitiile imobiliare in aceste zone unde transportul urban, alimentarea cu apa, cu electricitate si caldura erau gata asigurate.

Au fost obtinute profituri uriase in comparatie cu ce s-ar fi obtinut din functionarea in continuare a unitatilor industriale existente.

Profitul, cat mai ridicat si rapid, a fost singurul principiu diriguitor al celor care au demontat totul.

Nevoia tarii de a avea o baza industriala - la o parte!

Soarta a zeci de mii de muncitori calificati - nu intereseaza!

Ceea ce a avut loc in Bucuresti s-a repetat in toate marile centre ale tarii asa incat putem estima ca a mai ramas cel mult 20% din capacitatea industriala a Romaniei (existenta in decembrie 1989) si aceasta proprietate a unor firme din alte tari.

Daca la aceasta distrugere a bazei industriale adaugam:

- sistemul bancar-financiar controlat in proportie de cca. 90% de bancile straine;

- datoria catre FMI si Banca Mondiala, si pentru care nu a fost data o explicatie veridica, dar care este scadenta;

- agricultura care nu este in stare sa acopere nevoile populatiei;

- privatizarile anuntate cu lozinca vindem tot: CFR Marfa, Oltchim, Electrica furnizoare, Electrica distributie, ELCEN Bucuresti, companiile energetice Oltenia si Hunedoara;

- daca mai adaugam cedarea, pe aproape nimic a zacamintelor de aur, argint, cupru de la Rosia Montana si Rosia Poieni.

Atunci nu e greu de anticipat ca populatia Romaniei se poate astepta la ce este mai rau. Cat de rau vom constata in 2013.

 

Istoria Romaniei in date (Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003) consemneaza principalele unitati ale feluritelor ramuri, inclusiv acelea ale industriei usoare si alimentare.

Astazi Romania importa aproape tot: chibrituri, crema de pantofi, perii de dinti, conserve de tot felul, camasi, haine, pantofi, aparatura casnica, aparatura electronica, hartie, birotica de tot felul, vase de bucatarie, sticlarie, materiale de constructii si izolatii, carne de pui, carne de porc, rosii, castraveti, pepeni, mere, pere, capsuni, struguri, caise, piersici… Romania agrara nu-si mai poate hrani locuitorii cu produsele solului si recurge la importuri din Turcia, Grecia, Spania, Italia, Franta, Germania, Ungaria.

Combinatul "Comtim" de langa Timisoara (1.000.000 porci anual) a fost falimentat si inchis in anii ‘90. Presa remarca de curand costul ridicat al carnii de porc adusa din import!!!

Mai exista industria farmaceutica romana? Ramai mirat cand farmaciile iti mai vand un medicament fabricat in Romania.

De la o tara industrial-agrara in anii ‘80, Romania este astazi o tara a tot importatoare, o piata de desfacere a produselor aduse din alte parti.

Ce a devenit industria existenta in anii ‘80? Cata a ramas, cata a disparut?

Poate ca in unele cazuri tehnologia utilizata era depasita si nu mai putea fi valorificata in continuare. In alte cazuri, nu mai exista piata de desfacere - am pierdut-o pe propria noastra mana, mai ales, pietele din Federatia Rusa si din alte parti. Dar este aproape sigur ca o buna parte din industrie a fost data la o parte fara vreo motivatie reala, ci numai din perspectiva castigului strict personal. Raspunsurile vor veni candva, dar nu curand.

In prezent, reindustrializarea este la ordinea zilei. Sau, cel putin, asa ni se spune.

O refacere a industriei proprii va intampina, foarte probabil, o indaratnica rezistenta. Aceea a importatorilor. Aceea a grupurilor de interese si a unei parti a birocratiei care se vor bate sa nu se schimbe nimic. Se va adauga dificultatea majora a gasirii fondurilor necesare. Reindustrializarea va cere si un consens al partidelor politice, indiferent de orientarile lor programatice. Va cere imperios schimbarea politicilor fiscale pentru ca intreprinzatorii, indeosebi cei mici si mijlocii, sa se dezvolte si sa dea de lucru oamenilor. Va solicita vointa politica pusa in aplicare timp indelungat.

Toate acestea constituie bariere reale. Ramane de vazut daca si in ce masura vor fi inlaturate.

Reindustrializarea reprezinta o cale fireasca de revenire spre normalitate, de constituire a unei piete interne functionale pentru productie si consum. Urmatorii doi-trei ani vor arata daca Romania se va indrepta pe acest drum sau daca va ramane o piata de desfacere a produselor din import, inclusiv hrana.

P.S. Am aflat si de alte marfuri importate si vandute in piete: praz din Spania, usturoi din China si Spania, varza din Polonia, morcovi din Israel. Stam cum nu se poate mai bine!!

Pentru informarea opiniei publice si indeosebi a tineretului in varsta de 18-35 de ani, am extras din volumul Istoria Romaniei in date, Editura Enciclopedica, 2003, unitatile de productie industriala puse in functie intre 1969 (Congresul al X-lea P.C.R.) si 1989 (pana la Congresul al XIV-lea).

A. Unitati industriale: fabrici, intreprinderi, uzine, sectii. Astfel:

1969

Piese de schimb si reparatii de utilaj chimic (Gaesti)

1970

Fibre artificiale (Savinesti); laminorul de 6 toli (Uzina de tevi - Roman); laminorul de benzi la rece (Combinatul siderurgic - Galati)

1971

Laminor de benzi la cald (idem)

1972

Carton si confectii de carton (Drobeta Turnu Severin); anilina (Fagaras)

1973

"Electro-Arges" (Curtea de Arges); alumina (Tulcea); amoniac (Slobozia); Combinatul metalurgic (Targoviste); aparataj electric auto (Sf. Gheorghe)

1974

Prefabricate din beton (Timisoara); placi aglomerate din lemn (Bistrita); rulmenti (Alexandria); lianti si azbociment (Fieni); placi aglomerate din lemn (Miercurea Ciuc)

1975

RIFIL (Savinesti); aparataj electrotehnic de joasa tensiune (Botosani); produse din beton celular autoclavizat (Adjud); uree (Savinesti); utilaj chimic (Borzesti); tractorul cu incarcator hidraulic (Craiova); linie de ciment (Fieni); linie de var (Fieni); mecanisme si transmisii (Resita); locomotive Diesel electrice de 4000 CP (Craiova)

1976

Hidrofugarea uleiurilor provenite din titei naftenic

1977

Feroaliaje (Tulcea); ingrasaminte chimice (Arad)

1978

Aglomerate, la Combinatul siderurgic Galati; Hidromecanica II (Brasov); amoniac si acid azotic (Tg. Mures); mase plastice pentru constructii (Bistrita); aparate de masurat si control (Vaslui-Rediu)

1979

Ciment (Tasca-Bicaz); tevi sudate (Zimnicea); noua rafinarie de petrol de la Borzesti; instalatii pentru producerea de normal-parafine (Pitesti); masini unelte, accesorii si scule (Baia Mare); Rafinaria Midia-Navodari; sarma si produse din sarma (Buzau); faianta (Baia Mare); mase plastice (Sf. Gheorghe); amoniac (Fagaras)

1980

Panouri electropneumatice (Bacau); aparate de masura si control (Suceava); produse sodice (Giurgiu); furnalul 3 (Calan, intreprinderea Victoria); acumulatori pentru autoturisme (Bistrita)

1981

Materiale refractare (Turda); complexul de cracare catalitica pentru producerea de benzina, motorina si gaze asociate (Pitesti); piese grele turnate din otel (Lugoj); linia automatizata de turnare a pieselor complexe din utilaje de aluminium (23 August, Bucuresti); oxigen si azot (Combinatul de ingrasaminte chimice, Arad); primul laminor la Combinatul siderurgic Calarasi; turnatoria de otel la Combinatul de utilaj greu din Iasi; piese turnate si forjate din otel (Bistrita); tevi inoxidabile si oteluri aliate la Uzinele "Republica" (Bucuresti); linia de fabricare a tuburilor de sticla magnezia (Targoviste); fibre sintetice (Campulung Muscel); utilaj minier (Tg. Jiu); piese turnate (Slatina); clorura de amoniu (Borzesti); fenolacetona (Brazi)

1982

Fabricarea in serie a strungurilor "Carusel" cu comanda numerica (Uzina mecanica Roman); materiale refractare (Braila); producerea formolului si acetonei (Brazi); laminor de benzi electrotehnice (Combinatul de oteluri superioare, Targoviste); prima autobasculanta Diesel electrica de 110 tone (Intreprinderea mecanica Marsa, Avrig); prelucrarea cherestelei din lemn de plop (Cernavoda); instalatia de separare electromagnetica a metalelor rare din nisipuri (Electroputere, Craiova); instalatia de alchilamina (Ramnicu Valcea); izolatori de medie si inalta tensiune (la Electro-mecanica, Turda); celuloza chimica (Braila); oteluri speciale (Cristuru Secuiesc).

1983

Placi aglomerate din lemn (Palas-Constanta); laminorul de tevi de 20 toli (Intreprinderea de tevi, Roman); sulfura de carbon (Braila); instalatia de alchilare cu acid fluorhidric (Teleajen); instalatia de producere a cauciucului polibutadienic (Brazi); polipropilena (Teleajen); combinele autopropulsate de recoltat porumb (Intreprinderea de autocamioane Brasov); instalatia mobila de sudat sine de cale ferata (Brasov); intreprinderea de biosinteze (Calafat); instalatia de foraj multifunctional (Ploiesti)

1984

Rulmenti (Barlad); "Mecanica" Vaslui; amidon si glucoza (Calafat); locomotiva Diesel electrica de 1100 CP (23 August, Bucuresti); prelucrarea maselor plastice (Tulcea); uzina cocsochimica (Resita); nutreturi combinate (Zalau); ciment Medgidia II; fibre sintetice (Caransebes)

1985

Tramvaie cu comanda multipla (Timisoara); troleibuze (Iasi)

1987

Utilaj tehnologic (Bistrita); ferite (Urziceni); "Electrotimis" (Timisoara); tevi (Slatina); utilaj minier (Satu Mare); Combinatul metalurgic (Tulcea)

1988

Uzina de prelucrare a minereurilor de cupru (Zlatna)

Nu au fost incluse in aceasta enumerare: constructiile de nave maritime, hidrocentralele, deschiderea de noi mine, metroul bucurestean, platformele de foraj maritim, instalatiile de foraj minier, Canalul Dunare-Marea Neagra, extinderile la uzinele sau intreprinderile existente, santierele de irigatii; constructiile de locuinte; noua amenajare a cursului Dambovitei (Bucuresti).

*

B. Unitati de productie din industria usoara si alimentara, intrate in productie intre 1969-1989, in ordinea cronologica a punerii lor in functiune:

1969

Fabricile de: zahar (Buzau); articole de sticlarie (Bucuresti)

1971

Filatura de bumbac (Slobozia)

1972

Produse lactate (Tg. Jiu)

1974

Sticlarie pentru articole de menaj (Bistrita); Filatura de bumbac (Alexandria); portelan pentru menaj (Curtea de Arges)

1975

Textile (Nasaud); malt (Reghin); mobila (Curtea de Arges); mobila modulata (Arad)

1976

Tesatorie de bumbac (Baia Mare)

1977

Relon V (Savinesti); tricotaje (Focsani)

1978

Confectii (Scornicesti); vase emailate (Sighisoara); tesaturi din in (Pascani); zahar (Pascani); mobila din panouri inobilate; mobila corp (ambele la Bistrita)

1979

Confectii (Sighetu Marmatiei); bumbac cordat (Tg. Lapus); confectii (Vulcan); vase emailate (Focsani)

1980

Confectii (Saveni, jud. Botosani); mobila (Balcesti, jud. Valcea); filatura de bumbac cordat (Negresti, jud. Vaslui)

1981

Mobila (Pucioasa); filatura de bumbac (Murgeni, jud. Vaslui); fire artificiale (Viscofil, Bucuresti); matase ("Victoria" din Iasi); filatura de bumbac (Abrud); tricotaje (Panciu, jud. Vrancea); ulei de in si soia (Tandarei); zahar (Ianca)

1982

Tricotaje (Nehoiu, jud. Buzau); mobila stil (Nehoiu, jud. Buzau); filatura de bumbac (Flamanzi, jud. Botosani); scaune pliante (Campina); conserve si semiconserve din peste (Constanta); bere (Bragadiru, Bucuresti); matase (Braila); zahar (Arad)

1983

mobila (Tg. Mures); textile netesute (Ramnicu Valcea)

1984

Mobila (Tecuci); industrializarea sfeclei de zahar (Timisoara); furnire estetice (Comanesti)

1987

Confectii (Curtea de Arges)

*

Ce a mai ramas astazi din toate aceste unitati de productie?

 

 

Acad. Dinu C. Giurescu.

0 comentarii8442 vizualizări10 februarie 2013




rss 2.0
rss 2.0