Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Analize-Comentarii Vineri 29 Martie 2024 - 14587
Pentru bani si ursul joaca.

In data de 25 iunie 2013, am constatat cat de adevarata este aceasta veche zicala romaneasca, participand la dezbaterea publica privind raportul de mediu asupra Planului Urbanistic General al municipiului Bistrita.

 Propunerea PUG Bistrita este intocmit de SC BLOM ROMANIA SRL Targoviste iar raportul de mediu a fost realizat de catre SC M&S ECOPROIECT SRL Cluj-Napoca.

 Ma voi referi in principal la Raportul de mediu. Cu toate ca de-a lungul celor 93 de pagini gasim numai argumente pentru acordarea unui AVIZ NEGATIV, totusi, in finalul Raportului, ca si in Anexa la Raport (editata in 26 iunie 2013, in urma dezbaterii publice) se acorda aviz favorabil de mediu. Voi prezenta in continuare pasaje din Raportul de mediu, care sunt argumente foarte solide pentru a nu se acorda aviz favorabil de mediu.

 

Citatele din Raport vor fi inserate cu caractere cursive.

 "ESM este un proces sistematic de evaluare a consecintelor environmentale ale unor politici, programe sau planuri, astfel incat sa se ofere certitudinea ca

acestea au fost corect abordate din fazele incipiente ale procesului de luare a deciziilor, acordandu-li-se o importanta comparabila cu implicatiile economice si sociale.  (definitia ESM Sadler si Verheem, 1996)

 

− Dimensiunea de evaluare environmentala

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa, avand in vedere ca procedura EIA intervine relativ tarziu in procesul decizional si actioneaza mai mult ca un instrument de reactie. De exemplu, in momentul in care se efectueaza EIM pentru un proiect, s-a raspuns deja la intrebarile de inalt nivel referitoare la locul sau tipul de dezvoltare ce trebuie aplicata, iar EIM se va putea axa doar pe masurile de reducere si ameliorare a impactului.

 

In ceea ce priveste aplicarea ESM la planurile de amenajare a teritoriului,

urmatoarele avantaje pot fi mentionate:

 

− Management de mediu durabil.

ESM poate determina o integrare efectiva a  considerentelor de mediu in intocmirea planurilor de amenajare a teritoriului. De asemenea, o buna aplicare a ESM ofera din timp semnale de avertizare cu privire la optiunile de dezvoltare care nu asigura o dezvoltare durabila, inaintea formularii proiectelor specifice si atunci cand inca exista alternative majore,incepand de la nivelul

Planului National de Amenajare a Teritoriului si pana la nivelul localitatilor urbane sau al comunelor. Ca atare, ESM faciliteaza o mai buna luare in considerare a criteriilor de mediu in formularea planurilor de amenajare care creeaza cadrul pentru proiectele specifice.

 

- Sporirea eficientei procesului decizional prin implicarea publicului care va

determina reducerea numarului de contestatii la nivelul EIM sau reducerea costurilor prin evitarea unor actiuni corective ulterioare.

 

−Sporirea eficientei institutionale prin largirea spatiului de participare a

publicului, care va determina o mai mare credibilitate si transparenta a procesului de planificare. Un plan de amenajare va deveni mai eficace daca valorile, opiniile

si cunostintele publicului la nivel local sau ale specialistilor vor fi incorporate in procesul de luare a deciziei.

 

− Intarirea cadrului EIM pentru proiecte.

ESM ofera un cadru favorabil pentru acordurile unice privind proiectele supuse EIM , ajutand astfel la o mai buna focalizare si eficientizare a EIM la nivel de proiect, ceea ce va duce la o reducere a timpului si eforturilor necesare intocmirii acestora."

 

ESM (evaluarea strategica de mediu), dupa teoria care sta la baza intocmirii Raportului, trebuie sa aiba un impact preventiv, sa se ofere certitudinea ca  acestea (politicile, programele sau planurile - PUG Bistrita in cazul de fata) au fost corect abordate din fazele incipiente ale procesului de luare a deciziilor.

D-na Ana-Maria Corpade, care a sustinut Raportul in data de 25 iunie, a mentionat in mai multe randuri, in contradictie flagranta cu definitia ESM, ca oportunitatea traseului Centura Sud propus in PUG poate fi analizata in fazele de elaborare a proiectelor de executie prin EIM (evaluarea impactului de mediu al proiectului). Al doilea paragraf al citatului de mai sus, contrazice aceasta fofilare de raspundere  pentru ca:

            - evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa, avand in vedere ca procedura EIA intervine relativ tarziu in procesul decizional si actioneaza mai mult ca un instrument de reactie;

            - in momentul in care se efectueaza EIM pentru un proiect s-a raspuns deja la intrebarile de inalt nivel referitoare la locul sau tipul de dezvoltare ce trebuie aplicata, iar EIM se va putea axa doar pe masurile de reducere si ameliorare a impactului;

 

Paragrafului care se refera la managementul de mediu durabil, contrazice, de asemenea avizul favorabil:

            - o buna aplicare a ESM ofera din timp semnale de avertizare cu privire la optiunile de dezvoltare care nu asigura o dezvoltare durabila, inaintea formularii proiectelor specifice si atunci cand inca exista alternative majore,incepand de la nivelul

Planului National de Amenajare a Teritoriului si pana la nivelul localitatilor urbane sau al comunelor;

            - sporirea eficientei procesului decizional prin implicarea publicului care va

determina reducerea numarului de contestatii la nivelul EIM sau reducerea costurilor prin evitarea unor actiuni corective ulterioare.

 

 

Ce mai putem face dupa ce am luat decizia ca Centura Sud sa treaca pe traseul propus prin PUG, prin padurea Codrisor ?: sa ne axam pe masurile de reducere a impactului. Cca 10% din Raportul de mediu (9 pagini, de la pag. 72 la pag 81) este consacrat impactului asupra mediului in faza de constructie si, mai ales ulterior, in faza de exploatare. De-a lungul acestei parti a Raportului sunt numai argumente impotriva traseului prin padurea Codrisor. Atunci, de ce sa nu luam o masura preventiva de protectie a mediului in aceasta faza incipienta de decizie, asa cum bine este definita ESM ??? De ce sa pasam raspunderea pentru o faza ulterioara a implementarii proiectului, cand putem lua doar masuri de reducere a impactului ???

 

De ce nu s-a tinut cont de semnalele de avertizare asupra traseului Centurii Sud??? Unde este sporirea implicatiei publicului in procesul decizional, pentru a evita contestatii ulterioare ??? La nici o dezbatere publica organizata de Primaria municipiului Bistrita nu au participat atat de multi cetateni. Din dezbateri s-a putut constata ca opinia publica este impotriva acestei variante. Au fost trei persoane care au cerut realizarea Centurii ocolitoare pentru a devia traficul rutier din Unirea si Viisoara, dar nu au avut argumente pentru traseul propus prin PUG. In schimb se stie ca sunt sentinte judecatoresti definitive impotriva acestui traseu. In cadrul dezbaterii din 25 iunie s-a afirmat ca sunt deja depuse actiuni in instanta impotriva procedurii de avizare PUG datorita traseului Centurii Sud prin padurea Codrisor. De ce sa nu evitam contestatii ulterioare si de ce nu tinem seama de opinia publica???

 

"Dealul Codrisor, deal care bordeaza malul stang al Bistritei, in prezent neamenajat are un potential nevalorificat, putand prin pozitie si amenajari sa devina un punct de atractie turistica (locuri de belvedere).Altitudinea la care se afla aceste puncte permite o vedere de ansamblu asupra orasului. S-ar mai putea amenaja si malurile raului, intre Unirea si Sarata acestea putand fi legate de spatiul verde al orasului si s-ar mai putea include in zona de agrement a orasului si dealul Schifferberg."

 

Acest proiect aprobat printr-un Plan Urbanistic Zonal putea fi inclus in PUG. Este o dorinta a bistritenilor si singura posibilitate de extindere a zonei de agrement din sudul orasului Bistrita. PUZ extindere parc municipal in padurea Codrisor a fost supus dezbaterii publice si a intrunit sustinerea bistritenilor. Daca ducem Centura Sud prin padurea Codrisor adio padure-parc Codrisor

 

 

Parca suntem intr-o perfecta piesa de teatru a absurdului. Toate duc spre un aviz negativ de mediu, prin insasi conceptele teoretice evocate de autorii Raportului de mediu, dar, cu stupoare, in final autorii isi calca demnitatea profesionala in picioare si fac hatarul celui care are pixul care semneaza ordinul de plata. Titlul articolului este explicatia gestului raportorului de mediu : Pentru bani si ursul joaca . Cu completarea : dupa cum canta stapanul.

 

In final, doresc sa semnalez un fapt impardonabil comis de autorii Raportului de mediu, descalificant pentru doua cadre didactice universitare. Urmariti urmatoarea afirmatie din Raport:

"−tendinta de crestere a concentratiei de pulberi in suspensie, ce poate fi pusa pe

seama traficului intens si a activitatilor de prelucrare a lemnului din zona de prelevare SC Mefil SA (zona industriala - in apropierea SC Mopal SA cu profil de prelucrare a lemnului)." (pag 57 din Raport)

SC MOPAL SA nu mai produce de peste 10 ani, iar de mai bine de doi ani toate halele de productie sunt demolate.

 

Imi exprim regretul ca nu am avut acces la Raportul de mediu inaintea dezbaterii din data de 25 iunie. Anuntul de pe site-ul Primariei mentiona ca documentatia se afla la Serviciul Relatii cu publicul, unde m-am prezentat si am primit doar documentatia PUG. In cadrul dezbaterii din 25 iunie dl. primar a mentionat ca Raportul era postat pe site-ul Primariei, fapt pe care il confirm. Ca atare, imi pun cenusa in cap. Poate ca cele de mai sus ar fi avut alt impact daca le prezentam in cadrul dezbaterii publice privind avizul de mediu. Poate!? In ceea ce priveste avizul, cred ca SC M&S ECOPROIECT SRL Cluj-Napoca si-ar fi mentinut avizul favorabil si recomandarile, impotriva teoriei rolului ESM in elaborarea planurilor strategice, ca analiza de mediu sa fie lasata pentru faza EIM. De ce cred acest lucru? Pentru ca: pentru bani si ursul joaca.

 

Adrian Florin Chereji

Cetatean al municipiului Bistrita.

 

0 comentarii2786 vizualizări01 iulie 2013




rss 2.0
rss 2.0