Diverse Marti 17 Octombrie 2017 - 8820 vizitatori azi
Bradul - podoaba sarbatorilor de iarna.

Prezenta lui in casa fiecarui crestin pe tot parcursul sarbatorilor de iarna, a devenit un adevarat cult pentru multe popoare din lume. Prin verdele sau permanent, el reprezinta viata, este metafora tineretii perene si simbolul nasterii, al mortii si fertilitatii. Folosit in diferite imprejurari, el da sfintenie locului, ii da maretie si splendoare, este simbolul bunului augur. Dovada o constituie bogatia fantastica in mituri si legende, obiceiuri si traditii legate de nobletea lui.

Cred ca nu este popor care sa nu-l cinsteasca prin cantece si versuri, asa cum o face si neamul romanesc:

"O, brad frumos, o, brad frumos

Cu cetina tot verde,

Tu esti copacul credincios

Ce frunza nu si-o pierde’’.

In literatura populara, omul voinic este comparat cu un brad, de unde provine si expresia romaneasca "‘nalt ca bradul’’. Lui i se atribuie si calitatea de frumusete ca element de comparatie pentru fizionomia umana. Ramura de brad este cea pe care omul din popor o graveaza pe peretii si grinzile caselor, o sculpteaza pe lazile de zestre, pe uneltele de munca, pe bate si fluiere, o zugraveste pe vase de lut smaltuit "o muleaza pe colacii de pomana, ori decoreaza cu ea mesele de sarbatoare.

Cea mai frumoasa si mai bogata traditie a bradului se leaga insa de sarbatoarea Craciunului. Aceasta traditie dateaza din vremuri stravechi. Multe popoare pagane obisnuiau sa foloseasca copaci in timpul ceremoniilor rituale de glorificare a diversilor zei si spirite.

Vikingii confereau bradului cu acele lui vesnic verzi simbolistica alungarii intunericului si frigului de peste iarna si speranta sosirii primaverii, ca o renastere a vietii si spiritului. Druizii de pe meleagurile Angliei si Frantei decorau stejarii cu fructe si lumanari, drept ofrande de multumire pentru recoltele imbelsugate. O atentie deosebita acordau acestui copac si romanii.

Pe seama bradului de Craciun s-au creat de-a lungul timpului multe legende. Una dintre ele il are ca erou pe Sfantul Bonifaciu, un calugar englez care surprinzand un grup de pagani stransi in jurul unui stejar, gata sa sacrifice un copil, doboara copacul cu o lovitura de pumn, salvand astfel copilul. La aparitia unui firav brad in acel loc, sfantul le explica paganilor ca acesta este Copacul Vietii si reprezinta viata lui Cristos.

O alta legenda ne vorbeste despre Martin Luther, intemeietorul religiei protestante si plimbarea sa prin padure intr-o noapte senina, cand stelele isi jucau luminitele stralucitoare printre ramurile copacilor. Luther a fost atat de impresionat incat a taiat un mic brad pe care l-a dus acasa, unde a recreat lumina stelara punand lumanari pe ramurile copacului.

Se crede ca traditia bradului adus in casa la sarbatorile de iarna provine din Germania secolului al XVI-lea, fiind raspandit apoi in toate tarile Europei. Odata cu plecarea imigrantilor germani in America, acestia au luat obiceiul cu ei, dar a durat destul de mult pana a fost acceptat de restul populatiei. Pana prin anii 1830, multi americani considerau bradul de Craciun o ciudatenie si un simbol al paganismului dar, treptat s-au obisnuit cu el, impodobindu-l.

La inceput brazii erau impodobiti cu nuci, mere, dulciuri si lumanari. Abia mai tarziu au aparut globurile de sticla viu colorate, vata drept zapada, iar in zilele noastre, instalatiile electrice si beteala argintie, care dau farmec si frumusete, creand o ambianta feerica. Sub cupola acestui verde crud sunt puse cadourile surpriza pentru cei mici, dar si pentru cei dragi ai familiei.

Impodobirea bradului este unul dintre cele mai emotionante momente ale sarbatorii pe care o asteptam in fiecare an. Atmosfera creata in jurul copacului magic ne face parca sa ii simtim mai aproape pe cei dragi, iar ideea de a impodobi bradul impreuna cu ei ne da un sentiment de confort sufletesc de care avem nevoie pentru a uita de toate rautatile de peste an.

Traditia spune ca bradul trebuie sa ramana in casa si in Noul An, iar la Boboteaza, preotul sa-l stropeasca cu aghiasma pentru sanatatea si bucuria celor care au pus in aceasta podoaba toate trairile lor. Caci ce poate fi mai frumos decat sa contempli in atmosfera caminului tau simbolul Celui care s-a nascut in Beetleemul sufletului nostru.


Mircea Darosi.

0 comentarii7119 vizualizări21 decembrie 2015




rss 2.0
rss 2.0