Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Eveniment Luni 01 Iunie 2020 - 1138 vizitatori azi
Targul Mare al Bistritei

Imprejurarea ca autoritatile locale din Bistrita au luat decizia de a reinstitui Targul Mare al Bistritei nu este deloc un moment oarecare si nu mai este doar un eveniment local. El suscita intrebarea cu privire la valorificarea traditiei istorice a burgurilor ardelenesti si, prin extensie, a altor orase dezvoltate din vremuri de demult, gratie apropierii de caile majore de comunicatie (ma gandesc la cele de la Dunare, prea secundarizate).

     Decizia si inaugurarea au inainte de toate semnificatie istorica. Un oras venerabil, ca vechime si realizari, isi reasuma istoria care este jalonata de momente ce il singularizeaza. Multi concetateni stiu ca Bistrita a fost inca in Evul Mediu un infloritor centru comercial. Mai putini stiu ca localitatea a capatat devreme caracter urban, ca importanta orasului a facut sa fie proclamat "oras regesc liber", deja in anul 1330, de catre regina Elisabeta, consoarta lui Carol Robert de Anjou, iar, in 1353, sa primeasca "dreptul de a organiza un targ de 15 zile", aidoma targurilor din Vest. Targul de la Bistrita era conceput ca iarmaroc cu participare a celor interesati din intreg regatul de atunci, dar si din afara acestuia. Reinaugurarea Targului Mare innoada firul cu istoria lunga, in orice caz, cu acea treapta remarcabila atinsa cu mult timp in urma de comertul bistritean.

      Inaugurarea Targului Mare al Bistritei are semnificatie istorica si sub alt aspect. Bistrita este un oras cu inceputuri sasesti, de care s-au apropiat romanii, de dincoace si de dincolo de Calimani si Muntii Rodnei, care a functionat in regatul maghiar,(n.r-???) mai tarziu, in imperiul austro-ungar, si a atras o importanta comunitate evreiasca ce s-a bucurat de emanciparea proclamata in imperiu in 1848. Si sasii si romanii si maghiarii si evreii au agreat viata la Bistrita, i-au dat continut specific si si-au legat istoria de infaptuiri bistritene. In timp, romii s-au stabilit si ei la Bistrita si in satele din jur. Fiecare poate invoca ceva aparte la Bistrita, ale carei vestigii pastreaza memoria fiecaruia. Targul Mare al Bistritei aminteste concludent acest profil al orasului.

       Atunci cand vorbim de Targ, in acceptiunea initiala, ne gandim la schimburile de produse ale oamenilor pe o gama diversificata si la sarbatoarea vanzarii si cumpararii de produse. Bistrita a dispus totdeauna de agricultura, pomicultura si viticultura, de cresterea animalelor, de silvicultura, de mestesuguri indestulatoare pentru a face schimburi. De aceea, Targul anual al Bistritei a continuat pana tarziu, in epoca industriala a tarii, si s-a intrerupt pentru cateva decenii, cand a dominat iluzia ca intreprinderile private ar fi devenit superflue. Reluarea Targului Mare este semnul nu numai al unei istorii regasite, ci si al unui potential remarcabil. Caci, trebuie spus, industrializarea de la Bistrita a parcurs mai bine decat cea din alte orase crizele si a reusit sa mentina viata economica a orasului, in pofida dificultatilor tranzitiei din economia Romaniei. Ea a trecut mai bine decat alte orase si criza inceputa in 2008. De aceea, reluarea traditiei Targului Mare este si un bun indicator al anvergurii municipiului, judetului si regiunii.

      Reluarea Targului Mare de la Bistrita deschide oportunitati pentru viitor producatorilor din regiune si din afara ei. Ramane ca fiecare sa si le evalueze. Targul fiind deschis, prin statutul de origine, interesatilor de pretutindeni, caracterul international va trebui creat cu grija. Ceea ce as vrea sa scot in relief este faptul ca va fi nevoie sa fie duse la capat proiecte vechi si sa fie lansate noi proiecte de dezvoltare a Bistritei.

       Bunaoara, profilarea orasului prin istoria sa, care ramane o latura indispensabila a afirmarii in competitiile timpului nostru, face necesara reconstruirea celor doua porti - Poarta Lemnelor si Poarta Spitalului, pe langa cele deja refacute, precum si amplasarea de statui si busturi care sa puna in relief pentru turisti rolul important jucat de zona si oras. Acest rol a fost semnificativ din adancurile istoriei postromane si ale Evului Mediu, pana la Marea Unire din 1918 si dincoace de aceasta. Turismul nu atrage fara crearea de evenimente, iar evenimentele nu se pot crea decat dezvoltand o simbolistica adecvata, inteligenta. Ca se foloseste descrierea lui Bram Stocker a istoriei draculesti drept tema turistica, poate procura avantaje, cum se observa, dar Bistrita are numeroase altele ce asteapta valorificarea.

       Va trebui perseverat pentru a lega Bistrita cu drumuri rapide de Cluj-Napoca, de Targu Mures si de Vatra Dornei si, desigur, pentru legarea la o autostrada. Aeroportul, fie si de dimensiuni mici, ramane o nevoie stringenta. In acest fel, investitiile, ce raman necesare ca oxigenul in localitatile Romaniei, ar putea primi o noua incurajare, iar profilul industrial al orasului se va consolida. Reincurajarea exporturilor pe baza agriculturii, pomiculturii, viticulturii, silviculturii, este mereu necesara pentru a pune in valoare premisele zonei. In anii saizeci-saptezeci pana si satele din jurul Bistritei faceau export direct de produse ale acestora. De ce nu ar fi acum cu mult mai mult?

        Profilarea Bistritei ca centru de educatie si de cultura - cu ansamblurile, solistii, arta plastica de certa competitivitate, cu Biblioteca, cu muzeele, presa, cu un Colegiu Universitar (pe care, aidoma institutiilor similare, abia prostiile din legislatia invatamintului din 2011 l-au slabit!) - ar trebui dusa mai departe, cu noi initiative benefice.  Bistrita a dat si da valori culturale si stiintifice cum putine alte zone o fac (proportia consacrarilor la mia de locuitori a situat judetul intre primele trei in tara!) - iar acest fapt trebuie sa fie un imbold. In definitiv, din acest loc si-au  inceput ascensiunea Liviu Rebreanu si George Cosbuc. Cel mai recent, soprana Anita Hartig a urcat treptele Metropolitan Opera, iar faptul indica nivelul de aspiratie si performanta al locului. La inceputul secolului al XX-lea, sasii Bistritei aveau trei edituri, la Reteag apareau trei ziare. Generatiile de acum nu pot fi mai prejos.

         Bistrita ar trebui sa revina in pozitia de centru al pregatirii sportive nationale si internationale si de generator de sportivi de prim plan. Putine locuri o pot concura. Lucian Samartean sau Gabriela Szabo nu sunt aici exemple izolate.

        Avand o dotare naturala de valoare ridicata - de la bai sarate si alte bai terapeutice, la statiuni montane de agreement, de la culturile raspandite pe dealurile blande la cabanele fermecatoare din muntii ei - Bistrita va putea sa-si sporeasca ponderea in turismul national si international. Cu statiunile si hotelurile de buna calitate pe care le are, cu atat mai mult. Chiar daca a pierdut, la randul ei, ca urmare a trecerii autostrazii ce leaga Viena si Budapesta de capitalele din Rasaritul Europei pe deasupra frontierelor tarii, Bistrita profita de situarea pe drumul ce leaga Vestul european de Est.

     Oriunde si oricand ideile, apetitul de actiune si capacitatea de initiativa a oamenilor sunt cele care creeaza realitatile. Bistritenii au dovedit adesea ca sunt gata sa faca si se pricep sa faca. Chiar decizia de a restabili Targul Mare al Bistritei si inaugurarea sa sunt dovezi in acest sens. Nu ne ramane decat sa-i felicitam din toata inima pe cei care au facut posibil acest eveniment si sa exprimam speranta ca roadele lui se vor vedea curand intr-un nou riviriment, pe masura vredniciei locuitorilor. Inchei salutand faptul ca la aceasta inaugurare sunt prezenti parteneri din Germania, Franta, Israel, Statele Unite ale Americii, Polonia si din alte tari - ceea ce promite de pe acum sa asigure tot mai mult efectivul caracter international al Targului de la Bistrita.

 (Alocutiune la reuniunea de la Teatrul de Vara, cu ocazia inaugurarii Marelui Targ al Bistritei, din 21 august 2015)

.

Andrei Marga.

0 comentarii2527 vizualizări24 august 2015




rss 2.0
rss 2.0