,,Sa nu-ti fie teama de dusmanul tau; cel mai rau lucru pe care ti-l poate face este sa te ucida. Sa nu te temi nici de prietenul tau; cel mai rau lucru pe care ti-l poate face este sa te tradeze. Teme-te insa de indiferenta. Caci prin tacerea ei, prin consimtamintul ei tacit, te ucide si te tradeaza in acelasi timp. - Nikita Mihalkov.          -          Mai intai te ignora, apoi rad de tine, dupa aceea lupta cu tine, dar la sfarsit invingi - Mahatma Gandhi.          -          Acad. prof. univ.ec. Anghel Rugina - ,,ůsa ne comportam civilizat, sa ne educam bine copiii, sa ne conservam si sa ne protejam mediul in care traim, sa ne respectam si sa ne ajutam, pe scurt: sa ne traim viata linistiti"

Eveniment Sambata 30 August 2014 - 32572 vizitatori azi
CAPUL DE BOUR LA 155 DE ANI.

In ritmul intens al vietii moderne de astazi, destinderea-ca diversiv fata de ocupatiile obisnuite-ar putea constitui o necesitate. In sensul elevat al notiunii, aceasta destindere este de preferat a se realiza printr-o odihna activa, in cele mai variate domenii: in arta, in sport, turism, gradinarit, de scris o carte, sau multe, multe alte posibilitati de destindere.

Una dintre cele mai placute forme de destindere, o consider a fi activitatea de colectionare, dar sa nu fie limitata doar la stricta acumulare, ci sa fie aceea colectionare care sa  inobileze omul prin studiu, printr-o continua cautare.

Printre ramurile cele mai raspandite de colectionare, in zilele noastre se situeaza si filatelia, cu milioanele de pasionati din toata lumea.

Pretutindeni in lumea intreaga, tineri, adulti si varstnici, dau atentie frumoaselor figurine postale, straduindu-se sa realizeze colectii.

Este adevarat ca, nu toti cei ce aduna marci sau alte piese filatelice pot afirma ca practica filatelia in conceptia avansata, la care aceasta a ajuns in prezent.

Privita din afara, filatelia este considerata de unii, cu indulgenta, ca fiind o indeletnicire minora si, de ce nu, ca o marota "buna pentru maniaci si copii". Nu degeaba, in perioada ei de inceput, filatelia a fost numita "timbromanie"!

Privita dinauntru ei insa, filatelia apare pentru colectionar ca un domeniu de refugiu si relaxare, ca o sursa continua de multumire.

Dupa un timp, acumularea se imbina cu cercetarea tot mai atenta a materialului colectionat, intervine acea selectie care este determinata de intrarea in arena competitiilor, in care colectionarul comunica rezultatul stradaniilor si cercetarilor sale.

Pentru neofiti, diletanti si impostori, filatelia nu este decat "un minunat hobby". Doar colectionistica ar putea, cu o generoasa marja  de eroare sa fie privita ca "un minunat hobby", desi chiar si ea transcende "hobbyul" de-a aduna: brichete, cutii de chibrituri, blide de lut, linguri de lemn sau cozi de matura.

Filatelia este o forma alternativa de invatamant. In perioada de dupa lovitura de stat, de la 23 august 1944, si pana prin anii 1990, adica perioada comunista, aflata sub influenta totala a bolsevicilor, filatelia avea un caracter de masa, iar tinerii invatau cate ceva din colectionarea de marci postale, ceea ce astazi, cu regret o spun, ca nu se mai intampla.

Orice emisiune postala este in corelatie cu un eveniment produs in tara emitenta: social, politic, economic, cultural, religios, artistic, militar, stiintific, geografic, turistic, sportive, etc.

Studiind emisiunile postale iti insusesti cunostinte de: istorie, geografie, economie, religie, pictura, sculptura, arhitectura, medicina, zoologie, botanica, ba chiar si de matematica (inveti sa lucrezi cu serii ordonate).

Prin arealul sau vast, practic nelimitat de raspandire, timbrul in calitatea lui de document istoric, devine ceva magnific, indestructibil, si inalienabil, de nerastalmacit si imposibil de negat; este documentul istoric cu caracter de permanenta.

Tot el este si un mijloc de investitie, de plasament sigur si pe termen cat mai lung a veniturilor (chiar si aurul se devalorizeaza, marca postala dimpotriva se valorizeaza continuu).

Un exeget francez spunea: " Timbrologia este stiinta despre stiinta."

In decursul stapanirii turcesti, ambele principate romanesti isi pierd succesiv drepturile pe care le aveau ca state suverane.

Turcii ajunsesera sa detina monopolul absolut asupra circulatiei produselor si marfurilor principatelor.

Acestea nu puteau avea nici oaste proprie, nu puteau sa emita moneda proprie, nu puteau sa aiba nici un fel de legatura cu alte state fara aprobarea portii Otomane.

Odata cu incheierea pacii de la Adrianopole, la 14 septembrie 1829, atat Moldova cat si Valahia redobandesc o serie de drepturi, ceea ce marcheaza o importanta evolutie in situatia lor politica.

Incepe adevarata lupta a romanilor pentru suveranitate statala si pentru emancipare nationala.

Unul dintre semnele cele mai pregnante ale acestei emancipari il constituie emiterea, la 15 iulie 1858 la Iasi, a primelor marci postale romanesti.

Pana atunci emiterea de moneta si timbru erau atributele statelor suverane.

Pe marcile Moldovei nu apare nici un indiciu referitor la suzeranitatea portii asupra principatului.

Ba mai mult, pe acele prime timbre postale se afla imprimat simbolul heraldic, capul de bour, stema Moldovei suverane.

Anul acesta, la 15 iulie, se implinesc 155 de ani de la prima emisiune de marci postale romanesti, cunoscuta sub denumirea "Cap de bour".  De ce Cap de bour ?

La 1359, nobilul maramuresan Dragos, impreuna cu suita sa, savarseste (organizeaza) o vanatoare care se pare sa aiba un caracter initiatic, in tinutul de la estul Obcinelor, urmarind un bour.

Pe malul unui rau, care ulterior va primi numele de Moldova, fiara este prinsa si rapusa.

Dupa consumarea ritualica, bourul devine totem, iar in aceasta calitate isi va gasi locul pe pecetea lui Dragos.

Acesta incepe sa ia in stapanire noul teritoriu prin descalecarea in diverse locatii si declararea acestora ca parti din noul teritoriu pe care tot el il numeste Moldova.

"In anul 6867/1359, veni Dragos voievod din tara ungureasca, de la Maramures, la vanat dupa un bour si domni aici doi ani"(Apud:I.Bogdan, Cronicile inedite atingatoare de istoria romanilor, Bucuresti, 1895, p.49).

Capul de bour, devenit simbolul tanarului stat Feudal Moldova, va fi regasit pe sigiliul domnesc de la 1387 al lui Petru Musat; la Vasile Lupu, pana la Cuza (vezi pecetea principelui Cuza).

Va mai putea fi regasit sulptat pe stalpii de pe traseul care marca frontiera Moldovei, pe stele funerare, pe monete (sub domnia lui Stefan cel Mare), pe usi de la biserici etc.

Capul de bour cu steaua intre coarne se va imprima pe primele marci postale autohtone, care nu au inscriptionata denumirea statului emitent deoarece poarta tocmai simbolul heraldic al statului: Moldova.

Asadar originele stemei de pe timbre sunt heraldice, simbolul statului fiind tocmai bourul (urus sau taurus silvestris, adica taurul salbatic).

In mod eronat Dimitrie Cantemir il denumeste "ZIMBRU" si de atunci confuzia.


b.EMISIUNEA I

 In principal, apare necesitatea "marcarisirii scrisorilor" ca modalitate de reglementare a achitarii c/v serviciului de transport a corespondentei de catre posta.

Initial plata se efectua de catre destinatar la primirea corespondentei.

Ca urmare a utilizarii timbrelor pentru francarea scrisorilor, plata se face de catre expeditor prin achitarea c/v francaturii aplicata pe anvelopa scrisorii.

Reglementarea francarii corespondentelor (marcarisirii scrisorilor) va fi publicata in Buletinul Oficial, "Foaia publicatiilor oficiale a Principatului Moldovei nr.54 din 6 iulie 1858 ca Adaos (Anexa) la Buletin (nr.54) foaia publicatiilor oficiale purta nr.57 si 58 si facea corp unic cu Buletin nr.54."(Cf.Filatelia nr.11/1958,p.26).

Cu ordinul nr.1525, Directia Postelor si Dilijanselor Moldovei reglementeaza circulatia pasagerilor cu diligenta si a postei scrisorilor de la 1 iulie 1858, care la pc.3 stipula:"pentru scrisorile cu plata s-au introdus marca, care se vor putea cumpara pe la magazinurile din piata si de la ecspeditiile postelor, asemine marce sunt fiscate de toata valora, adica de 27, 54, 81 si 108 parale in cursul visteriei." (Cf. Filatelia nr.11/1958, p.26).

Taxele erau stabilite in functie de distanta si masa scrisorii, iar timbrele erau valabile numai in interiorul granitelor Moldovei.

Ordinul este semnat de catre directorul postelor, Vasile Grigoriu si contrasemnat de catre expeditorul central Cerkez.

In publicatiile oficiale nu se aminteste nimic despre desenul marcilor aferente primei emisiuni si nici despre culorile cernelurilor tipografice necesare imprimarii.

Se indica numai valorile facile ale timbrelor. Nu ne-a ramas nicaieri consemnat numele machetatorului.

In conformitate cu tariful postal al vremii, cap.III si IV, erau cele care reglementau c/v transporturilor in functie de distanta (masurata in poste) si de masa trimiterii exprimata in dramuri (1 dram, 2 sau 3 dramuri).

Astfel s-au confectionat materiale din otel pentru marcile cu valorile faciale de: 27, 54, 81, 108 parale).

Imprimarea s-a executat la Atelierul de Timbre Iasi cu o presa tipografica manuala, lucrand cu un singur cliseu aferent unei singure valori, in coli de 32 buc.(8 siruri si 4 randuri).

Dat fiind faptul ca la fiecare doua randuri coala trebuia intoarsa si reintrodusa cu partea opusa in lucru, randurile 2 si 3 au marcile dispuse tate-bache. Tirajele pe valori prezinta urmatoarele totaluri:

·       27 parale=6.016 buc.=188 coli

·       54 parale=10.016 buc.=313 coli

·       81 parale=2.016 buc.=362 coli

·       108 parale=6.016 buc.=188 coli

Oficial aceste timbre s-au aflat in circuitul comercial postal intre 15 iulie si 1 noiembrie 1858, adica 103 zile.

Din cantitatile emise s-au vandut:

·       27 parale=3619 buc.

·       54 parale=4772 buc.

·       81 parale=709 buc.

·       108 parale=2584 buc.

Stocul ramas neutilizat in caseria Ministerului de Finante a fost distrus prin ardere, in curtea Directiei Generale de Poste Bucuresti (dupa ce fiecare membru al comisiei de distrugere si-a tras partea…).

Unii autori de "folklor" filatelic afirma, fara niciun suport documentar, ca timbrele ramase in stoc au cazut in raul Buzau cu ocazia mutarii arhivelor de la Iasi la Bucuresti (vezi Georges Brunel in,"Despre timbrele romanesti").

O alta categorie de folkloristi, prin diverse scriituri, afirma despre imprimarea timbrelor, cum ca, s-ar fi executat cu o stampila de mana in coli a doua randuri de cate 8 buc. Toate in tate-bache. Folklor!

Valoarea de 27 parale

 Din valoarea de 27 parale s-au inventariat foarte putine, ca existand in colectii particulare.

Timbrul reprezinta capul de bour cu o stea in 5 colturi intre coarne intr-un cerc cu diametrul de 19 1/2mm.

Sub botul bourului se afla goarna postala cu palnia spre stanga, avand inscrisa valoarea de 27, in interiorul colacului. In cerc, deasupra bourului, cu litere chirilice se afla textul PORTO SCRISORI. Vocabula "porto" folosita gresit induce asupra intregii emisiuni Moldova I caracterul de eroare. C/V era achitata de catre expeditor, FRANCO si nu de catre destinatar, PORTO. Hartia utilizata pentru imprimarea marcilor de 27 parale este de nuanta roz, diverse tonuri, vargata orizontal. Ea nu a fost comandata special ci s-a procurat din comert; este de productie manufacturiera austriaca si are caracteristica dispunerea radiala a fibrelor de celuloza datorita pastei in site centrifuge manuale.

 

Valoarea de 54 parale

 Marcile cu valoarea faciala de 54 parale prezinta acelasi desen tehnic, comun intregii emisiuni, textul fiind in chirilica. Si in acest caz utilizarea gresita a vocabulei PORTO, in loc de FRANCO, induce marcilor caracterul de erori.

Hartia folosita este de nuanta verzui, in diverse tonuri, vargata orizontal. Este de provenienta austriaca, manufacturata. Cerneala tipografica are culoarea albastra.

Valoarea de 81 parale

Marcile cu valoare faciala de 81 parale prezinta acelasi desen tehnic si acelas text. Diametrul cercului este de 19 ¾ mm. Si acest timbru are caracter de eroare. Hartia utilizata este tot de provenienta austriaca, manufacturata, in nuanta albastrui, diverse tonuri, nevargata. Cerneala tipografica este de culoare albastra.

Valoarea de 108 parale

Marcile avand valoarea de 108 parale au acelasi desen si text in chirilica. De asemenea au caracter de erori. Diametrul cercului este de 20 mm. Hartia folosita are nuante de roz-pal, vargata orizontal, fiind de provenienta austriaca, manufacturata.

Daca din valorile de 54 si de 81 parale nu se cunosc perechi, ci numai exemplare izolate, din valoarea de 108 parale se cunosc doua perechi obliterate (una pe anvelopa scrisorii).

Timbrul cu valoare de 10 parale nu a mai fost folosit datorita modificarii tarifului postal. Acesta trebuia sa fie folosit pentru francarea ziarelor expediate prin posta.

Cliseul reprezinta bourul cu steaua in 5 colturi intre coarne, iar sub bot avand goarna postala cu palnia spre stanga si valoarea de 10 parale in interiorul colacului. Textul este scris in latina. Si acest timbru, daca aparea, ar fi constituit o eroare (indusa de vocabula PORTO).

In lume exista o serie de colectii importante care se pot mandri cu piese aferente primei emisiuni Cap de bour. Dintre aceste colectii amintim:

·       Colectia (fosta) Carol II;

·       Colectia British Museum;

·       Colectia reginei Angliei;

·       Colectia Muzeului Postelor-Berlin;

·       Colectia (fosta) a fostului presedinte american Roosvelt;

·       Colectia fostului rege al Egiptului Faruk;

·       Colectia Mateescu-Sinaia;

·       Colectia Muzeului Romand de Istorie Bucuresti, care nu poseda decat valorile de 27 si 54 de parale.

 Un lucru trist, dar adevarat, ca tu tara romaneasca sa nu ai colectia completa a Capului de bour.

In lucrarea"Reflexionen Uber philatelie" de Muller Mark, Berlin, 1946, gasim date din cataloagele a 278 de licitatii desfasurate intre 1917-1943 in Germania, SUA si Elvetia; nu este prezentata situatia timbrelor "Cap de bour" emisiunea I.

·       27 parale=2 buc.neobliterate;54 buc.obliterate

·       54 parale=5 buc. neobliterate;123 buc.obliterate

·       81 parale=1 buc.neobliterate; 91 buc.obliterate

·       108 parale=1 buc.neobliterata; 25 buc.obliterate

Din emisiunea a II-a suntem informati ca s-au inventariat: de 5 parale 7 buc. neobliterate si 25 buc.obliterate.

Dintre cele 25 obliterate este cunoscuta francatura de pe ziaul "ZIMBRULU SI VULTURULU", compusa din doua straifuri, unul din trei valori si celalalt din cinci valori, de 5 parale cadru intreg.

Aceasta piesa filatelica este una dintre cele mai valoroase din lume, trecand cu mult peste suma de 5 milioane de Euro !

Liviu Cristea, in 1958, realizeaza urmatoarea inventariere:

·       27 parale: neobliterate=10 buc.;obliterate=89 buc.

·       54 parale: neobliterate=12 buc.;obliterate=122 buc.

·       81 parale: neobliterate=26 buc.;obliterate=18 buc.

·       108 parale:neobliterate=11 buc.;obliterate=109 buc.

Marcile neobliterate au guma maronie, degradata, casabila.

Liviu Cristea facea atunci recomandarea spalarii acestor marci pentru indepartarea gumei care ar putea degrada iremediabil timbrul. (Cf.Dr.Liviu N.Cristea, in The Stamp Lover nr.11/1958).

 

 

Colectia (fosta) Carol II

Regele Carol al II-lea, intitulat pe vremuri Regele"Plaboy", a fost unul dintre cei mai mari colectionari de timbre. Carol a fost chiar un patimas colectionar.

 In viata lui Carol al II-lea au fost cateva lucruri importante, pentru care era dispus sa renunte chiar si la indatoririle ce ii reveneau prin functia de sef de stat.

Carol nu a rezistat cand era vorba de iubita lui, Elena Lupescu, si de arta, tabloruri semnate de mari artisti si timbre rare si scumpe. Pe parcursul anilor a investit sume uriase, cumparand marci postale din celebrele colectii ale vremurilor, dar colectia lui a fost imbogatita si de raritati primite cadou.

Colectia sa a fost recunoscuta pe plan mondial si continea piese extrem de rare si valoroase.

Timbrele lui Carol al II-lea erau comparate cu cele din celebrele colectii ale magnatului Philipp von Ferrary sau a Casei Regale din Anglia.

Dar fiindca suntem la capitolul colectiei lui Carol al II-lea, nu pot sa trec mai departe fara sa amintesc si faptul ca regele Carol a parasit Romania dupa abdicarea sa din toamna anului 1940.

Conform datelor din diferite arhive el a reusit sa plece cu o serie de bunuri de colectie, tablouri de El Greco, Tizian sau Grigorescu.

In cele 41 de vagoane cu care Regele a luat calea exilului se afla si valoroasa sa colectie de timbre.

Colectia (fosta) Carol  al II-lea, care cuprindea si 21 buc.diverse valori, Cap de bour, printre care si faimoasa pereche tate-bache 27 parale. Actualmente, se zice ca, aceasta colectie se afla intr-o banca elvetiana.

 Se zvoneste insa ca, o parte din colectia Carol al II-lea a fost ascunsa in  conservatorul Bibliotecii Universitare din Iasi, in vederea recuperarii ei ulterioare.

A venit colhozismul calare pe tancurile rusesti si nu s-a mai recuperat nimic.

 Se pare ca a fost gasita de catre Ion Solcan, care i-a facut-o cadou mai tanarului sau sef de partid (NO COMENT!)

Cu certitudine insa, se poate afirma ca, o parte din Colectia lui Carol al II-lea a fost revazuta de marele public la o expozitie internationala de filatelie, organizata in 1950, la Londra.

Dupa aceasta aparitie publica colectia a fost dezmembrata, iar dupa moartea Regelui, se zice ca a fost furata in conditii inca neelucidate. Valoarea colectiei "Carol" este estimata la cateva zeci de milioane de Euro, avand in vedere ca doar doua raritati filatelice sunt evaluate in prezent la sase milioane de Euro. Este vorba despre o eroare de tipar a marcii postale emisa de colonia britanica, Australia Occidentala, in 1855, ce a fost vanduta in 1993 cu peste doua milioane de dolari, respectiv o eroare de culoare a primei marci suedeze ce a fost achizitionata la o licitatie publica cu 2,5 milioane de franci elvetieni.

Colectia"Carol" a fost cautata si de securitatea regimului comunist, dar recent si de catre mostenitorii legali, Regele Mihai si fratele vitreg al acestuia, Paul Lambrino.

 

C.EMISIUNEA a II-a

Desi aceasta emisiune Cap de bour II intra in circuitul postal dupa data de 1 noiembrie 1858, se cuvine sa o sarbatorim si pe ea impreuna cu prima emisiune.

Diferenta dintre cele doua date de aparitie este de numai 103 zile. Aceasta a II-a emisiune Cap de bour apare din necesitatea de-a adapta valorile faciale ale timbrelor, necesare francarii scrisorilor, la noul tarif postal care intra in vigoare la 20 octombrie 1858.

Marcile postale aferente acestei emisiuni au fost imprimate la Atelierul Timbrului din Iasi cu aceasi presa manuala, lucrand cu un singur cliseu al unei anumite valori.

Si in acest caz randurile 2 si 3 au marcile in tate-bache.

Pentru prima data utilizeaza grafia latina, cu exceptia prescurtarii vocabulei "parale"care s-a grafiat cu chirilica. Tot pentru prima data s-a emis marca postala necesara francarii ziarelor expediate prin posta.

Desenul timbrelor, comun intregii emisiuni, reprezinta bourul avand intre coarne o stea cu 6 colturi, iar sub bot goarna postala cu mustiucul spre dreapta, inconjurate de textul marcii, totul intr-un cadru dreptunghiular cu colturile rotunjite.

Pe laturile scurte sunt inscrise valorile faciale cu cifre arabe si litere chirilice.

Pe laturile lungi, cu litere latine, se afla textul: la stanga PORTO (vocabula care extinde asupra intregii emisiuni caracterul de eroare), iar la dreapta SCRISOREI, in cazul marcilor de 40 si de 80 de parale.

Pentru marcile de 5 parale textul este: PORTO GAZETEI.

Hartia utilizata  pentru imprimarea emisiunii a II-a Cap de Bour este simpla, subtire, alba, uneori galbui sau azurata. Gumarea s-a executat rudimentar, cu pensula, cu guma arabica insuficient purificata.

Cantitatile de timbre imprimate pe hartie azurata sunt:

·       5 parale=960 buc.-primul tiraj

·       40 parale=6.400 buc.-primul tiraj

·       80 parale=2.880 buc.-ultimul tiraj

Cantitatea marcilor imprimate pe hartie galbui (tirajele intermediare):

·       5 parale=6.400 buc.

·       40 parale=21.440 buc.

·       80 parale=60.072 buc.

Nici in cazul acestei a II-a emisiuni Cap de bour nu apare inscris pe timbre denumirea statului emitent ci numai simbolul heraldic al statului.

Perioada de valabilitate a marcilor postale Cap de bour emisiunea a II-a este cuprinsa intre 1 noiembrie 1858 si 1 mai 1862 (in unele oficii ca Mihaileni, Bakeu, au circuilat postal pana la 5 mai 1862.

Nici in cazul acestei emisiuni nu se cunoaste numele machetatorului.

(Dupa unii autori machetatorul ambelor emisiuni Cap de bour ar fi fost un francez stabilit la Iasi pe nume Besaigne. Nu exista documente care sa certifice acest lucru.)

Valoarea de 5 parale PORTO GAZETEI s-a imprimat cu cereneala tipografica neagra pe trei tipuri de hartie: azurata, alba si galbui.

Timbrele cu cadrul spart s-au imprimat la Bucuresti.

Este posibil ca, in decembrie 1861, cu ocazia mutarii la Bucuresti a Atelierului Timbrului, matrita valorii de 5 parale sa fi suferit fisurarea cadrului pe linia sa inferioara, la nivelul literei "A".

Acelasi lucru pare a se fi intamplat si cu matrita valorii de 80 parale (?).

Valoarea de 40 parale PORTO SCRISOREI s-a imprimat cu cerneala tipografica albastra, in diverse nuante si tonuri.

S-au folosit trei tipuri de hartie subtire: azurata, pentru primul tiraj din 27 octombrie 1858; alba pentru tirajul din aprilie 1859; galbui pentru tirajul 1859/1860.

Unii autori afirma ca hartia galbui nu ar fi decat hartie alba, subtire care s-a ingalbenit sub efectul alterarii chimice a gumei arabice insuficient purificata.

Valoarea de 80 parale PORTO SCRISOREI s-a imprimat cu cerneala tipografica rosie intr-o mare gama de nuante si tonuri, de la caramiziu, la rosu-brun.

S-au utilizat trei tipuri de hartie, numai ca in acest caz, ultimul tiraj s-a imprimat pe hartie azurata. Hartia alba s-a folosit pentru tirajul din 27 octombrie 1858; hartia galnui pentru tirajele din 1859/1860, iar hartia azurata pentru ultimul tiraj din aprilie 1861. Datorita deformarii si microfisurarii cadrului cliseului, timbrele sunt clasate in trei tipuri astfel:

·        I. Cu cadrul intreg

·       II.Cu latura dreapta fisurata la nivelul literei "R"

·       III.Cu o concavitate pe latura stanga

La incetarea valabilitatii de francare a marcilor acestei emisiuni si retragerea lor din circuitul comercial postal va urma o perioada de doua luni in care scrisorile vor circula fara francatura.

 

d.FALSURI SI FALSIFICATORI

 De-a lungul vremii, date fiind cotele de catalog extrem de ridicate ale acestor marci, unii au fost tentati sa comita falsuri in dauna colectionarilor si sa le puna in circuitul filatelic. S-a compromis astfel idea de filatelie romaneasca si s-au prabusit anumite cotatii ale marcilor postale romanesti; insisi filatelistii romani au ajuns in postura de a nu fi admisi la expozitii, targuri si licitatii…

Probabil pentru a mai atenua din duritatea vocabulei "FALS", unii colectionari le-au numit "reimpresiuni".

Ele nu intrunesc conditiile de-a fi reimpresiuni, deoarece nu au fost facute la solicitarea scrisa a administratiei Postei Nationale.

Numai aceasta structura administrativa poate lansa o comanda pentru o reimpresiune a unei emisiuni si numai atunci cand apare necesitatea intocmirii unor colectii filatelice care au scopul de a fi daruite unor inalte personalitati sau unor state, cu ocazia vreunui eveniment deosebit.

Pretinsele eseuri la emisiunile Cap de bour sun pur si simplu FALSURI.

Prima falsificare din istoria acestor diamante ale filateliei romanesti este atribuita unui anume Moroiu si a fost comisa in scop de specula. Prins si dovedit infractor, Moroiu a fost judecat si condamnat.

A doua falsificare a fost comisa de catre insusi directorul general al Postei Romane, Augustin Gorjan, la 1891.

Acesta "gasind" zice-se caseta cu matritele originale ii ordona gravorului Fessler sa le curete si sa le verifice.

Fessler aplica pe hartie alba, cu tus tipografic negru, cate trei amprente ale fiecarei valori.

Decupeaza sI retine pentru el cate un fals astfel rezultat, iar celelalte doua le preda lui Gorjan.

Un tiraj ordonat de catre Gorjan va fi comis pe hartie tentata, vargata, cu tus tipografic negru, astfel:

·       27 parale=50 buc.

·       54 parale=30 buc.

·       81 parale=30 buc.

·       108 parale=20 buc.

Gorjan afirma ca neplacandu-i cum au iesit le-ar fi distrus. In contrazice insa C.Z.C., Bucuresti 2008, p.92 (spre rusinea noastra romaneasca) aceste falsuri sunt catalogate si cotate (!) sub numele de "Reimpresiunea Gorjan", la preturi cuprinse intre 2.800 si 6.500 Euro/bucata !

Se pare ca a mai existat inca un tiraj de falsuri Gorjan pe hartie alba cu tus negru.

Fiind directorul general al Postei Romane, Augustin Gorjan s-a suportat nici o consecinta pentru faptele sale, ba mai mult, chiar el le-a numit "reimpresiuni".

A treia falsificare.

In 1994 un anume Oprescu, functionar superior al Postei Romane "gaseste" caseta cu matritele originale, care se ratacise o vreme, desconserva matritele si le aplica pe hartie, cu tus, pentru a le verifica. Aceste falsuri "Oprescu" au un tiraj foarte mic.

A patra falsificare.

In 1958, cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la prima emisiune de timbre postale romanesti, un inginer tipograf pe nume Vladimir Bobeica comite o mare cantitate de falsuri, atat cu matritele originale, cat si prin copiere galvanoplastica. Dat fiind numarul foarte mare de piese falsificate, comisia de organizare a evenimentului hotaraste ca falsurile sa fie distribuite vizitatorilor expozitiei filatelice.

Securitatea si Comisia Nationala de Patrimoniu prind un fir…Se ordona retragerea si distrugerea urgenta a falsurilor. Ordin imposibil de executat deoarece nu s-a tinut nicio evidenta a falsurilor distribuite. Au urmat zile grele pentru falsificator, care totusi reuseste sa se sustraga vigilentei securistilor si sa fuga la Munchen. Este clar ce fel de marfuri romanesti a dus cu el spre comercializare ca sa-si asigure casa si masa.

Este foarte posibil, ca si in vartejul organizarii expozitiei mondiale "Bucuresti, EFIRO-2008" sa se fi executat "verificari" ale matritelor originale expuse in vitrina.

Opinam ca cele opt matrite originale trebuie sa-si gaseasca grabnic locul in tezaurul national de la B.N.R.

 

 

 

  e.INEDITE

 Aceste informatii isi doresc toti neofitii sa le afle: " care-i valoarea pecuniara a unui timbru Cap de bour ?"

Catalogul international emis de catre casa Rundaschau din Germania, "Michel", stabileste urmatoarele cote, pe emisiuni si valori:

A.   Emisiunea I Cap de bour:

·       27parale:neobliterate=27.000Euro;obliterate=9.000 Euro

·       54parale:neobliterate=12.000Euro;obliterate=4.000

     Euro

·       81parale:neobliterate=27.000Euro;obliterate=30.000 Euro

·       108parale:neobliterate=15.000Euro;obliterate=9.000

     Euro

   B.Emisiunea a II-a Cap de bour:

·       5 parale:neobliterate=17.000Euro;obliterate=9.000Euro

         (cadru spart=200Euro)

·       40parale:neobliterate=320Euro;obliterate=250Euro

·       80parale:neobliterate=8.500Euro;obliterate=950Euro

Toate marcile obliterate care se afla pe suport (plic sau fragment de plic, poarta valoarea marcilor neobliterate).

Cota de catalog se foloseste mai cu seama in schimburile filatelice.

Licitatiile sunt acelea care stabilesc valoarea pecuniara reala a pieselor filatelice, valoare care se poate ridica la sume halucinant de mari.

Devine clar faptul ca, la urmatoarea licitatie pretul de pornire va fi pretul de adjudecare de la licitatia anterioara. Este imposibil de visat la eventualul pret de adjudecare din noua licitatie.

In aceasta foarte ingusta nisa, despre care neofitii habar nu au ca exista ca piata, cererea si oferta fac sa creasca ametitor valorile pecuniare ale marilor raritati filatelice mondiale ! Iti trebuie o vasta cultura generala si filatelica pentru a sti ce ai in clasor, sau pentru a face comert cu materialul filatelic.

In lipsa unei reale culturi, exista posibilitatea sa platesti cu bani munciti:falsuri, maculatura, gunoaie.

Inca odata aratam ca filatelia este forma alternativa si eficienta de invatamant. Credem ca ar trebui transpusa in practica didactica, grabnic.

In acest sens, Clubul Filatelic BISNUMFILA al Cercului Militar Bistrita se va transforma curand in "Scoala Romaneasca de Filatelie". Asadar va invitam pe toti aceia care iubiti frumosul, iubiti filatelia sa ne vizitati.

Marca postala, in ipostaza ei dubla, este atat hartie de valoare, cat si document istoric, pentru istoria tarii emitente si pentru istoria universala!

 

 

e.INEDITE II

 Pentru utilizarea stampilelor tip "M 1." De catre oficiantii de la birourile de expeditie se vor fi desfasurat o suita de instructaje, mai cu seama in ceea ce priveste manevrarea partilor mobile ale datierei centrale din compunerea stampilei. Unii au retinut faptul ca:"Stampila rotunda Moldova, dublu cerc are…in exegra, localitatea biroului postal sus, iar jos Moldova. In mijlocul cercului mic datiera cu parti mobile care exprima data, in arabe, sub forma de fractie, avand la numarator ziua si la numitor luna…(cf.Kiriac Dragomir, Stampilografia postala,editura Tg.Mures,1990,p.81).

Au fost unii care nestiind ce este numaratorul si numitorul, au confundat si inversat, pe datiera, cifra zilei cu cifra lunii., transmitandu-ne astfel nu numai umor involuntar ci si niste erori de o valoare filatelica deosebita. Exemplificam: oficiul de expeditie BAKEU primeste stampila si transa prima de marci Cap de bour I, pe 4 august 1858. In acea zi festiva, oficiantul incurca cifra zilei cu cifra lunii atunci cand regleaza datiera. Francaturile sunt astfel obliterate: "BAKEU-8/4-MOLDOVA". Stim ca la 8 aprilie marcile Cap de bour nu existau, iar stampilele nu fusesera distribuite catre oficiile regionale.

Avem aici de-a face cu o dubla eroare filatelica: prima cea indusa marcii de vocabula PORTO de pe marca, iar a doua, obliterarea a carei data (8 aprilie) ne aduce cu doua luni inaintea emiterii marcilor Cap de bou.

 

Semneaza:

Col.(r.) Cordovan Ioan-presedinte de onoare al As.Jud.Cultul Eroilor "Regina Maria" Bistrita-Nasaud,

lt.col.(r.) Valea Mihai Lucian-presedintele As."Bisnumfila"al Cercului Militar Bistrita si jr. Valer Petrehus-dirigintele Postei Nasaud si presedintele As.culturale "Posta Nasaudeana".

2 commentarii3040 vizualizări17 iulie 2013




rss 2.0
rss 2.0