Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Justitie Luni 01 Iunie 2020 - 5546 vizitatori azi
Despre "starea de alerta" sau "starea de incertitudine". Cum vom proceda incepand cu 15.05.2020?

In cursul zilei de 04.05.2020, Presedintele Romaniei Klaus Iohannis a anuntat in mod oficial faptul ca starea de urgenta instituita pe fondul pandemiei de COVID-19 nu va mai fi prelungita. Totodata, acesta a informat ca incepand cu data de 15.05.2020, Romania va intra intr-o asa-zisa "stare de alerta". 

 Ce inseamna insa "starea de alerta"? Este ea diferita de "starea de urgenta"? Ce masuri vor putea fi adoptate incepand cu data de 15.05.2020 si care va fi soarta masurilor dispuse in ultimele doua luni prin ordonantele militare?  In cele ce urmeaza, ne propunem sa raspundem punctual la fiecare dintre aceste intrebari. 

 

Ce inseamna starea de alerta? 

 "Starea de alerta este reglementata prin O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta. Ea reprezinta o masura de preventie, ce consta in punerea de indata in aplicare a planurilor de actiuni si masuri de prevenire, avertizare a populatiei, limitare si inlaturare a consecintelor unei situatii de urgenta." afirma Ioana Anitulesei, avocat Iordachescu & Asociatii.

 

La randul sau, situatia de urgenta este un eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar, care ameninta viata sau sanatatea persoanei, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse specializate si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate. Dat fiind faptul ca pandemia de COVID-19 ameninta in continuare toate sectoarele vietii cotidiene, putem concluziona ca aceasta genereaza o situatie de urgenta.

 

Starea de alerta poate fi instituita: (1)  pe intreg teritoriul tarii sau in mai multe judete; (2) intr-un singur judet sau in municipiul Bucuresti; (3) doar in anumite localitati/orase/municipii dintr-un judet. Avand in vedere specificul pandemiei de COVID-19, precum si masurile adoptate in ultimele luni, intuim ca starea de alerta va fi instituita pe intreg teritoriul Romaniei. 

 

Cine declara starea de alerta si care este procedura de urmat?  

 

"Starea de alerta se declara: (1) la nivel national sau in mai multe judete - de catre Comitetul National pentru situatii speciale de urgenta, cu acordul Primului Ministru si la propunerea unui comitet ministerial pentru situatii de urgenta; (2) la nivel judetean sau la nivelul municipiului Bucuresti - de catre Comitetele Judetene pentru situatii de urgenta sau de catre Comitetul Municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta, cu acordul ministrului administratiei si internelor, la propunerea unui comitet ministerial pentru situatii de urgenta; (3) la nivelul unei localitati/oras/municipiu - de catre Comitetele Locale pentru situatii de urgenta, cu acordul prefectului judetului." afirma Daiana Avasan, avocat Iordachescu & Asociatii.

 

Instituirea starii de alerta se face prin hotarare a organismelor mai sus mentionate, care trebuie sa cuprinda: a) baza legala; b) perioada de aplicare; c) masurile dispuse; d) obligatiile cetatenilor si ale operatorilor economici in ceea ce priveste participarea la activitati in folosul comunitatilor locale. Aceasta hotarare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei - atunci cand starea de alerta e instituita pe intreg teritoriul tarii sau in mai multe judete, respectiv in Monitorul Oficial al autoritatii administrativ-teritoriale pe teritoriul careia se instituie starea de alerta - cand este vorba de un singur judet sau municipiul Bucuresti ori anumite localitati/orase/municipii. 

 

Ridica serioase probleme faptul ca O.U.G. nr. 21/2004 nu prevede expres un termen pe durata caruia se instituie starea de alerta, mentionandu-se doar ca in functie de evolutia situatiei de urgenta care a determinat declararea starii de alerta, durata sau aria acesteia se poate prelungi ori extinde sau restrange, dupa caz. Practic, stabilirea duratei starii de alerta reprezinta o atributie discretionara a organismului care a instituit-o, dupa caz: a Comitetului National pentru situatii speciale de urgenta/a Comitetelor Judetene pentru situatii de urgenta sau a Comitetului Municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta/a Comitetelor Locale pentru situatii de urgenta.

Odata instituita starea de alerta, aceasta trebuie adusa la cunostinta publicului larg. Neaducerea la cunostinta constituie contraventie, conform art. 37 lit. g) din O.U.G. nr. 21/2004. In mod regretabil, in cuprinsul ordonantei de urgenta nu se prevede in mod clar ce organism va aduce la cunostinta publicului larg starea de alerta si nu se prevede nici modalitatea concreta de aducere la cunostinta: prin ce mijloace, canale, pentru cat timp, s.a.m.d.

 

Este diferita "starea de alerta" de "starea de urgenta"? 

 

"In mod evident, raspunsul este unul afirmativ. Chiar daca O.U.G. nr. 21/2004 nu stabileste riguros regimul starii de alerta, putem deduce din cuprinsul ordonantei faptul ca aceasta se doreste a fi o perioada de tranzitie, de la starea de normalitate la starea de urgenta si/sau invers, de la starea de urgenta la starea de normalitate. Asadar, incepand cu data de 15.05.2020, urmeaza a fi adoptate o serie de masuri restrictive si de preventie, ce vor face trecerea de la starea de urgenta din ultimele doua luni, la situatia de dinainte de pandemia de COVID-19." continua Av. Daiana Avasan.

 

Ce masuri vor putea fi adoptate incepand cu data de 15.05.2020? Care va fi soarta masurilor dispuse in ultimele doua luni prin ordonantele militare? 

"Odata cu incetarea starii de urgenta, vor inceta si masurile restrictive dispuse prin ordonantele militare. Intrebarea relevanta este daca, pe perioada starii de alerta, vor putea fi adoptate masuri restrictive de drepturi, similare cu cele regasite in ordonantele militare." este de parere Av. Ioana Anitulesei.

 Potrivit dispozitiilor O.U.G. nr. 21/2004, pe timpul starii de alerta se vor putea dispune orice masuri care sunt necesare pentru inlaturarea starii de forta majora (in cazul de fata, pentru inlaturarea pandemiei de COVID-19), atata timp cat sunt proportionale si se aplica cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de lege. Aceste masuri se stabilesc, dupa caz, de catre: Comitetul National pentru situatii speciale de urgenta/Comitetele Judetene pentru situatii de urgenta sau Comitetul Municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta/Comitetele Locale pentru situatii de urgenta. Masurile restrictive se dispun prin: regulamente, planuri, programe sau documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispozitii emise conform reglementarilor in vigoare.

 

In schimb, art. 53 din Constitutia Romaniei stabileste ca exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans numai prin lege (adica prin legi emise de Parlament si ordonante de urgenta sau ordonante simple emise de catre Guvern) si numai daca se impune, printre altele, pentru apararea sanatatii publice. Pe de alta parte, dispozitiile art. 115 din Constitutia Romaniei privind delegarea legislativa exclud ordonantele de urgenta din categoria legilor care pot restrange exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale, context in care OUG nr.21/2004 este neconstitutionala in ansamblul sau.

 

In plus, intre dispozitiile O.U.G. nr. 21/2004 (care stabilesc ca pot fi adoptate masuri restrictive de drepturi pe perioada starii de alerta prin regulamente, planuri, programe sau documente operative) si art. 53 din legea fundamentala, exista o necorelare care determina neconstitutionalitatea O.U.G. nr. 21/2004. 

 

Mai mult, O.U.G. nr. 21/2004 nu prevede domeniile in care vor putea fi adoptate masurile restrictive de drepturi si nici ce drepturi nu pot fi limitate sub nicio forma. Si din aceasta perspectiva, ordonanta de urgenta ridica serioase probleme de constitutionalitate, fiind lipsita de previzibilitate. 

 

"Pe langa aceste doua aspecte semnalate, in cuprinsul O.U.G. nr. 21/2004 mai pot fi identificate numeroase aspecte neconstitutionale, precum: (1) lipsa unei definitii clare si previzibile a starii de alerta si a stabilirii unor criterii clare si obiective in care aceasta poate fi instituita; (2) stabilirea duratei starii de alerta este lasata la latitudinea organismelor care o instituie, dupa caz: Comitetul National pentru situatii speciale de urgenta/Comitetele Judetene pentru situatii de urgenta sau Comitetul Municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta/Comitetele Locale pentru situatii de urgenta; (3) nu se prevede in mod clar ce organism va aduce la cunostinta publicului larg starea de alerta si nu se prevede nici modalitatea concreta de aducere la cunostinta: prin ce mijloace, canale, pentru cat timp, s.a.m.d. " continua Av. Ioana Anitulesei.

 

Avand in vedere toate aceste aspecte problematice, in 06.05.2020, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu o exceptie de neconstitutionalitate privind O.U.G. nr. 21/2004. Ne indoim insa ca pana la data de 15.05.2020 instanta de contencios constitutional se va pronunta cu privire la sesizarea mentionata. 

 

Concluzii 

 

In lipsa unei decizii a Curtii Constitutionale si raportat la forma O.U.G. nr. 21/2004 in vigoare la acest moment, se pot desprinde urmatoarele concluzii privind situatia nationala incepand cu data de 15.05.2020: 

 

1) Starea de alerta nu este clar definita in cuprinsul O.U.G. nr. 21/2004 si nici criteriile sale de instituire nu sunt bine stabilite. Putem doar deduce ca aceasta reprezinta un mecanism de tranzitie, de la starea de urgenta, la starea de normalitate. 

2) Pe perioada starii de alerta vor fi dispuse o serie de masuri restrictive de drepturi, in vederea limitarii efectelor generate de pandemia de COVID-19 si a stoparii raspandirii SARS-CoV-2. Nu va putea fi insa limitat dreptul la viata, nici accesul liber la justitie, fiind in mod firesc interzise tortura si pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante, precum si condamnarea pentru infractiuni neprevazute ca atare, potrivit dreptului national sau international.

3) Pe perioada starii de alerta se vor dispune si o serie de "masuri de relaxare", ce vor face tranzitia de la starea de urgenta la starea de normalitate. Primele astfel de masuri anuntate constau in: redeschiderea saloanelor de infrumusetare, a cabinetelor stomatologice si a muzeelor, respectiv: posibilitatea deplasarii libere in interiorul localitatii, fara intocmirea unei declaratii pe proprie raspundere.

4) Fata de serioasele neajunsuri ale OUG nr.21/2004 dezvoltate anterior, ar fi de dorit ca legiuitorul sa intervina si sa ofere o noua reglementare acestei stari speciale, de alerta, inclusiv prin stabilirea expresa a unui termen de instituire a starii de alerta, cu posibilitatea prelungirii la expirare. 

 

In acord cu dispozitiile art. 115 din Constitutie, noua reglementare nu poate proveni decat de la un singur legiuitor, Parlamentul, deoarece prin instituirea unei asemenea stari si implicit prin masurile aferente ce le contine, un astfel de act normativ restrange in mod evident drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. In acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala a Romaniei prin decizia din data de 6 mai 2020 prin care a constatat, pentru aceleasi considerente, neconstitutionalitatea OUG nr.34/2020 privind instituirea starii de urgenta. Din aceasta perspectiva, Guvernul a elaborat un proiect de lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Acest proiect a fost depus in Parlament spre a fi dezbatut in procedura de urgenta si adoptat pana la data de 15.05.2020. 

 

Proiectul de lege propune adoptarea unor masuri restrictive temporare si, dupa caz, graduale, privind exercitiul liberei circulatii, libertatii intrunirilor, dreptului la munca, libertatii economice, dreptului la invatatura, dreptului la viata intima, familiala si privata, dreptului la greva, precum si exercitiul altor drepturi si libertati fundamentale. Totodata, sunt propuse o serie de masuri sectoriale, in urmatoarele domenii: economic, sanatatii, muncii si protectiei sociale, transporturilor si infrastructurii, educatiei si cercetarii, tineretului si sportului, culturii si cultelor, insolventei, executarii pedepselor. 

 

Suplimentar, propunerea legislativa prevede si modificarea O.UG. nr. 21/2004, insa nu din perspectiva reglementarii mai clare, mai previzibile si mai in detaliu a starii de alerta. Ramane de vazut daca, si in ce forma, va adopta Parlamentul propunerea legislativa initiata de catre puterea executiva. Daca acest lucru nu va fi realizat pana la data de 15.05.2020, starea de alerta va fi demarata sub imperiul a numeroase semne de intrebare si al reglementarii ei printr-un act normativ in mod evident neconstitutional.

0 comentarii630 vizualizări13 mai 2020




rss 2.0
rss 2.0