Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Justitie Marti 14 Iulie 2020 - 6720 vizitatori azi
Cyberstalking sau hartuirea electronica. Nevoia unei reglementari legislative.

Mediul online a determinat amplificarea activitatii infractionale prin facilitarea comiterii anumitor fapte. Spre exemplu, online-ul reprezinta un mediu prielnic hartuitorilor datorita usurintei cu care se pot efectua atacurile. De asemenea, posibilitatea de a savarsi astfel de fapte fara a fi in contact direct cu victima si posibilitatea de a crea o identitate falsa favorizeaza acest tip de comportament. Mai mult, faptuitorilor le este mult mai usor sa isi urmareasca victimele si sa obtina informatii despre acestea. Impactul pe care cyberstalking-ul il are asupra victimei poate fi unul puternic, in special din cauza rapiditatii cu care se propaga informatia. 

 

In legislatia noastra, in principiu, astfel de fapte intra sub incidenta art. 208 alin. (2) C.pen. care sanctioneaza "efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane". 


Astfel, pentru ca fapta sa se plieze pe tipicitatea normei, se impune indeplinirea cumulativa a trei conditii:

 

(I) fapta trebuie sa constea in efectuarea de apeluri telefonice sau alte comunicari care au loc prin mijloace de transmitere la distanta. 

 

In ceea ce priveste apelurile telefonice, situatia este clara. Raportat la comunicarile care au loc prin mijloace de transmitere la distanta, legea nu face nicio limitare, pot fi incluse orice comunicari cum ar fi cele pe e-mail, Facebook, Instagram, Zoom, Skype etc.


(II) apelurile sau comunicarile trebuie sa prezinte fie caracter de repetabilitate, fie un continut deranjant.


Astfel, prima forma presupune ca faptuitorul sa incerce contactarea victimei de mai multe ori. In situatia in care se efectueaza un singur apel telefonic sau se trimite un singur mesaj este necesar ca acesta sa deranjeze prin continutul sau.


(III) actiunea trebuie sa cauzeze o temere.

 

Aceasta conditie trebuie analizata in concret, prezentand relevanta modul in care persoana in cauza percepe mesajul primit. Este posibil ca primirea unor apeluri telefonice insistente sa fie perceputa de majoritatea oamenilor ca un motiv de ingrijorare, dar cu toate acestea daca nu creeaza o temere persoanei care le primeste, fapta nu va indeplini elementele constitutive ale infractiunii de hartuire. 

 

Asadar, daca aceste trei conditii sunt indeplinite, poate fi angajata raspunderea penala a persoanei pentru savarsirea infractiunii de hartuire. Pedeapsa care poate fi aplicata este inchisoarea de la o luna la trei luni sau amenda.

 

La finalul art. 208 alin. (2) C.pen. este introdusa si o clauza de subsidiaritate. Astfel, fapta este considerata hartuire numai daca nu constituie o infractiune mai grava.


Asadar, in ipoteza in care faptuitorul ameninta victima cu comiterea unei infractiuni, actiune care este de natura sa ii produca victimei o temere, atunci fapta va constitui infractiunea de amenintare, iar cea de hartuire nu se va mai retine.

 

De asemenea hartuirea nu mai poate fi retinuta nici in cazul in care, prin mesajele trimise, faptuitorul determina victima sa se sinucida. In aceasta situatie fapta va constitui infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii.

 

"Chiar daca legislatia noastra are reglementari referitoare la hartuirea electronica, nu ii este oferita suficienta importanta. Se poate observa ca hartuirea, in forma de baza, este sanctionata cu o pedeapsa mai mare, chiar daca in fapt gradul de periculozitate al infractiunii de hartuire electronica nu este mai scazut. Din contra, pot exista situatii in care aceasta fapta poate avea efecte mai grave asupra victimei. Spre exemplu, daca se posteaza public mesaje amenintatoare adresate unei persoane prin intermediul retelelor de socializare, acestea pot fi vazute si distribuite de un numar foarte mare de persoane. Tocmai aceasta componenta poate face ca impactul asupra psihicului victimei sa fie unul mult mai mare decat in ipoteza in care un astfel de mesaj ii era adresat in mod direct." afirma Diana Ples, avocat Iordachescu & Asociatii.

 

De multe ori este suficient un singur mesaj care sa fie apt sa creeze teama victimei. Legislatia actuala este prea generala, fiind mai dificil de determinat care sunt acele conduite care intra sub incidenta legii penale. "Ar fi mai oportuna o reglementare care sa prevada expres care sunt acele actiuni care trebuie sanctionate, precum si o sanctionare distincta in functie de caracterul public sau privat al mesajului adresat." continua Av. Diana Ples.

 

Nu este de omis nici faptul ca, la nivel international, exista numeroase cazuri in care, drept consecinta a cyberstalking-ului, victimele s-au sinucis. Astfel de comportamente pot avea urmari devastatoare, motiv pentru care se impune atat o reglementare mai detaliata, cat si acordarea unei importante mai mari acestui fenomen. 

 

 

 

0 comentarii616 vizualizări23 iunie 2020




rss 2.0
rss 2.0