Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Patriotism Marti 18 Decembrie 2018 - 21436 vizitatori azi
ASTRA NASAUDEANA SI MAREA UNIRE.

Asociatia Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman si-a definit inca de la inceput telul sau principal si a ramas pentru totdeauna fixat atat de clar de catre ctitorii ei : "folosirea culturii, mai ales a celei nationale pentru infaptuirea prosperitatii si progresului poporului roman, pentru pastrarea si intarirea solidaritatii tuturor romanilor’’. Promovarea idealului national al fauririi unitatii statale, idealul suprem din timpul "Secolului nationalitatilor", a generat si a insufletit ansamblul actiunilor multiple ale ASTREI, care au determinat ca in primele randuri ale fauritorilor Marii Uniri sa se afle, cu abnegatia si zelul lor patriotic, astristii, covarsitor reprezentati la Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 1918. Istoria confirma ca ASTRA, prin aportul Despartamintelor (filialelor), - infiintate in 1869, chemate sa tina legatura intre conducerea Asociatiunii si masele mari ale poporului roman, a facut o veritabila tribuna de afirmare si fortificare a constiintei unitatii nationale, a luptei pentru unirea tuturor romanilor intr-un stat national unitar.

          Pana la primul razboi mondial, ASTRA dispunea de 67 despartaminte (filiale ) in Transilvania, cu 13.022 de membri inscrisi, care suportau financiar activitatile ei. In acest context s-a incadrat si Tinutul nasaudean, care s-a prins in valtoarea evenimentelor istorice. Aici se gasea o mare zestre a traditiilor culturale spre care si-au indreptat privirile cei ce purtau in suflet dorinta de implinire a unui vis de veacuri. Consiliul National Roman Central de la Arad a pus in aplicare masuri care sa mobilizeze intreaga zona a fostului regiment graniceresc nasaudean. In toate cele 44 de foste comune graniceresti s-au infiintat cercuri astriste in care se organizau conferinte, prelegeri, dezbateri, sezatori, serbari cu caracter national-patriotic la care a fost atrasa intelectualitatea din zona - profesorii Gimnaziului graniceresc si ai Scolii Normale, preotii si avocatii, precum si gospodarii nasaudeni.

           Ca in toate partile Transilvaniei, in acele zile premergatoare Marii Uniri s-a alcatuit Biroul Consiliului National Roman din Nasaud, avandu-l ca presedinte pe viitorul academician  Iulian Martian, membru pe viata al ASTREI, iar ca vicepresedinti pe prof. Emil Domide, dr. Ioan Runcan, dr. Dumitru Hodor si Ioan Catarig Zagreanul. Notarii acestui for erau prof. Victor Motogna si Leonida Pop. Garda nationala depasea 150 de membri, avindu-l comandant pe slt. Olimpiu Ghitia. Legatura nasaudenilor cu liderii de la Arad, dar si cu unii dintre membrii guvernului  era deosebit de favorabila. De pilda, Comisia primului ministru Ionel Bratianu, alcatuita din Solomon Halita (Sangeorz-Bai ), dr.Ioan Bordea (Brasov), dr,Ioan Boieriu (Turda ), Gavrila Petri (Nepos), lt. Sidor Popovici (Dej), dr. Laurentiu Oanea (Rodna), comisie trimisa in Ardeal pentru sustinerea Marii Uniri, se intretinea la Bargau si Bistrita cu numerosi localnici, iar la Nasaud cu binecunoscutii profesori Ioan Pecurariu, Virgil Sotropa, Iulian Martian, Alexandru Halita, cu personalul didactic al liceului graniceresc, cu numerosi gospodari. Pregatirile pentru Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia se desfasurau intr-o atmosfera plina de entuziasm. Se inmanau "Credentionalele" delegatilor si se faceau demersurile  plecarii. Delegatia nasaudeana a fost alcatuita din : protopopul Grigore Pletosu, profesorii Vasile Bichigean si Teodor Simon, iar din partea Fondurilor graniceresti, Vasile Moisil si dr. Emil Precup ; din partea Reuniunii romane de lectura; prof . Augustin Bena si Victor Motogna din partea Reuniunii de cantari si muzica; dr. Nicolae Draganu si Ioan Pecurariu reprezentau Gimnaziul Superior Fundational din Nasaud; inv. Macedon Linul din partea Reuniunii invatatorilor greco-catolici "Mariana" etc. In Marele Sfat National Roman, intre cei 212 membri erau si tei bistriteni: dr. Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone, dr. Victor Onisor, un nasaudean - dr. Alexandru Halita si dr. Laurentiu Oanea, unul din secretarii Marii Adunari de la Alba Iulia). Delegatii batrani si tineri, in haine de sarbatoare si cu merinde de-acasa, s-au imbarcat in doua trenuri, unii dintre ei avind si mandatul (credintionalul) pentru votarea Marii Uniri: prof. Ioan Pecurariu, dr. Laurentiu Oanea, dr. Alexandru Halita, dr.Gavril Tripon, dr. Vasile Pahone dr. Victor Onisor. Mii de astristi, sub conducerea presedintelui Andrei Barseanu, proclama unirea Transilvaniei cu tara mama fara conditii, infaptuindu-se la Alba Iulia visul de veacuri al neamului nostru.

          Momentul culminant al Marii Adunari de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 l-a constituit "Declaratia Solemna de Unire intr-un singur stat unic si indivizibil " pe care a avut onoarea s-o citeasca episcopul Iuliu Hossu, originar din judetul nostru, din comuna Milas. La incheiere, viitorul cardinal s-a imbratisat in fata multimii cu  Elie Miron Cristea, episcop de Caransebes, fost elev al Gimnaziului nasaudean, adresandu-se celor prezenti, a spus : " Precum ne vedeti aici imbratisati frateste, asa sa ramana imbratisati pe vecie, toti fratii romani ! "

        Acelasi Elie Miron Cristea facea parte din delegatia ardelenilor care ducea la Bucuresti rezolutia Marii Uniri, alaturi de Vasile Goldis, Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Hossu, Mihai Popovici, Caius Brediceanu. Primirea lor la regele Ferdinand si la primul ministru Ionel Bratianu a fost superba: "Mi-ati adus inimile a milioane de romani dupa care de mult oftez si-i string la pieptul meu" ii asigura regele, precizindu-se apoi prin decretul nr. 3631 din 11/24 decembrie 1918 semnat de Ferdinand: "Tinuturile cuprinse in hotarirea Adunarii Nationale din Alba Iulia de la 18 nov/1 dec. 1918 sint si ramin de-a pururea unite cu regatul Romaniei". La rindul sau, primul ministru Ion I. C. Bratianu primea aceeasi delegatie a ardelenilor cu multa caldura si expresii profetice: "... De o mie de ani va asteptam. Si ati revenit ca sa nu ne mai despartim niciodata" .

          Dupa Marea Unire, elita intelectualitatii nasaudene a fost chemata  la preluarea unor functii de inalta responsabilitate. Astfel, dr. Nicolae Draganu va prelua Universitatea clujeana devenind primul ei rector roman; dr. Valeriu Seni va prelua inventarul Universitatii, devenind apoi pentru 15 ani directorul regional (Inspector general) al invatamantului secundar romanesc din Ardeal; prof. Vasile Bichigean a prelual inventarul Bibliotecii universitare; dr. Victor Onisor devenea profesor titular de drept administrativ si financiar al Universitatii clujene; prof. Vasile Merutiu prelua Institutul de Geografie; prof. Augustin Bena prelua Conservatorul de Muzica, iar Petre Porutiu din Bistrita devenea profesor titular pentru drept comercial si funciar; acelasi Porutiu a fost directorul reformei agrare in Consiliul Dirigent; a fost consilier la Conferinta de .Pace de la Paris.

          De altfel, Marea Unire a adus multe transformari in viata romanilor, cea mai insemnata fiind realizarea unitatii politice, a unitatii de suflet si constiinta a neamului romanesc, unitate pentru care ASTRA a facut eforturi pe cit de mari, pe atit de rodnice. Nu intimplator mitropolitul Ardealului, Antonie Plamadeala concluziona intr-una din expunerile sale: "...cea mai mare dintre ctitoriile ASTREI, ctitorie urmarita cu intelepciune, rabdare, pasiune, perseverenta si jertfe a fost Marea Unire de la 1 Decembrie 1918".

         Infaptuirea acestui vis maret s- a putut realiza si datorita unei contributii de seama a publicatiilor Astrei, si nu numai , prin itermediul carora s-a pregatit din timp constiinta poporului nostru.Nasaudul n-a avut in mod deosebit asemenea publicatii, cu exceptia zileler noastre, cand beneficiem de revista ASTRA NASAUDEANA, dar au existat colaboratori din aceasta zona, care au publicat diverse materiale  la ziarele si revistele Astrei centrale. In acest sens merita sa amintesc ca cea dintai revista a ASTREI a fost infiintata in anul 1868 la Brasov si s-a numit TRANSILVANIA. Ea se leaga de numele lui George Baritiu. Din 1881 isi muta sediul la Sibiu si isi continua activitatea, cu unele intreruperi, pana in1946. O alta revista de prestigiu a fost "TRIBUNA’’, aparuta tot la Sibiu, la 16 aprilie 1884 si pana in 16 aprilie 1903, numita si triumful "Convorbirilor literare din Transilvania’’, datorita activitatii lui George Cosbuc si Ioan Slavici. Numarul publicatiilor creste in decursul vremii si toate au menirea de a promova frumusetea si unitatea culturii noastre. Spiritul Astrei este prezent in cea mai cunoscuta revista culturala "Familia’’ (1865-1906 ), in ziarele romanesti ale vremii, printre care "Telegraful Roman", Foaia Poporului" de la Sibiu si de la Arad, "Tribuna" si "Romanul" de la Arad, "Unirea" de la Blaj, "Libertatea" de la Orastie, "Glasul Ardealului" de la Brasov, "Sfatul" din Maramures si multe alte ziare romanesti locale, au dezbatut in paginile lor marile probleme ale epocii. Presa confirma cu prisosinta existenta elitei astriste, pe intreg cuprinsul provinciilor romanesti din Monarhie, care au dus o lupta continua, cu un profund caracter patriotic si de masa, intemeiata pe dreptul istoric al poporului roman de a realiza desavarsirea unitatii sale nationale.

       Fata de generatiile de astazi, dar si fata de cele viitoare, suntem datori sa le aducem aminte ca efortul inaintasilor nostri nu trebuie dat uitarii, ci pretuit ca pe o comoara de suflet, ca lor le datoram libertatea si unitatea de limba si credinta, ca merita oricand omagiul nostru de recunostinta, iar sarbatoarea Centenarului istoric sa ne uneasca si mai mult sub arcul sau de triumf.

 

Mircea Darosi. 

1 comentariu1113 vizualizări04 octombrie 2018




rss 2.0
rss 2.0