Domnilor comandanti, stimate cadre militare, dragi invitati. In minutele ce urmeaza, as dori sa ne reamintim de acei oameni care au pus mai presus de propriul destin viitorul patriei si au slujit cu vitejie drapelul national, uneori cu pretul sacrificiului suprem. Ei au fost multi, astazi sunt din ce in ce mai putini si traiesc pentru a ne spune povestea lor. Au ajuns la varste venerabile si au fost martorii unor evenimente greu de imaginat pentru noi, cei de astazi. Ei sunt veteranii de razboi, eroii timpurilor noastre, pe care ii sarbatorim in fiecare an, in ziua de 29 aprilie.
Aceasta sarbatoare, deosebit de importanta, isi are originea inca din anul 1902, cand, pe data de 29 aprilie, Regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravietuitorilor Razboiului de Independenta, Inaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima data titlul de "veteran de razboi", in conformitate cu Conventia Statelor Europene de la Geneva, in onoarea ostasilor care au luptat in acest razboi, in prezent, fiind in viata mai putin de 2000 de veterani ai celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Pentru o mare parte din noi, obisnuiti cu armata bazata pe voluntariat si cu conflicte armate de mica amploare, este de neimaginat ceea ce au trait inaintasii nostri.
Din sanul familiei, cei mai multi tineri, avand tot viitorul inainte, au fost trimisi direct in focul luptei, anii petrecuti pe front lasandu-le rani adanci, atat fizice cat si psihice. Am avut si eu privilegiul de a cunoaste cativa veterani ai celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cu varste cuprinse intre 96 si 100 de ani, care m-au impresionat prin relatarile lor. Am reusit astfel, sa fac o calatorie in timp si sa incerc sa imi imaginez prin ce au trecut. Datorita contextului istoric in care s-au nascut, unii au fost nevoiti sa traga chiar si asupra conationalilor lor, urmand interesele armatelor care i-au incorporat.
Chiar daca multora dintre ei le lipsea experienta razboiului, au reusit sa faca imposibilul-posibil, au luptat cu vitejie si oarecum s-au incapatanat sa supravietuiasca ororilor la care au fost martori. Si-au vazut camarazii cazand pe capete, au trecut prin frig si foamete, iar cu toate acestea, au ramas oameni. La aproape un secol de viata, se ghideaza dupa aceleasi valori si principii, care i-au ajutat sa ramana drepti, indiferent de situatia in care s-au aflat. Generalul de brigada (rtr.) Ioan Birisiu, veteran de razboi, marturisea la implinirea varstei de 94 de ani "Va rog sa iubiti Romania! Eu imi iubesc patria de 94 de ani si o sa o iubesc pana la ultima suflare. Impreuna cu camarazii mei am luptat pentru tara aceasta.
Va rog sa luptati si voi!". Dragi camarazi, luati ca exemplu aceste vorbe, iubiti-va tara si luptati pentru ea asa cum au facut veteranii nostri de razboi. Sa nu ne amintim de ei doar o singura data pe an, iar cat timp ii mai avem printre noi, sa le oferim toata pretuirea si respectul nostru, sa le ascultam povestile si sa ii sprijinim atunci cand se afla in dificultate.
Noi, cei de azi, avem misiunea de a-i aduce in actualitate si de-a nu lasa sa se asterne uitarea peste chipurile lor, iar pe viitor, daca Tara ne-o va cere, sa raspundem oricand si oriunde ne-am afla "Prezent la datorie!".
Va multumesc!
elev fruntas Pop Vlad-Adrian.
0 comentarii | 1883 vizualizări | 02 mai 2022 |