Stiinta-tehnica Miercuri 22 Noiembrie 2017 - 5524 vizitatori azi
Sistem de management la Pestera Tausoare.

In conformitate cu prevederile conventiei de custodie nr. 0012 din 23.02.2010 prin care institutia noastra a preluat situl de importanta comunitara RO SCI 0193 Pestera Tausoare si aria naturala de interes national Pestera Tausoare (cod.2.206),va informam ca in aceasta perioada se desfasoara partea finala a proiectului "Sistem de management eficient al sitului de importanta comunitara si ariei naturale de interes national Pestera Tausoare", in parteneriat cu Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, ajuns la stadiul de dezbatere publica a Planului de management al celor doua arii protejate suprapuse.

In acelasi timp se deruleaza un program de cercetare stiintifica prin colaborare cu cercetatori stiintifici ai Institutului de Speologie "Emil Racovita", compartimentul Cluj-Napoca, pentru urmarirea starii de conservare a celor cinci specii de chiroptere (lilieci) protejate, si pentru monitorizarea evolutiei populatiilor de chiroptere in urma masurilor stabilite prin normativele ariei protejate (set minim de masuri de protectie si Regulamentul ariei protejate).

Concomitent  cu acestea are  loc, in arealul subteran, o cercetare stiintifica in colaborare cu cercetatorii din Bucuresti ai aceluiasi institut si cu un grup de cercetare din Franta din domeniile geomorgologiei si hidrologiei subterane. In cadrul acestor cercetari si experimente stiintifice se urmareste monitorizarea si evaluarea starii actuale de precipitare in subteranul pesterii, si coroborarea datelor obtinute cu semnalul climatic evaluat in urma analizei chimice a unor stalagmite, in vederea stabilirii, la nivel continental, a caracteristicilor ultimului interglaciar, care a avut loc acum 125.000 de ani. In cercetarea stiintifica se foloseste tehnica amprentei izotopice si se utilizeaza aparatura pentru captarea gazelor din apa de picurare, aparatura conceputa de specialistii speologi romani.

Prin aceste studii pestera de la Izvorul Tausoarelor se inscrie in topul celor mai importante pesteri din Romania din punct de vedere stiintific. Studiile facute de specialisti in 2013 si 2014 in domeniile biologiei, pedologiei si geologiei, hidrologiei si climatologiei, indica valoarea stiintifica de anvergura a acestui areal subteran si necesitatea protejarii pesterii si a conservarii valorilor ei stiintifice. Rezultatele studiilor se vor reflecta intr-un nou regulament al ariei protejate, care sa tina cont de ultimele evaluari stiintifice. Regimul de vizitare a pesterii va fi in continuare restrictionat, in asa fel incat sa se inscrie sub nivelul de suportabilitate al mediului subteran, si se va rezuma la vizite de natura stiintifica, didactica si de documentare, precum si la vizite speoturistice, la un nivel de maxim  60 de vizitatori pe an, exclusiv in perioadele extrahibernale, in care coloniile de lilieci nu mai sunt localizate in subteran.

Cu ocazia prevelarilor de probe izotopice din apa de percolatie din data de 7 noiembrie 2014, custodele pesterii, Crin Triandafil Theodorescu, a descoperit un nou tip de speleotema in pestera, intr-o galerie din sistemele superioare ale cavernamentului. Mineralul, numit montmilch, avand aspectul unei paste albe, partial fluide, face parte din categoria speleotemelor calcitice, avand o compozitie complexa, cu pana la 70% cristale de calcit la care se adauga nu mai putin de 16 tipuri de substante. Aceasta formatiune speleotemica este printre cele mai misterioase prezente din pesteri, specialistii lansand doua ipoteze de geneza, nici una confirmata definitiv.

Noua descoperire arata complexitatea sistemului cavernicol din Pestera Izvorul Tausoarelor si necesitatea protectiei sale, intr-un demers care sa impace, sub forma unui plan de management coerent si eficient, interesul stiintific de conservare a valorilor stiintifice cu interesul antropic- speoturistic, stiintific si explorativ.

 

              Custode,                                               Director,                                                                                                  

Crin Triandafil Theodorescu           Gavrilas Vasilichi George Alexandru

-custode arii protejate-

0 comentarii6433 vizualizări11 noiembrie 2014




rss 2.0
rss 2.0