Stiinta-tehnica Miercuri 22 Noiembrie 2017 - 5504 vizitatori azi
"Asaltul Tausoarelor".

Timp de trei zile, 7-9 octombrie, Pestera Izvorul Tausoarelor si aria protejata supraterana au gazduit prima editie a taberei de explorare speologica, intitulata "Asaltul Tausoarelor". Actiunea demarata prin colaborarea dintre Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, prin custodele Crin-Triandafil Theodorescu si speologul oradean Benjamin Elek, in calitate de organizator tehnic, a reunit un grup de 20 de speologi exploratori din Bucuresti, Cluj-Napoca si Oradea, selectati pentru performantele speologice explorative si pentru inalta lor pregatire tehnica.

Scopul actiunii se subsumeaza masurilor de implementare a Planului de management al sitului de importanta comunitara RO SCI 0193 Pestera Tausoare si al ariei naturale protejate de interes national Pestera Tausoare, cod 2.206, plan care prevede continuarea explorarii cavernamentului pana la totala sa epuizare, ca si reactualizarea hartilor privind habitatul de hibernare al chiroperelor.

Pestera Izvorul Tausoarelor are un suprafata totala a galeriilor de aproape 30.000 de metri patrati si prezinta numeroase hornuri (galerii verticale superioare), dintre care unele au ramas necucerite de generatiile anterioare de speologi. Pentru ca liliecii pe care pestera ii gazduieste prefera galeriile inchise, tip "fund de sac", care mentin aerul cald, este foarte posibil ca multe colonii de hibernare sa se afle tocmai in acest tip de galerie suspendata. Obiectivul custodelui este ca pana la incheierea perioadei de implementare a planului de management sa fie epuizate toate galeriile verticale inca neexplorate, al caror numar trece de 30, dintre care unele prezinta mari dificultati pentru cataratori: cursuri de apa, pericol de prabusire a blocurilor calcaroase, inaltimi foarte mari (peste 20 de metri), morfologie complexa (surplombe, fisuri tectonice friabile, pereti formati din colmatari si aglomerari neuniforme de roci si sedimente, etc.)

Cei 20 de speologi, constituiti in patru echipe de catarare, au folosit tehnici speologice alpine de varf (rotoporcutoare, corzi statice, tehnica alpina de escalada individuala si colectiva) in lupta cu verticalele pesterii. Conform strategiei convenite in sedinta tehnica de catre custode si responsabilul tehnic al actiunii, au fost atacate hornurile din partea superioara a cavernamentului (Galeria de Inaintare, Galeria Kilometru si Sala Muntelui).

S-a reusit escaladarea unui numar de opt hornuri, ceea ce reprezinta 25% din numarul total de hornuri ramase neexplorate. Au fost catarati peste 150 de metri de verticala, folosindu-se gujoane de 10 mm, placute, verigi rapide de 7 mm si carabiniere fara siguranta. Retragerea echipelor de escalada s-a facut prin dezechiparea traseelor alpine, iar in galeriile considerate importante pentru continuarea masurilor de management ale custodelui au fost mentinute echipari minime de escalada, in vederea continuarii in maxima siguranta a accesului speologilor. Toate echipele s-au intors la baza in intervalul de 10 ore preconizat de organizator, fara nici un fel de incidente.

Rezultatele obtinute trebuie privite prin prisma faptului ca hornurile atacate in aceasta etapa explorativa se afla in partea superioara, cu slabe posibilitati de continuare a dezvoltarii cavernamentului. Totusi, a fost descoperita o sala noua, de incaziune, aflata la o intersectie de fisuri tectonice, de dimensiuni medii (15x 5 metri si inalta de 20 metri), care a fost denumita Sala Jderului, datorita prezentei urmelor acestui animal troglofil, sala aflata sub Sala Muntelui. In acelasi timp, o speoloaga a reusit sa forteze la limita trecerea printr-o stramtoare, adaugand 215 metri de galerie la harta pesterii. Noua galerie a primit numele de Galeria Polaris, dupa numele clubului speologic de la care provine speoloaga respectiva. Alte 70 de metri de galerii au fost adaugate in diverse hornuri escaladate.

Din punct de vedere tehnic au fost intampinate dificultati, mai ales in partea terminala a Salii Muntelui, unde rocile s-au dovedit extrem de friabile si au ridicat probleme de siguranta a escaladei, depasite insa datorita profesionalismului echipelor de catarare.

Incepand cu jumatatea lunii octombrie, chiropterele incep sa formeze colonii in vederea hibernarii, iar pestera nu mai poate fi vizitata decat de catre custode, in vederea desfasurarii activitatilor de menagement al sitului protejat.

Amintim ca situl de importanta comunitara RO SCI 0193 Pestera Tausoare este parte integranta a retelei de arii protejate Natura 2000, si este habitatul de hibernare a aproximativ 10.000 de lilieci, fiind a treia pestera din Romania ca numar de exemplare adapostite pe timpul iernii. De asemenea pestera este "casa" in care traiesc mai multe vietuitoare troglobionte, dintre care unele endemice (nu se regasesc in alta parte a lumii, ci strict in acest sit). Pe mediu abiotic, pestera adaposteste minerale rare (mirabilitul, oulofolitele laminate), formatiuni geologice unice pe plan mondial (nodulii carbonatici sinergetici, cunoscuti ca "bilele de Tausoare") sau rare (helictite, speleoteme de argila).

Pestera si situl suprateran protejat se afla in custodia Complexului Muzeal Bistrita-Nasaud, care implementeaza doua acte normative, regulamentul si planul de management al celor doua arii protejate suprapuse, acte aprobate prin Ordinul nr.754 din 19.04.2016 al ministrului mediului, apelor si padurilor.

Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud multumeste speologilor care au participat la aceasta dificila actiune explorativa, epuizanta si solicitanta. Dorim sa reeditam aceasta tabara de explorare, pana la eliminarea tuturor necunoscutelor din inaltimile pesterii.

 

MANAGER,

Gavrilas Alexandru

0 comentarii6986 vizualizări10 octombrie 2016




rss 2.0
rss 2.0