Familie Marti 17 Octombrie 2017 - 7526 vizitatori azi
Definitia constitutionala a casatoriei si parteneriatul civil.

Este vehiculata in ultimul timp ideea falsa ca definirea constitutionala a casatoriei - in fond o translatare a acelorasi termeni folositi in Codul Civil, barbat si femeie in loc de soti -  ar determina o schimbare in statutul juridic al relatiilor sociale bazate pe iubirea dintre doua persoane. Exista doua confuzii care afecteaza aceasta premisa profund neadevarata: pe de o parte ca ceea ce se modifica ar fi definitia familiei insesi, iar pe de alta parte, ca ar exista deja un drept individual pe care aceasta modificare o incalca.

Premisa enuntata si de la care am observat ca se incepe argumentatia celor doua pretinse incalcari, pe langa cele doua confuzii cu care este viciata, este lipsita de continut juridic pentru ca, in dreptul civil roman, relatia de iubire dintre doua persoane, desi purtatoare a unui necontestat continut afectiv, nu are niciun continut juridic in afara cazurilor strict si limitativ reglementate de Codul Civil si izvorate din logodna ("promisiune reciproca de a incheia casatoria" pentru incheierea careia este necesara indeplinirea conditiilor de fond pentru incheierea casatoriei) si casatorie ("uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata in conditiile legii, in scopul de a intemeia o familie").

Asadar, in sistemul de drept romanesc in vigoare la momentul de fata, relatia de iubire dintre doua persoane are efecte juridice numai in masura in care se incadreaza in dispozitiile art. 259 si urm. C.civ., respectiv este concretizata in casatoria sau logodna dintre un barbat si o femeie. Relatia dintre doua persoane care nu sunt logodite ori casatorite nu reprezinta o situatie de drept, ci una de fapt. Doar cu privire la copiii rezultati din acest tip de relatie, legiuitorul a consacrat - inclusiv constitutional - o stare de drept, respectiv  egalitatea de drepturi cu cele ale copiilor rezultati din casatorie.

Oricum ar fi, pentru subiectul in discutie rezulta ca parteneriatele nu sunt recunoscute juridic indiferent de caracterul lor heterosexual sau de acelasi sex. Aceasta, in principal pentru ca legiuitorul national a acordat o deosebita relevanta aspectului subiectiv in aceasta materie care reglementeaza un plan atat de personal de existenta, iar aspectul subiectiv a fost limpezit prin aplicarea unui singur, dar elementar criteriu respectiv intentia, asumarea, angajamentul ori, cum a mai fost el definit in doctrina, legamantul. In lipsa unei asumari care sa imbrace o forma juridica (de la promisiune in cazul logodnei la angajament in cazul casatoriei), relevanta juridica nu exista.

Mai mult decat atat, legiuitorul a statuat in mod expres ca nici parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania (art 277 C.civ.)

Cat priveste caracterul heterosexual al casatoriei, in Noul Cod civil comentat se prevede in mod expres ca in Romania "caracterul heterosexual al casatoriei este de ordine publica".

Astfel, pentru aceste argumente, premisa insasi ca modificarea art. 48 alin. 1 din Constitutie ar determina o schimbare in statutul juridic al relatiilor sociale bazate pe iubirea dintre doua persoane este superflua atat timp cat, o astfel de relatie nematerializata in casatorie este caracterizata, in esenta ei, prin lipsa oricaror efecte juridice in afara celor expres si limitativ prevazute de legiuitorul national.

 

av. Ana - Corina Sacrieru.

 Coalitia pentru Familie BN.

 

0 comentarii2723 vizualizări07 iunie 2017




rss 2.0
rss 2.0