Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Vineri 26 Februarie 2021 - 2176 vizitatori azi
Fals tratat de manipulare, eseu de Ana Blandiana.

Ati mai auzit in ultima vreme pe la vreun post de televiziune termenii Bine si Frumos? La vechii greci, intalnirea acestor doua notiuni era considerata importanta iar pentru asta anticii intelepti au inventat un nume aparte, kalokagathia, fiind considerat izvorul si unitatea de masura a implinirii armonioase a fiintei umane. Crestinismul european, la inceputurile sale a preluat termenii, si in ciuda zbaterii necontenite a spiritelor de-a lungul a doua milenii, a facut din frumusete slujitoarea ascultatoare a binelui.

Problema zilelor noastre este ca multi au cazut in neputinta de a intelege legatura dintre cele doua notiuni, Bine si Frumos. Mai mult, se observa ca se exercita sistematic tendinta ca legatura dintre Bine si Frumos sa fie eliminata. De exemplu, un tanar care in acelasi timp este si frumos, si destept si cuminte, foarte usor devine obiectul bascaliei colegilor, cade prada deriziunii, e contestat prin simplu fapt ca nu prezinta nimic "interesant". Intalnirea dintre Bine si Frumos a fost inlocuita cu impletirea Raului cu Uratul. Idealul omenirii a fost rasturnat, mai afirma Ana Blandiana in cartea Fals tratat de manipulare (Ed. Humanitas, Bucuresti, 2013). Omenirea s-a adaptat la asa-numitele schimbari impuse de timp, de "moda", de batalia dintre ideologii. La aceasta uratire a lumii au contribuit toti de-a lungul secolului XX, dupa primul Razboi Mondial, dupa al doilea Razboi Mondial, dupa razboaiele din Orientul apropiat si din Asia. Binele si Frumosul sunt notiuni care apartin istoriei, iar noua istorie este cea intemeiata pe ridicarea la ceruri a Raului si Uratului. Ba se mai afirma ca de vreme ce Dumnezeu tolereaza manifestarile impletite ale Uratului si ale Raului, nimic nu poate impiedica omenirea sa le dedice omagii. Astfel au fost omagiati la vremea lor Hitler si Stalin, Roosevelt si Churchill, toti vinovati de crime impotriva umanitatii, deosebirea dintre ei facandu-se nuantat, fiecare dintre ei tolerandu-se si preocupandu-se de problemele propriului popor, celelalte, fiecare chiar au fost lasate in grija lui Dumnezeu, adica oarecum la lada de gunoi a Istoriei omenirii - caci Dumnezeul l-a facut pe om, nu?.

Ana Blandiana descrie cum Parisul, cu ceva vreme in urma, si-a deschis marile sali pentru celebrarea artei contemporane intr-un festival grandios prin proportii si organizare, dar profund tulburator prin cultul si omagierea derizoriului, prin proslavirea perisabilului, a uratului sfidador si agresiv, a uratului studiat si cantat, toate fiind prezentate drept Frumosul de ultima ora. Si nu numai arta a alunecat pe aceasta panta. Uratul a coborat in adancul sufletelor copiilor pe care nu-i mai incanta basmele cu feti-frumosi si ilene-cosanzene, nici desenele animate cu pisici trase pe sfoara de sorocei isteti, ci filmele si benzile desenate cu monstri, in care trupe de personaje hidoase se incaiera mereu, isi reteaza capele si-si beau sangele reciproc, in care eroinele date drept printese au comportament de babe-cloante minunat fardate si invaluite in culori vii.

Uratul este cultivat in viata de toate zilele cu paradele de moda in care fete frumoase sunt transformate in sperietori, invatate sa mearga impiedicat si imbracare in haine proiectate ca sa le urateasca, sa le evidentieze osatura scheletului, multiplicand uratenia si slutind frumusetea, oferite drept modéle ale gratiei si admiratiei generale.

Copiii care invata sa iubeasca monstri vor deveni dependenti de violenta si vor admira agresivitatea nu numai la altii, ci vor construi propria agresivitate, isi vor contura infatisari dezgustatoare si nu vor avea nimic de transmis generatiilor care le urmeaza. Va fi declarata frumoasa uratenia si vor avea importanta fetele cu coafura si sulimeneala emo ca si baietii tunsi pana deasupra urechilor pastrand o creasta de arici cu tepi lungi incrancenat, de cocos care sta sa moara de dorul gainilor care-i lipsesc din curte.

Un astfel de spectacol al Uratului si al Raului este oferit publicului zilnic de catre toate televiziunile de diverstisment, si nu numai. Nici TVR1 nu e scutita de astfel de spectacole. Pana si emisiunile de cantece si dansuri populare prezentate de TVR1 sunt agresive, exprimate in termeni improprii folcorului, cu orchestre de muzica populara formate din multi membri, ca o orchestra simfonica, si o muzica instrumentala atatata si fuserita si cu glasuri care nu canta, ci tipa. La fel sunt prezentate emisiunile de stiri, extrem de agresive si violente. Daca se transmit informatii despre inundatii, reporterul vorbeste repede, turuit si gutural, daca este canicula, reporterul vorbeste gafait, asudat si da in lacrimi. Daca se transmit secvente de razboi din Irak ori Ucraina, reporterul imprumuta un glas infricosator, alarmant sau, dupa caz, gudurat in spatele actantilor belicosi. In cadrul "show"-urilor politice faptele de desfasoara identic. Toti cei prezenti la o masa rotunda vorbesc simultan. Nimeni nu-si asculta interlocutorul. Nici macar moderatorul. Din orice actiune politica descrisa reiese ca Guvernul lucreaza fara gres si ca intreaga vina pentru dezastrul in care se afla Romania o poarta presedintele Basescu. Si o alta principala vinovata pentru dezastrul tarii si necooperarea cu Uniunea Europeana este lipsa totala de justitie in Justitiei si politizarea agresiva a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

Adevarul este ca in Romania, la baza Raului si Uratului sade Minciuna controlata politic servita zilnic populatiei si viitorului alegator drept Adevar si lupta pentru Binele tarii.

In fiecare an, vara, la Memorialul Sighet, in cadrul Centrului International de Studii asupra Comunismului se desfasoara Sacoala de Vara la care iau parte profesori, studenti, intelectuali de diferite profesii dar mai cu seama tineri de pana in 18-19 ani si, desigur, organizatorii. Mai ales pentru generatiile tinere sunt organizate aceste adevarate cursuri, caci maturii care participa la aceste activitati sunt de fapt lectorii scolii, fiecare conferentiind conform unei teme stabilite din timp. In Fals tratat de manipulare Ana Blandiana relateaza alaturi de multe alte importante teme inca o pagina din istoria recenta a Romaniei. De fapt, toate temele din aceasta care fac parte dintr-o istorie contemporana a tarii pe care multi au trait-o, dar putini o mai tin minte in multele ei aspecte incepand cu luna decembrie 1989, sau pe putini ii mai intereseaza.

La o intalnire de acum doi sai trei ani cu elevii unor clase de a XII-a, raspunzand unor intrebari lagate de inceputurile Memorialului Sighet, Ana Blandiana a spus ca proiectul Memorialului a fost luat sub egida Consiliului Europei in 1993 intr-o vreme cand din cauza mineriadelor Romania nu era inca acceptata ca membra a Consiliului Europei. Termenul "mineriada" a parut necunoscut celor prezenti in sala. Atunci a fost lansata intrebarea "Cine stie ce este o mineriada?". Dupa momente de sovaire o tanara a spus, mai mult intreband, ca ar putea fi o forma de lupta a minerilor care, in semn de protest,  se inchid in mina cerand salarii mai mari. Asa a fost descoperita confuzia care domneste pe paginile istoriei recente a tarii si in spiritele celor care o traiesc.

Pentru a explica termenul "mineriada" era nevoie sa se vorbeasca despre Revolutia din 1989 si, desigur, despre revoltele din Piata Universitatii din 1990, despre mineriada din 1991, pentru ca majoritatea celor prezenti la Scoala de Vara nici nu erau nascuti in acei ani. Asadar, in perioada scursa de atunci pana in prezent in scoli nu se invata nimic din istoria recenta a Romaniei, nici macar la cursurile de educatie civica, iar parintii ori alti cunoscuti din familie mai in varsta nu au discutat cu tinerii astfel de chestiuni. Elevilor de astazi, carora li se predau ore de educatie civica le este ascunsa cea mai crasa reprimare a civismului, cel mai sfidator atentat la societatea civila, iar faptul nu ni se pare intamplator, ci faptul este sistematic produs - continua eseul Ana Blandiana.

"Mineriadele" au fost un fenomen in Romania, o catrastofa politica care a indepartat tara fata oricare alta tara din Europa. Romania era privita ca o tara care evolueaza in secolul al XVIII-lea.

Fenomenul "mineriada" consta in chemarea de catre presedintele tarii (atunci Ion Iliescu) a unei categorii sociale (mineriii) impotriva alteia (intelectualii), instigand la violenta si riscand razboiul civil. Romania, cu "mineriada" a lasat intregul Occident cu gura cascata iar gafa presedintelui sau postcomunist a fost de proportii. Atunci s-a strigat in Piata Universitatii "Moarte intelectualilor!". Cum ar intelege un tanar din ziua de azi aceasta lozinca greu de imaginat ca a iesit din gurile unor oameni, chiar daca erau mineri. "Mineriada" a fost organizata cu scopul declarat pentru ca Guvernul de atunci al tarii "sa poata lucra in liniste" pentru binele tarii.

Desigur, au fost atunci mii de romani nauci care au aplaudat actiunea grotesca a minerilor din Valea Jiului condusi de Viorel Cosma, astazi un om liber. Atunci, mineri inarmati cu bate si lanturi anume confectionate, bateau pe strazile Bucurestiului pe oricine prindeau si mai cu seama persoanele care purtau barba, pentru ca numai intelectualii, nu-i asa, isi permit sa poarte aceasta podoaba barbateasca.

Faptul ca adolescentii de azi nu cunosc acest termen pentru ca nu l-au intalnit nici unde in vreun manual si pentru ca parintii lor nu se ocupa sa le explice asa ceva copiilor, este foarte grav, este o forma tipic romanesca de a purta populatia in eterna minciuna asa cum a procedat ani la rand clasa politica romaneasca fata de poporul in fruntea curuia s-a asezat. Zice Ana Blandiana: "Daca in perceptia tinerilor mineriadele sunt forme de lupta ale minerilor pentru o viata mai buna, Securitatea (termenul in sine si fenomenul, la randul sau) trebuie sa fie, in perceptia lor, o firma de protectie si paza..." Va dati seama!

Ignoranta in Romania este programata, profesorii continua inconstient, prin tainuirea unor evenimente, sa spele creierilor elevilor in mod savant, iar televiziunile de divertisment cel mult pot, pentru ca atata stiu, sa ia la "misto", sa maimutareasca evenimentele grave din Romania anilor 1990, 1991 legate de navalirea la Bucuresti a minerilor.

Si nu numai despre mineriade scrie Aan Blandiana in cartea ei. Sigur, despre eroarea pe care a produs-o Grupul pentru Dialog Social (GDS) si Alianta Civica atunci cand la alegerile prezidentiale din 2000, candidati in turul doi fiind Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, in pripa, ca speiati, au propus populatiei sa voteze cu Iliescu in ciuda gretei civice pe care ne-o producea balaurul lui Ceausescu, autoarea vorbeste mai voalat. Gafa civica a ramas de proportii, dupa cum se exprima un scriitor contemporan, initial nejudecandu-se efectul la upercut a acelei decizii de-a indemna lumea sa voteze cu Iliescu. Ana Blandiana in aceasta carte lamureste si imprejurarile in care a fost "faurit" Partidul Aliantei Civice, o alta gogorita a tipului de politicianism romanesc.

In Fals tratat de manipulare Ana Blandiana face o radiografiere exacta si fara menajamente a societatii civile si politice din Romania de dupa 1989, si nu numai a acestor ani. Cartea nu este o carte de memorialistica, ci o carte de documente importante descifrate cu multa acuratete pentru ca sa intelegem bine ce inseamna in plan politic Romania de astazi.

 

Virgil RATIU.

0 comentarii2548 vizualizări27 august 2014




rss 2.0
rss 2.0