Ma ning colindele in suflet

Cu fulgi de dor adusi de sus,

Azi, ingerii coboara in cuvinte

Sa  ni-L vesteasca pe Iisus.              

Ma ning colindele intruna

Si iarna-mi tine cald acum,

Pe vatra noastra ard carbunii

In  noaptea sfanta de Craciun.

In fiecare an Iisus se naste,

In Betleemul casei noastre dragi,

Il  mangaie colindele in leagan

Si daruri ii aduc  batranii magi.

Ma ning colindele  ca anii

Si fulgii lor in datini se topesc,

Se duc si vin ca apele prin veacuri

Si -n   nemurire toate se opresc.

Veniti, colindatori, ca sunt acasa

Si poarta e deschisa-n larg,

Veniti, ca-i vremea de colinde

Si va atept  la mine-n prag.

  Mircea Darosi

.

Foto - arhiva Marius Chiuzan.