Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Sambata 14 Decembrie 2019 - 17302 vizitatori azi
Mariana Irimia si colajul sau de imagini epice, un succes literar garantat.

"Dincolo si dincoace se rau" sau... invers, oricum ai privi demersul literar al Marianei Irimia, din acest volum( recent aparut la Editura Karuna din Bistrita)  pare a  face posibla trecerea  acestui  veritabil Styx al cuvintelor, a tinde spre o calatorie de-a dreptul initiatica. Grupajul de proza scurta, si densa as adauga eu, pentru ca autoarea  a condensat realitatea evidenta intr-un spatiu dublat de timp si care  detine toate ingredientele pentru a putea fi numita capsula-a-timpului sau, grupajul de proza scurta din cartea sa recent tiparita, are savoare, suspans, intriga, istorie si dialog  perfect dirijat.

Stiam ca scrie bine, ii citisem sporadic textele in peisajul revuistic, apoi a venit cu  Papusa cheala, o carte frumoasa, calata pe lumea reala dar care isi avea esantionele sale de proza cu o seama de sclipiri lirice, si unde, autoarea isi plasa personajele intr-o lume oarecum ideala.  Nu putea sa fie doar o intamplare cartea aceea. Era bine scrisa,  developa o lume interesanta. Mariana Irimia avea ce spune si o spunea cu decenta si admiratie pentru ceea ce descoperea la inceputul carierei sale literare.

Atunci mi-am zis, ca Maria Irimia va reveni foarte repede cu texte noi, cu o alta carte, care sa ne socheze, ( prin limbaj frust si constructie postmodernista) poate, asa cum au facut-o mai aproape toti colegii ei de generatie. Nu a fost asa,  tanara autoare scria, scria in tacere, rar iesea in reviste, si aproape credeam ca scrie doar pentru bucuria sa interioara. Cand publica in reviste de prima mana, textul era incitant si  slefuit ca un diamnat. Fara cusur. Critica literara a dat clar un semnal, aveam de-a face cu o prozatoare formata deja, cu un scriitor matur prin modul in care construia pagina  epica.

M.I. face parte dintre creatorii care se folosesc de  instrumentele de scris pentru a dezvalui lumii paralele, pe  langa care oamenii trec fara sale vada, ea este un martor cinstit al zilelor noastre, si ceea ce lasa pe pagini de carte este un simbol. Dincolo de fraza bine conturata, de forma deja personala, de stil, mesajul cartii de fata este clar,  nu lasa loc pentru echivoc.

Toata scriitura din cele peste 200 de pagini este unitara, creioneaza o lume, un timp, dar modul cum autoarea a stiut sa gliseze planurile personaj-timp-spatiu mi s-a parut fascinat in proza Dincolo sunt gloante. Aici este marea eliberare a scriitorului, libertatea de exprimare intr-un spatiu pe care il stapaneste perfect, cu emotie echilibrata, fara poticneli in frazare si mai ales, cu pricepre si simt de observatie a detaliilor, extrordinar pentru un prozator tanar. Mariana Irimia  semneaza deja a doua sa carte de  proza, eliberandu-se de acel" ce va spune lumea" / ea este Scriitorul care mai pastreaza prospetimea ideilor si lamura aceea de bucurie inocenta, chiar si acolo unde mizeria umana nu poate fi neutralizata prin liric, lasa impresia ca ai de a face cu un creator cu experienta certa. Si asa si este, M.I. a exersat destul pe fila de hartie, a construit poteci si refugii, a facut pasi minunati in desavarsirea sa literara.

Acum, se simte ca pestele in apa in fata paginii , pe care construieste povesti contemporane, in care cititorul se poate regasi.

Un scriitor care promite o cariera speciala, un om frumos cu idelauri pentru care munceste fara sa iasa prea des in luminile rampei. Cand vine in fata publicului, vine cu o carte noua, cu o lume pe care a descifrat-o dupa vrerea si puterea sa de intelegere. Noua, cititiorilor, colegilor  de breasla  nu ne ramane decat s-o citim cu atentie, sa ne bucuram ca exista, si ca lumea din jurul nostru se developeaza in arta adevarata, si datorita Marianei Irimia.

Felicitari, Mariana!

 

.

 

Melania Cuc.

0 comentarii1869 vizualizări18 februarie 2015




rss 2.0
rss 2.0