Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Duminica 07 Martie 2021 - 17840 vizitatori azi
Gavril Istrate si Liviu Rebreanu.

De Neposul drag al profesorului univ. dr. doc. Gavril Istrate, marele scriitor Liviu Rebreanu este legat prin aceea ca, in anul 1909, din primavara si pana-n toamna, a lucrat ca ajutor de notar la Primaria acestei comune, dupa ce trecuse prin aceleasi servicii in Magura Ilvei si Nimigea. Dovada acestui popas de cateva luni in Nepos o fac si cele doua chitante ale parintilor lui Gavril Istrate din lunile iunie si iulie 1909 si a unei citatii semnate chiar de el. Apoi, idila sa cu invatatoarea Virginia Grivase de la aceasta scoala, devenita prototipul Virginiei Gherman din romanul "Ion’’, completeaza argumentele acestei legaturi cu satul care a fost botezat, in 1773, de catre imparatul austriac Iosif al II-lea cu numele de Nepos.

   O parte din evenimentele descrise in romaul amintit se refera si la Vararea, numele vechi al acestei localitati care l-a gazduit pentru cele cateva luni. Notarul Cantareanu, cum il botezase scriitorul, al carui nume adevarat era Chibulcutean, ii facuse o primire onorabila, dupa cum marturiseste el insusi, oferindu-i, chiar in cladirea primariei, o "odaita buna, cu intrare separata, impodobita dragut de domnisoara Eugenia’’, fiica acestuia.

    O intamplare neobisnuita il pune pe tanarul functionar in fata unei realitati pe care o va descrie in romanul sau: "Intr-o dimineata, intrand in cancelarie, o gasii plina de tarani furiosi care inconjurau pe vreo zece sasi din Paunis ( adica din Slatinita ) si-i injurau din rasputeri. In ulita, o cireada de boi grasi, parca asteptau un verdict’’. Secventa facea parte din numeroasele evenimente care au constituit procesul de cea mai lunga durata ce a avut drept cauza stabilirea granitei dintre Nepos si localitatile sasesti (Dumitra, Slatinita si Unirea).

      In lucrarea "Cuibul visurilor’’, numele de Vararea este dat comunei Maieru. Descrierea corespunde intocmai acestei localitati, unde scriitorul si-a petrecut cei mai frumosi ani ai copilariei: " Uite Vararea...Din varful Magurii soarele o priveste ca un ochi de foc, ocrotitor...Vararea aceasta era un sat ca oricare, trantit in fundul unui cazan de dealuri, speriat de urletul trenului’’. In, romanul "Ion’, numele de Vararea apartine catunului Lusca, astazi cartier al orasului Nasaud. Acelasi lucru se petrece cu Aniesul care este numit Parva. Aceste artificii stilistice sunt explicate in jurnalul sau.

       Amintirea primei intalniri a lui Gavril Istrate cu Liviu Rebreanu o are de pe vremea cand era elev la liceul din Nasaud. Se dezvelea bustul lui George Cosbuc in fata impunatoarei cladiri, moment in care scriitorul a vorbit despre poetul de la Hordou, ca unul ce " a facut revolutie in poezia romaneasca’’. Este fascinat de frumusetea expunerii.si de importanta pe care o acorda " poetului taranimii’’.

    Dupa noua ani il intalneste in capitala Moldovei, ca invitat al studentilor de la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza’’ din Iasi, cand a prezentat conferinta" Iubirea in literatura’’. In 1935, acelasi grup, in frunte cu Gavril Istrate, il asteapta in gara, unde se fotografiaza si apoi se indreapta spre amfiteatrele universitatii. Aici , neposanul sta de vorba cu Liviu Rebreanu, care isi aminteste de oamenii si satul prin care a trecut in tinerete, considerandu-l un prieten apropiat pentru afectiunea care i-o poarta. In semn de recunostinta ii acorda un autograf pe volumul" Metropole’’.

     Opera lui Liviu Rebreanu a intrat apoi in atentia filologului Gavril Istrate. A urmarit-o indeaproape ca un vechi cunoscator al locurilor in care scriitorul si-a lasat urmele pasilor. A reconstituit itinerariul literarar al eroilor din operele sale, a clarificat o parte din micile nepotriviri toponimice sau lingvistice, a corectat unele afirmatii sau confuzii geografice, a vizitat "Cuibul visurilor’’ de la Maieru, s-a dus la Tarlisua, satul natal al scriitorului, a organizat excursii pe aceste meleaguri cu studentii sai de la universitate, a stat de vorba cu Rodovica Boldijari ( Ana ) si Alexandru Pop Glanetasu (Ion ) din vechiul Prislop, a participat la Centenarul "Liviu Rebreanu’’ si a fost nelipsit de la mai toate actiunile dedicate romancierului. In anul 2004 este martor ocular la dezvelirea placii comemorative din satul Nepos, pusa pe fatada cladirii fostei primarii, ca o dovada a trecerii sale prin aceasta localitate. Neposenii au avut marele noroc de a trece in nemurire prin condeiul viguros al marelui scriitor.

       Liviu Rebreanu a ramas pentru profesorul Gavril Istrate un adevarat cult, fapt pentru care l-a asezat in panteonul sau sufletesc ca unul dintre cei mai valorosi scriitori ardeleni.


Mircea DAROSI.

0 comentarii2681 vizualizări20 noiembrie 2015




rss 2.0
rss 2.0