Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Marti 02 Iunie 2020 - 2756 vizitatori azi
Eternitatea unei mari iubiri.

 "Ce s-a ales din doua vieti,/O mana de cuvinte, Carora abia le-ar pune pret/Aducerile-aminte’’.  Daca nu s-ar fi descoperit scrisorile dintre Eminescu si Veronica Micle, cea mai frumoasa poveste de dragoste din literatura romana, ar fi ramas incompleta. Nemuritoarea muza nasaudeana s-a nascut la 22 aprilie 1850, in acelasi an, cand la Ipotesti a vazut lumina zilei"Luceafarul poeziei romanesti "

       Tatal Veronicai, Ilie Campeanu a fost un erou al revolutiei conduse de Avram Iancu si a murit in urma ranilor capatate in lupta. Mama ei, Ana, ramasa vaduva,  s-a mutat din Nasaud  la Tg. Neamt, apoi la Roman si, in sfarsit, la Iasi. A fost un copil crescut in rasfatul dragostei de mama, desi a trait infruntand multe nevoi materiale. Inteligenta si frumusetea ei fermecatoare i-au oferit posibilitatea sa urce in ierarhia valorilor inca din frageda-i tinerete. S-a casatorit la 14 ani cu profesorul universitar Stefan Micle, mai mare decat ea cu 30 de ani si sub protectia lui a intrat in contact cu valorile culturale ale Iasiului, afirmandu-se si pe plan poetic. Este atrasa de poezia lui Mihai Eminescu, pe care il va cunoaste personal, in 1872, la Viena, unde face o calatorie de interes medical. De atunci destinele lor se impletesc si incepe marea poveste de dragoste, care se va intensifica dupa moartea lui Micle.

          Eminescu va scrie poezii inspirate de aceasta muza. Astfel se naste mitul"ingerului blond" prin care, Veronica devine pentru Mihai "floarea albastra" copilul cu par balai" sau "floare de cires" Din momentul acesta incepe dialogul liric dintre cei doi indragostiti care isi exprimau sentimentele prin versuri de-o inegalabila frumusete. Pana si fanteziile lor erau conturate in acelasi mod si vibrau prin cele mai alese  cuvinte. Dar, oricat de frumoase ar fi aceste poezii, ele ar fi lipsite de parfumul impatimitelor scrisori de dragoste care si le-au adresat de-a lungul anilor. Daca Veronica n-ar fi insistat intr-un moment de cumplita disperare ca Eminescu sa-i inapoieze scrisorile, iar poetul nu i-ar fi indeplinit dorinta, poate aceste sclipiri epistolare si-ar fi pierdut urmele. Ele au fost pastrate cu sfintenie de catre mostenitoarele sale si publicate prin bunavointa d-nei Cristina Zarifopol-Ilias  intr-un volum intitulat "Dulcea mea Doamna/ Eminul meu iubit ", aparut in anul 2010. E vorba de 93 de scrisori din care, cele mai multe ii apartin Veronicai Micle.

       Gasim in ele tandrete si iubire, bucurie si intristare, regrete si impacare, gelozie, pasiune, intrigi si chiar multa durere. Formulele de adresare sunt foarte familiare, in care predomina cuvintele drag si draga, precum si o serie de diminutive, iar continutul scrisorilor este incarcat de cele mai alese sentimente :" Eminule, cand vii sa te vad, sa te mai pup, sa te mai nacajesc si apoi sa te mangai si sa-ti cer iertare frumusel si apoi intr-o lunga si dulce sarutare sa se uite toate relele…. "  " Mai ingerasule, asa te-as saruta s-asa te-as desmierda, s-asa as veni la tine de repede daca n-as fi bolnav….Puiutul meu cel scump si iubit - ce faci tu  ? "

     In aceleasi scrisori gasim lipsa de entuziasm al poetului, dramatismul relatiei dintre ei, aproape torturati de iubirea lor si de lumea in care traiesc.

          La 15 iunie 1889, Eminescu se stinge din viata. Dupa doua saptamani, Veronica se retrage la  Varatec spre a-si curata in linistea manastirii gandurile nemarturisite, pline de amintirea celui pe care l-a iubit atat de mult. Din doliu a intrat intr-o puternica depresie si, in noaptea de 3 spre 4 august 1889, la 50 de zile de la moartea poetului,  isi pune capat zilelor, otravindu-se cu arsenic. Se incheie astfel o frumoasa poveste de dragoste care va continua sa existe si dincolo de mormant.


                        Mircea Darosi.

0 comentarii2723 vizualizări02 august 2016




rss 2.0
rss 2.0