Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Duminica 15 Decembrie 2019 - 19350 vizitatori azi
"Maiastra sau cantecul deasupra vietii".

Ori de cate ori  am calatorit cu avionul, am admirat acest mijloc de transport, atat de comod si de rapid, ca pe o mare cucerire a omenirii. Incercat de emotia zborului, mi-am indreptat gandul spre cei care au prevazut cu atatea veacuri in urma, ca omul va pune stapanire asupra spatiului aerian. Luand modelul pasarilor, si-a indeplinit aceasta dorinta. Cel care toata viata a cautat sa descopere esenta zborului a fost Constantin Brancusi. El a dat lumii o frumusete de nebanuit pe care a numit-o" Maiastra’’, ori foarte simplu" Pasarea-n zbor’’ce s-a desprins din piatra acestui pamant si a urcat dincolo de ea, de celelalte pietre ale Europei, devenind simbolul nevoii continue de inaltime a oamenilor de pretutindeni. Lucian Blaga o considera drept" o permanenta lirica, un cantec deasupra vietii’’. Pana la Brancusi, cuvantul " maiastra’’n-a existat decat in folclorul romanesc, dupa care avea sa intre in patrimoniul altor limbi de circulatie universala. El se refera la o pasare miraculoasa, de proportii neobisnuite, cu penajul de mare frumusete, luminand ca soarele, ori ca focul, avand un glas minunat si il ajuta pe om la implinirea planurilor lui in lume.

        Brancusi a stiut ca nimeni altul sa stilizeze aceste elemente folclorice, sa le dea o semnificatie si o armonie desavarsita, iar pasarea, dupa cum spune chiar el, "am dorit sa-si ridice capul, fara a exprima prin aceasta miscare  mandrie, orgoliu sau sfidare’’. Este ceea ce noi numim verticalitate. Din dorinta de a da acestei opere semnificatii complexe, Brancusi realizeaza de-a lungul vremii mai multe variante pe care le intituleaza : "Pasarea Vazduhului’’, "Pasarea Galbena’’, "Pasarea Neagra’’, "Pasarea de Aur’’, toate intruchipand zborul lumii ce avea sa se implineasca mai tirziu prin mijloacele moderne de a strabate spatiul cu acelasi impuls pe care si-l inchipuise marele sculptor. Aceste opere de valoare inestimabila au fost expuse in marile muzee ale lumii : Muzeul de Arta Moderna din New York, Paris, Philadelphia, California, Clubul Artelor din Chicago, Meneapolis, Venetia si multe altele.

       Dar maiastra lui Brancusi a avut si soarta nefericita de a trece prin fata unor judecatori intr-un proces intentat sculptorului roman in 1926, cand participa la expozitia din New York, organizata de admiratorii lui si de zelatorii artelor moderne contemporane din SUA. Procesul a fost pornit ca o replica impotriva unei josnice uneltiri pusa la cale de profesionistii amenintati de valul artei moderne si de prestigiul obtinut in arta scupturii de C. Brancusi. La aceasta expozitie trebuia sa ajunga si celebra opera intitulata "Portretul Principesei  X’’, considerata de oamenii cuibariti in oficialitatea protectoare ca fiind o lucrare obscena, lipsita de moralitate. La vama americana, operele lui Brancusi au fost supuse unui control deosebit de sever. "Principesa X’’ nu se afla insa in inventarul acestei calatorii, pentru ca autorul fusese prevenit de un prieten de-al sau. Pentru ca la control n-au gasit ceea ce cautau, denuntatorii s-au abatut asupra" Pasarii in zbor’’ si lipsiti de puterea de a  aprecia o opera de arta, au calificat-o ca fiind " o piesa industriala, rezultata dintr-o munca mecanica’’, pe care Brancusi incearca s-o introduca prin frauda si, ca urmare trebuie confiscata. Pentru eliberarea ei s-a platit drept cautiune suma de 235 de dolari. A urmat apoi un indelung proces care a durat cativa ani. Piesa numarul unu, ajunsa pe masa judecatorului a castigat procesul, datorita valorii ei artistice, iar Brancusi si-a intarit conturul personalitatii. "Maiastra’’si-a luat zborul spre nemurire.

 

Mircea Darosi.

0 comentarii3171 vizualizări26 martie 2017




rss 2.0
rss 2.0