Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Vineri 06 Decembrie 2019 - 5662 vizitatori azi
Casa Scriitorilor de la Valea Vinului ar putea fi salvata.

Avizul Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice si Culturale de la Cluj a fost dat, luna trecuta. Intre timp, mai multe institutii din judet doresc sa obtina concesiunea complexului balnear. In carti pentru obtinerea concesiunii este Primaria Rodna!

 Dupa o lunga perioada de abandonare si degradare, timp in care mai multe institutii nationale si judetene au inchis ochii pentru a nu baga de seama cum taietorii padurilor rodnene si alti "prieteni" din comuna Rodna s-au intrecut in a distruge cele doua pavilioane cunoscute drept Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, pentru statiunea din Muntii Rodnei se anunta si vesti bune. Comisia Zonala a Monumentelor Istorice de la Cluj a emis decizia prin care imobilul este pregatit pentru clasarea valorica in grupa B Monumente de interes regional si ca urmare a acestei decizii, pentru o perioada de un an calendaristic Casa Scriitorilor beneficiaza de protectia Legii Monumentelor. Ulterior, Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural a transmis documentatia pregatita, pentru a fi supusa analizei Comisiei Nationale  a Monumentelor Istorice.

Finalizarea dosarului de clasare revine acum in sarcina Ministerului Culturii, care, prin ordin de ministru decide inscrierea pe Lista monumentelor istorice si publicarea OM in Monitorul Oficial partea I, au declarat surse din Ministerul Culturii.

Dupa publicarea pe lista monumentelor, MCIN va decide daca va concesiona monumentul si mai ales cine  va deveni concesionarul fostei statiuni a scriitorilor de la Valea Vinului. Reamintim ca, dupa ce in decembrie 2011, Uniunea Scriitorilor din Romania a renuntat la concesiunea Casei Scriitorilor, monumentul istoric a fost vandalizat in repetate rinduri. Incepind din iunie anul trecut, Biblioteca Judeteana a manifestat interes pentru a obtine complexul, si, mai nou, din februarie anul curent, Primaria Rodna a facut diligentele necesare pentru a-si adjudeca reperul cultural sti istoric in vederea dezvoltarii turistice a comunei. Aflat intr-o vizita oficiala la Bistrita, pentru re-inaugurarea Complexului Muzeal Bistrita-Nasaud, ministrul culturii Ionut Vulpescu se va afla simbata dimineata, 29 aprilie, la Rodna si la Valea Vinului pentru a vedea cu ochii sai starea de degradare in care se afla Casa Scriitorilor.

Faptul ca, presedintele CJ Radu Moldovan sprijina pe fata concesionarea Casei Scriitorilor catre Primaria Rodna ar putea deveni pentru brandul "Statiunea Scriitorilor de la Valea Vinului", un plus care sa ajute la decizia in favoarea comunei Rodna si in acelasi timp ajuta punerea in valoare a monumentului istoric.

 

 

Florica Dura , scriitoare si jurnalista, 28 aprilie 2017.

.

 

Legenda continua      - in loc de prefata-

 Povestea pavilioanelor de la Valea Vinului, cunoscute drept Casa Scriitorilor, ca urmare a administrarii si folosirii acestora pentru odihna si creatie de catre scriitorii romani -cu precadere in perioada fostului regim comunist- este deja una legendara, dat fiind faptul ca, locul acesta, binecuvintat de Dumnezeu, a inspirat creatia unor scriitori si poeti remarcabili, care, atinsi de magia manifesta a locului au fantazat si creat povesti ce transced realitatea, plutind undeva la limita lumii fantastice a ideilor si a visului. Aici s-a trait si s-a iubit la cote inalte, romantic si total, aici au inflorit prietenii sublime si tot aici au avut loc revelatii. Carti de referinta din literatura romana contemporana au fost scrise sau finalizate aici, unde autori precum Lucian Blaga, Cezar Ivanescu, Mihai Ursachi, Lucian Valea, Laurentiu Ulici, Iustin Panta, Emil Iordache si altii care au trecut deja Styxul, au fost "atinsi" intr-un fel special de inspiratie si s-au " ridicat" pina in spatiul rarefiat al ideilor, de unde, la intoarcere, ne-au facut si noua parte, prin cartile lor, de magia unica a Creatiei. Prezenta la Valea Vinului a acestor monstri sacri ai literaturii romane a completat si completeaza legenda inca vie a Statiunii Scriitorilor din Muntii Rodnei, legenda care inca influenteza opera a destui condeieri mai tineri.

La inceput au fost granicerii, un conte ungur si natura magnifica

In fapt, legenda a inceput undeva la finalul secolului XVIII, cind romanii din tinuturile Rodnei si Nasaudului, deveniti granicerii Imperiului Austriac, veneau in grupuri tot mai mari in acest tinut bogat in izvoare minerale, ape limpezi vindecatoare si peisaje de basm, pentru a se bucura de viata si de zilele senine cind nu luptau si nu mureau in campaniile militare. Ulterior, pe vremea dualismului austro ungar, aproximativ in anul 1849, contele Laszlo Bethlen a inceput efectiv constructia pavilioanelor de la Valea Vinului, de tihna si simplitatea carora s-au putut bucura multi scriitori, pina la inceputul secolului XXI, chiar daca imaginea de ansamblu a acestora devenise usor prafuita si batrineasca, mesajul ideatic era inca foarte viu si pregnant, iar vraja locului, de care vorbeau toti, care au fost macar o data aici, era activa inca.

Granicerii nasaudeni au fost cei care au cumparat statiunea de la Valea Vinului si au platit cheltuielile de finalizare a constructiei, atunci cind contele ungur nu a mai avut fonduri pentru a-si finaliza proiectul. Tot granicerii, prin intelectualii lor de frunte, ca biologul academician Florian Porcius, au donat 6 iugare de padure si teren montan pentru a mari spatiul dedicat odihnei turistilor, au alocat fondurile necesare extinderii bailor cu ape minerale si au dat in administrare competenta in 1885 SKV -ului din Cluj (S.K.V - Siebenburgischer Karpathen Verein, in traducereAsociatia Ardeleana a iubitorilor Muntilor Carpati) facilitatea turistica. Ulterior, dupa o inaugurare fastuoasa, cele doua pavilioane cu specific elvetian au intrat in circuitul turistic, astfel ca, spre finalul secolului XIX, ghidurile de profil din Germania si Imperiul Austriac recomandau turistilor locatia Valea Vinului sau Radna Borberek, in limba maghiara, ca destinatie de vilegiatura.

Confiscate de statul maghiar in contul unei datorii pe care fosta administratie a averilor graniceresti ar fi adunat-o catre Erariu (administratia financiara a statului austro-ungar), casele de la Valea Vinului, trec, imediat dupa Marea Unire in proprietatea Fundatiiei Culturale Regale " Principele Carol" si, mai tirziu, sint utilizate ca locatii pentru stagii de pregatire a tinerilor aflati in Serviciul Social infiintat de Regele Carol al II-lea,  pentru propasirea satelor romanesti. De altfel, o mare parte din  numarul 4 din publicatia "Caminul Cultural" din aprilie 1939, are in sumar activitati desfasurate la Valea Vinului. Chiar si Dimitrie Gusti, cu a sa caravana de sociologi cercetatori ai satelor romanesti a poposit aici pentru 2 luni, in vara lui 1937.

 

Mihail Sadoveanu ii da rolul creativ

Dupa nationalizarea din 1948, statiunea de la Valea Vinului s-a transformat in Statiunea Scriitorilor, datorita scriitorului Mihail Sadoveanu, aflat in acele vremuri la conducerea Societatii Scriitorilor. Cu siguranta nu a fost o intimplare, Sadoveanu cunoscind locatia si calitatile ei binefacatoare, si probabil, credem noi, a incercat sa continue sub regimul comunist, abia instalat, o idee a generalului Condiescu, cel care pe durata dictaturii carliste s-a ocupat de bunastarea scriitorilor romani si asigurarea conditiilor pentru ca acestia sa isi poata desavirsi operele: Blaga, Arghezi, Mircea Eliade sau Mihail Sebastian si multi, multi altii beneficiind direct de sprijinul dat de Carol al II-lea prin intermediul aghiotantului sau N.M. Condiescu.

De la Mihail Sadoveanu pina la Nicolae Manolescu, multi dintre presedintii scriitorilor romani s-au ingrijit de statiunea din Muntii Rodnei, locatia devenind sinonima cu libertatea, creatia si evadarea, mai ales in perioada regimului concentrationar, in timpul caruia devenise alaturi de vila de la Neptun, unul dintre magnetii care atrageau irezistibil scriitorii romani de toare calibrele.

Dupa  decembrie 2011, cind Uniunea Scriitorilor din Romania a renuntat la concesiunea Casei Scriitorilor de la Valea Vinului, comuna Rodna, judetul Bistrita Nasaud, motivind lipsa banilor, statiunea s-a degradat rapid sub atacul hotilor de fier vechi, a celor de lemne care au tranformat curtea in platforma primara de depozitare a bustenilor si a rauvoitorilor de tot felul care au incercat din rasputeri sa o rada de pe fata pamintului pentru a face loc, probabil, unui proiect imobiliar grobian, asa cum sint multe in zona Muntilor Rodnei. De la demontarea sobelor, la furtul mobilierului, smulgerea cablurilor electrice, a becurilor, a prizelor si a chiuvetelor, spargerea ferestrelor, pina la punerea unui foc, care sa o mistuie, intr-o noape de simbata spre duminica, din iulie 2014, nu a fost decit un pas… Dar, Spiritus Locus sau poate ingerul pazitor al acelui ansamblu in care si casele si terenul au facut un tot si inca mai fac, a mobilizat forte umane care au salvat-o! Si, chiar daca vandalizarea a spart in tandari imaginile din momentele de prosperitate materiala si ideatica, imagini pe care unii dintre noi le-au vazut refugiindu-se printre molizi, translucide ca niste fuioare de ceata in care sclipeau personajele altor vremi, cu siguranta aceste aparitii mai adasta in arealul de acolo si vegheaza asupra caselor pustiite.

Salvarea vine tot prin cultura

Acum, in anul 2016, a doua tentativa de salvare a Casei Scriitorilor de la Valea Vinului, prin clasarea acesteia in grupa B de Monumente Culturale de Interes Regional, patronat de Ministerul Culturii, ar putea avea succes, si, la Valea Vinului, dupa  ce in vara lui 2014, cu ajutorul satenilor am eliberat localitatea montana de microhidrocentrale, efectul fiind salvarea Izvorului Bailor, statiunea si satul ar putea renaste prin turism cultural, prin reabilitarea pavilioanelor cu bani europeni, diponibili prin masura 7.6, asta daca si politrucii judeteni, treziti in al 12-ceas, ar intelege ca, doar ideile, cultura si arhitectura trec in posteritate, si pot continua legendele.

 

Florica Dura

 

 

Surse documentare: Colectia de documente si fotografii a Complexului Muzeal Judetean Bistrita-Nasaud;

                                -Arhiva Somesana aflata in pastrarea Serviciului Judetean al Arhivelor Bistrita Nasaud;

 

          Bibliografie: Monografia Comunei Rodna Veche, Editura George Cosbuc, Bistrita 2003, autor profesorul Liviu Paius;

-                      Capcanele istoriei - Elita intelectuala romaneasca intre 1930 si 1950 - editia a II-a, Editura Humanitas, autor Lucian Boia;

-                      Petitii din granita nasaudeana in a doua jumatate a secolului al XIX lea, contributii documentare, Editura Eikon 2012, autori Adrian Onofreiu si Mircea Gelu Buta;

-                      130 de ani de turism in tinuturile Rodnei, Nasaudului si Birgaului, prefata la kalendarul SKV 2012, autor Florica Dura, Editura Eikon 2012;

 

 

 

 

 

0 comentarii3115 vizualizări29 aprilie 2017




rss 2.0
rss 2.0