Cultura-Arta Joi 14 Decembrie 2017 - 3652 vizitatori azi
O lume de "haram".

O lume de "haram’’ sau  drama fenomenului social in teatrul lui Stefan Mihut. Observator atent si analist profund al fenomenului social,  Stefan Mihut isi intregeste necontenit opera dramatica cu piese de teatru in care "ne regasim cu totii, luminati de spirit si umbriti de patimi’’, cum spune insusi autorul. Noul sau volum intitulat "O lume de haram’’, inspirat, probabil, din vorbirea populara, a aparut in Editura "Astra’’ Dej, 2017 si  cuprinde doua piese de teatru cu o larga respiratie comica si satirica : " Exilul salvator’’ si" Cuscri’’.  

        Volumul se caracterizeaza prin originalitatea textului, prin valoarea si structura lui dramatica, prin tipologiile umane, prin limbajul accesibil,  dialogul viu  si dinamic, uneori pigmentat cu figuri stilistice sugestive. Amandoua comediile sunt scrise intr-un singur act, purtand amprenta realitatilor contemporane.

         Cea dintai piesa este o reflectie asupra "atmosferei toxice din politica romaneasca’’ pe care o pune cu talent in tiparul propriei sale viziuni.  Campul creatiei artistice a autorului cuprinde elementele specifice ale acestui gen literar : conflict dramatic, personaje tipologice, comic de situatie si de limbaj, decor si indicatii regizorale detaliate, aflate intr-o deplina armonie cu continutul piesei. Subiectul isi are radacinile in "mascarada vietii politice romanesti’’ caracterizata prin minciuna, santaj si capatuiala, transpuse intr-o secventa din viata Asociatiei de Proprietari  din Blocul "A’’, aflata la numai o zi de la Adunarea generala in care au fost alesi prin vot noii conducatori, iesiti invingatori in urma promisiunilor electorale mincinoase.

           Personajele poarta nume in stilul lui Caragiale, sub masca carora se ascund tipologii de oameni cu trasaturi usor de recunoscut, dupa mimica, gesturi sau limbaj. De pilda,  Ciordache are un tic al vorbirii : " Alta intrebare ... alta intrebare ?’’Cu un iz de ironie comica este ales numele celorlalte personaje : Iubaretu, Chisalita, Livache, Buboi, Carcotasu, Murguta etc, care se autocaracterizeaza prin modul lor de a se manifesta. Intalnim aici diferite stari psihologice, intre care, panica si teama unor personaje de-a nu li se descoperi faptele savarsite. Replicile lor alcatuiesc un complex de situatii, care fac trimiteri la ceea ce se petrece la nivel mai inalt. Eroii lui Stefan Mihut corespund unor personaje din viata reala.

            Prin interviurile "Reporterei’’ este pus in valoare rolul presei in dezvaluirea faptelor de coruptie si ruinarea tarii. "Exilul salvator’’ este o aluzie deschisa la adresa celor care se capatuiesc si, dupa ce sunt descoperiti, i-au drumul exilului.

          Cea de-a doua piesa de teatru, "Cuscri’’, imi este deosebit de draga, pentru naturaletea personajelor, pentru limbajul autentic si ideea pilon pe care o contine.  Pentru Stefan Mihut,  gradul de rudenie  sugerat de cuvantul "cuscri’’ este un prilej fericit de a pune in scena un subiect mereu actual, cum este conflictul dintre generatii. Taranul Maftei trece printr-o incercare pusa la cale de ginerele si fiica sa de la oras, de a-l determina sa-si schimbe portul popular cu cel domnesc :" Tatuca, Mihai si cu mine, iti daruim costumu, camesile, pantofii si clopu, care-i din par de camila. Avem rugamintea la dumneata, ca in zilele de sarbatoare, cand mergi la biserica si cand vii la noi, la oras, sa imbraci costumu’’. El ramane insa credincios obiceiului traditional, nu numai in privinta imbracamintei, ci si a comportamentului si a vorbirii. In acest plan, Maftei se confrunta in idei cu familia avocatului Valer si Mariana, cuscri sai, carora le face o vizita inopinata, dezvaluindu-le necazul care il framanta, precum si multe alte aspecte degradante ale vietii actuale. Piesa are un final fericit, exceland cu proverbiala sintagma a personajului central : " ... lumea asta-i de haram’’.

          Stefan Mihut are inca multe de spus prin intermediul pieselor sale de teatru, pentru care merita toate felicitarile noastre.

 

Mircea Darosi.

0 comentarii294 vizualizări04 decembrie 2017




rss 2.0
rss 2.0