Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Duminica 18 Noiembrie 2018 - 10626 vizitatori azi
NASAUDEANUL SIMION C. MANDRESCU, UN LUPTATOR PENTRU UNIRE.

Din sirurile acelor intelectuali care ani de-a randul au indurat alaturi de popor toate suferintele posibile in lupta pentru unirea romanilor,  face parte si elevul scolii nasaudene Simion Mandrescu, un  carturar ce s-a aflat la varsta deplinei maturitati  in anul savarsirii Unirii.Nascut peste un deal si o vale de la Monor si Gledin, in satul Ripa de Jos, la data de 18 iulie 1868, in aceeasi  zi, luna si an cu Miron Cristea, ambii elevi ai scolii nasaudene, plecand pe acelasi drum catre Moldova, la Manastirea Neamt, ca Pahomie, Iacob Stamati, Gavril Banulescu si alti carturari ce apartineau tinutului nostru. Cum era traditia locului, a inceput scoala in satul natal continuand la fundationala din Monor, Gimnaziul nemtesc din Reghin, Gimnaziul nemtesc evanghelic din Sibiu, iar din clasa a III-a apare in evidentele scolare nasaudene, respectiv in anul scolar 1882-1883. Continua la Nasaud pana la absolvire fiind cel mai bun elev din clasa. La data de 2 iulie 1888 sustine examenul de maturitate  cu calificativul "bine maturu". A absolvit cu un an in urma prietenului sau Miron Cristea, cu care a pornit pe acelasi drum, drumul UNITATII ROMANIEI,care nu este opera unui singur om, nici a unei provincii, nici a unei generatii, ci a celor care au indurat pentru ideile lor, temnita si deportatiunea. Ei sunt promotorii miscarii si luptelor care au dus "la implinirea mult visata", asa cum scria istoricul Ioan Lupas.Cei 6 ani scolari nasaudeni i-au deschis noi orizonturi fiind hotaratori in destinul vieti  sale de mare patriot, mare constiinta de roman. La Nasaud a primit cunostinte de la o inalta catedra intelectuala si constiinta revolutionara  de care amintindu-si cu gratitudine mai tarziu scria: "Aici mi-a fost dat sa invat a-mi iubi cu pasiune neamul, aici mi-a fost dat sa invat a iubi cu aceeasi pasiune invatatura"  scria in articolul  "Liceul din Nasaud  factor hotarator in viata mea", aparut in Plaiuri nasaudene  din anul 1944, nr. 15-16, pag. 3, scos in fata de consateanul sau, istoricul si enciclopedistul Teodor Tanco, in vol. VII, VRR, pag. 341-343."Tineretul scolar nasaudean, scria Mandrescu, daduse nenumarate semne de nesupunere absolutismului politic strain, in frunte cu profesorii lor. In zile insemnate din istoria Romaniei se arborau steaguri tricolore pe turnuri de biserici, pe cladiri publice, prin copacii de pe marginea soselei. La ore si in pauze ne adunam in grup si cantam "Hora Unirii", "Desteapta-te romane", "E scris pe tricolor Unire" etc.Dupa absolvirea Liceului nasaudean, alaturi de alti tineri ardeleni, trece Carpatii in Romania, avand mereu in suflet anii de acasa, scriind in aceeasi revista  materialul "Amintiri din Nasaud".Continua la Bucuresti, Scoala Normala Superioara, unde dedica directorului Alexandru Odobescu prima lui carte tiparita in 1892: "Literatura si obiceiuri poporale", culegere de folclor din zona sa de bastina. A ajuns profesor de germana la Birlad si mai tarziu la Berlin. In 1905 obtine titlul de doctor, dupa care va trece in invatamantul superior unde va lucra pana la pensionare. Se afirma si pe taram stiintific  avand o opera cuprinzatoare si foarte diversa ca tematica filologica si folclorica ca de exemplu: "Doina", tiparita la Birlad.Iscusitul carturar format la scolile nasaudene s-a inrolat in diverse organisme culturale luptatoare pentru unire, in organizatii ale refugiatilor ardeleni, a militat de la catedra pentru aceeasi cauza si a facut o presa cutezatoare in paginile multor periodice.La congresul extraordinar al Ligii Culturale, din anul 1914, a fost recunoscut ca unul dintre marii barbati ai Romaniei, dovada ca a fost ales  in comitetul acestuia alaturi de carturari reprezentativi cum sunt: Vasile Lucaciu - presedinte, Barbu Delavrancea, Nicolae Iorga, Simion C. Mandrescu, Nicolae Filipescu, Take Ionescu, dr. C. Istrati, I. Gradisteanu si Octavian Goga.Lupta pe toate caile pentru eliberarea Ardealului si Unirea cu Tara. Se confrunta prin idei chiar cu primul ministru I. C. Bratianu, se adresa public in presa regelui Ferdinand I, alerga prin tara la intruniri si mitinguri, mobiliza masele. Si pe poetul din Hordou, George Cosbuc, l-au miscat actiunile lui, scriindu-i o scrisoare de incurajare.Cu glasul Unirii in suflet Mandrescu a facut propaganda parcurgand drumurile Europei  incepand din august 1917. Sefi de guverne, presedinti de republici, conducatori de partide, oameni de stiinta si cultura au fost informati de Mandrescu prin scrisori, vizite, solicitati la dialog pentru cauza Unirii, rostind peste tot pe unde l-au dus pasii cuvantul granicerilor nasaudeni  la marea cauza si marele vis - UNIREA cea MARE.
    Ioan  Mititean

0 comentarii1694 vizualizări04 februarie 2018




rss 2.0
rss 2.0