Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Miercuri 30 Septembrie 2020 - 5686 vizitatori azi
CENTENARUL UNIRII. Lirica sentimentelor umane.

Daca astazi se vehiculeaza ideea (gresita) ca patriotismul este o notiune perimata si chiar desueta, lirica nu poate ignora o dimensiune esentiala a omului, aceea a sentimentului  patriotic. O astfel de poezie nu este doar posibila, ci si necesara, este una din marile teme din literatura romana. Operele  scriitorilor nostri, precum Mihail Sadoveanu, George Cosbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga si altii, au intrat in istoria literara, inainte de toate, pentru valoarea lor artistica, si nu  doar pentru subiectele  abordate. In pofida oricaror pareri ostile notiunii de patriotism, exista o adevarata explozie de creatii artistice, ceea ce ne indreptateste sa spunem ca lirica patriotica nu apartine numai unei anumite perioade, ci este  si va fi mereu actuala.

          Coborand pe scara vremii literare,  intalnim o intreaga pleiada de scriitori in care a vibrat sentimentul  de dragoste fata de patrie, fata de popor si de faptele sale istorice. De la Eminescu incoace si pana la Ioan Alexandru sau Adrian Paunescu, poezia patriotica a trecut printr-un proces de profunda cristalizare. Scriind  cu  "coltul inimii ", ei au devenit cetateni ai Republicii literelor, prin cuget si simtire, prin  sentimentul national. Evocarea marilor evenimente din trecutul istoriei noastre, ofera poetilor de astazi un prilej de rememorare a drumului parcurs pana la implinirea visului de veacuri al poporului nostru, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

           Pe firul acestui subiect se inscrie poezia lui Ioan Lazar, cuprinsa in volumul intitulat "Poemele ReUnirii". Din cele 100 de poeme scrise si dedicate Centenarului Marii Uniri, descoperim filonul izbucnirilor sale poetice din care razbate plinatatea sentimentului sau.Sunt versuri in stil clasic,  in care predomina  rima imperecheata, ritmul iambic si trohaic, tonurile cu accent imnic sau de oda prezente in scrierile romantice : " O suta de dorinte si idei/ Au rascolit romanii printre ei/ Sa curga-n sange, inimi si un dor/ Uniti sa fim sub tricolor ". Versurile sunt simple, dar expresive, iar figurile de stil  sunt prezente in culorile lor obisnuite. Uneori da frau liber imaginatiei, lasa ideile sa curga, sunt directe, eliberandu-se de rigorile prozodiei : "Un zbucium si un freamat,/ De sfant si adorat cuvant,  /Unire-n veci pentru voi falnici,/Nemuritori,  viteji si bravi romani " (A noastra Unire).

           Ceea ce surprinde in mod placut in poezia lui Ioan Lazar este mesajul pe care il transmite fiecare vers, folosirea invocatiei si interogatiei retorice prin care autorul, indeamna, admira, cauta raspunsuri la intrebari, da sens si motiveaza evenimentele evocate. Titlurile poemelor sale sunt adevarate simboluri ale unei impliniri atat de mult dorite : A noastra Unire, Dor de Unire, La Alba Iulia-n Cetate, Vis, Pentru neam si pentru tara, Un secol de Unire, etc. Cateva elemente sunt specifice poeziei lui Ioan Lazar  :  autenticitatea, mesajul poetic, viziunea istorica si respectul pentru marile personalitati ale neamului nostru. Iata cateva titluri care innobileaza aceste concepte : La sfat cu Domnitorii, Decebal catre urmasi, Gelu, Glad, Menumorut, Urmasii lui Avram Iancu s.a. Prin toate razbate ideea de unitate, independenta si libertate pentru care au luptat mosii si stramosii nostri. Omagii aduce eroilor cazuti in bataliile de la Marasesti, Marasti si Oituz, regelui Ferdinand, intregitor de tara, precum si unor personalitati politice si culturale, care au contribuit la crearea Romaniei Mari, dar face si cateva dedicatii pentru urmasii acestora. Versuri alese dedica  Tricolorului : "Pentru Tara si Popor /Scump drapel nemuritor/Ai unit tu pentru vecie/Scumpa noastra Romanie". De asemenea, face trimiteri la Imnul national : "Treziti-va, romani/ Din marea adormire,/ Veniti fara suspin/ La vechile hotare !/ Treziti-va romani !/ Nu stati in amorteala/ Sa ne unim pe veci/ Si sfanta sa ne fie/Unirea milenara ". Sunt evocate apoi evenimentele istorice care constituie treptele unitatii noastre nationale : Unirea lui Mihai Viteazul, din 1600, Marea Adunare de pe Campia Libertatii din 1848, Unirea cea Mica din 1859 si Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Toate la un loc alcatuind o frumoasa lectie de istorie si de patriotism. In centrul atentiei se afla Ardealul, care a trecut prin multe vitregii ale vremii :" Doamne, pe acest pamant/ Multe feluri de trai sunt / Dar mai trist si mai amar/ A fost traiul din Ardeal ".

          Din punct de vedere stilistic, as mai adauga un aspect care nuanteaza creatia poetului bistritean si anume, limbajul folosit, care se declina in structuri simple, cu unitati morfologice si sintactice, asezate in text la locul potrivit, dand  valoare imaginilor poetice. Gasesc ca sunt binevenite structurile stilistice : "tara mama, tara mandra, tara milenara " sau "Romanie Mare, Romanie intreaga, Sfanta Unire ". In multe poezii, autorul vorbeste despre limba, despre hora si portul stramosesc, despre doina noastra de la tara, ca elemente ale identitatii poporului roman. Nu lipseste din carte nici poezia sociala, prin care critica pe tradatorii de neam si tara, dar si legile strambe ale diriguitorilor :"Se cred mari si ingamfati,/ Dar sunt slabi si-ncovoiati./Si-au vandut telul si glia/ Si-acum vand si Romania ".

       Poezia lui Ioan Lazar este un florilegiu al bucuriei, al iubirii de tara, si luata in ansamblul sau este un poem amplu in care se impleteste literatura cu istoria, semn al cinstirii Patriei, careia  i se inchina.

 

Prof. Mircea Darosi

.

0 comentarii2205 vizualizări28 august 2018




rss 2.0
rss 2.0