Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Joi 02 Aprilie 2020 - 15304 vizitatori azi
Constantin Brancusi, poetul formelor cioplite.

Cioplind si slefuind piatra si lemnul pana la limita maxima a posibilului, Constantin Brancusi reda esenta materiei in simboluri unice. El este poetul formelor cioplite, pentru ca opera lui canta, vorbeste, reflecta lumina, creeaza sensibilitate, bucurie si frumusete. In piatra si lemn, el a simtit "ritmurile universale’’ pe care le-a redat omenirii.

Brancusi este convins ca "artistul trebuie sa scoata la lumina fiinta din interiorul materiei si sa fie unealta care da la iveala insasi esenta sa cosmica intr-o existenta cu adevarat vizibila’’. Acest crez l-a insotit pe tot parcursul vietii si l-a facut genial. Complexitatea tematica a operei sale a intrat in eternitatea lumii artistice. El este mai mult decat un sculptor, este un profet, este un geniu, un vizionar, un demiurg, un sfant, spun exegetii operei sale. A imbogatit muzeele lumii si cerul spiritualitatii noastre cu opere care prevestesc filozofia si arta viitorului. Cu Maiastra, Brancusi a descatusat zborul pasarii,   cel mai minunat lucru din natura. Acestei dorinte de-a atinge infinitul cerului, de a se elibera de toate radacinile sale pamantesti, artistul si-a dedicat intreaga viata cautarii lui si incercarilor de a surprinde intocmai esenta fiintei nobile  : "Nu pasarea vreau sa o redau, ci harul ei, zborul, elanul... Iubesc ceea ce se inalta si continuu sa creez Pasari maiestre. Copil fiind, am visat intotdeauna ca as fi vroit sa zbor printre arbori, spre ceruri.

 Inspirandu-se  din traditiile folclorului nostru, el a sculptat 29 de pasari, din care trei poarta titluri simbolice: Maiastra, Pasarea de foc si Pasarea in vazduh. A slefuit piatra pana cand i-a dat forma perfecta, asa cum isi slefuieste poetul cuvintele pentru a reda imaginea unui tablou, ori pentru a-si exprima un sentiment uman. El a reusit sa imbine simplitatea artei populare cu rafinamentul avangardei pariziene.

Cartea de vizita a lui Brancusi prin care isi afirma autonomia artistica este "Sarutul’’ pe care l-a asezat mai intai in marmura din Montparnasse si l-a invesnicit apoi in complexul sculptural de la Targu Jiu, prin "Poarta Sarutului’’, ca semn al intrarii in viata, dar si a desprinderii omului dintre cei vii, cand primeste ultimul sarut la "Masa Tacerii’’ si i se da dezlegarea pentru urcarea la cer prin "Coloana Infinita’’. Din ciclul tematicii romanesti fac parte  si celebrele lucrari "Cumintenia Pamantului’’ si "Rugaciunea’’, care ii  reflecta filozofia si ii definesc calitatea de sculptor modern’’.

Opera sa nu se rezuma doar la titlurile amintite, ci cuprinde peste 200 de lucrari care au intrat in patrimoniul national si universal. Despre Brancusi se mai spune ca este un sculptor al poeziei si un poet al sculpturii. Scriitorii romani l-au admirat si omagiat pentru meritele sale artistice si si-au exprimat adeziunea lirica fata de operele sale. Ion Vinea scrie poezia "Pasarea maiastra’’, iar Lucian Blaga "Pasarea Sfanta’’. Poetul Dumitru Danau face un elogiu pasarii brancusiene :"Dati-mi o idee, dati-mi o pasare/ sa o fac sa zboare,/ precum Maiastra/ dincolo de sine,/ dincolo de dor./ Orice idee fiind/ o pasare in zbor/ in infinitul/altor idei’’. Aurelia Gavanescu gaseste similitudini intre Eminescu si Brancusi: "Un Luceafar si-un Titan/ In adanca plecaciune/ Scriu, sculpteaza - intonand/ O superba Rugaciune’’, sau  : "Drumul artei si-l gaseste in al patriei izvor/ Intre furci si flori cioplite pe al caselor pridvor,/ In ciomagul ciobanesc incrustat/ Ce l-a dus cu el in lume pe al vremilor huceag’’. Mircea M.Pop ii aduce un omagiu prin poezia cu acelasi titlu : "Constantin Brancusi n-a murit/ Constantin Brancusi traieste/ L-am vazut sezand ganditor la masa/ la care toti sorbeau tacerea/ si o simteau in oase si in sange/ cum ii inunda vie./L-am vazut langa o poarta/ olteneasca cu doi tineri/ ce se sarutau/ contopind in sarutul lor cast si cald/ toata dragostea lumii./Urcand, l-am intalnit pe o coloana a recunostintei sau a aspiratiei/ in sus, spre cer/ sau poate dincolo de cer’’.

Nu i-am cunoscut opera decat din albume, dar sunt convins ca Brancusi este unul dintre cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor.

 

Mircea Darosi

0 comentarii1183 vizualizări27 februarie 2020




rss 2.0
rss 2.0