Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Joi 02 Aprilie 2020 - 15920 vizitatori azi
"Limba romana literara"- opera de capatai a profesorului Gavril Istrate.

Pasiunea pentru filologie i-au cultivat-o mai intai profesorii nasaudeni si i-au pus-o apoi in tiparele sufletului universitarii iesieni Garabet Ibraileanu, Octav Botez, George Calinescu  si Iorgu Iordan, cel caruia ii va dedica celebra sa lucrare "Limba romana literara", la care trudise peste trei decenii.

Prima editie a fost tiparita in anul 1970, in Editura Minerva, iar cea ".de-a II-a, revizuita si adaugita, a  vazut lumina tiparului in anul 2009 si a fost oferita autorului, drept cadou din partea fostului sau student, Vasile Diacon, cu prilejul implinirii varstei de 96 de ani. In cuprinsul noii editii  sunt adaugate inca 11 studii, pe care Gavril Istrate le-a publicat dupa pensionare in diverse reviste de specialitate, cu  multe note si adaugiri la textele mai vechi. Reeditarea volumului "Limba romana literara" a dat posibilitatea cititorului, dar mai ales specialistului, sa constate viabilitatea punctelor de vedere pe care le-a formulat in domeniul filologiei.  Gavril Istrate se numara printre  cei dintai universitari romani care a predat un curs de istoria limbii literare, disciplina introdusa in programele de invatamant ale facultatilor de filologie din Romania dupa 1948.

El s-a implicat de la inceput in dezbaterile, adesea polemice, legate de acest domeniu de cercetare. Cele 31 de studii elaborate, pot fi considerate tot atatea capitole esentiale privitoare la problemele teoretice si la procesul de constituire a exprimarii culte romanesti, incepand din secolul al XVI-lea si pana azi. Sunt studii care se refera la  vechea romana literara, la perioada de tranzitie si la romana literara moderna. Specialistii spun ca este un curs complet de istorie a limbii romane literare, asa cum a fost initiat, gandit si predat de profesorul Gavril Istrate. El a formulat si sustinut puncte de vedere originale, intemeiate pe o vasta cunoastere a variantelor populare si culte ale limbii romane, precum si a culturii noastre scrise, vechi si moderne.

In primele doua studii: "Limba romana literara"si "Caracterul regional al textelor noastre vechi", autorul supune unei analize critice teoriile referitoare la originile si la baza dialectala a limbii romane literare. In privinta inceputurilor procesului de constituire a exprimarii culte romanesti, Gavril Istrate sustine ca, "acestea trebuie plasate in secolul al XVI-lea, dar constituirea propriu-zisa a acestui mod de comunicare s-a facut treptat prin contributia invatatilor din toate zonele spatiului romanesc".

Partea cea mai extinsa a volumului o constituie studiile consacrate textelor mai vechi care nu  s-au bucurat de o lectura si analiza exhaustiva pana la el. Este vorba despre opere originale, monumente de limba, cum sunt Psaltirea Scheiana, Palia de la Orastie, Noul Testament de la Balgrad, Cazania mitropolitului Varlaam, Psaltirea in versuri a mitropolitului Dosoftei, Didahiile mitropolitului Antim Ivireanu, Biblia lui Samuil Micu, operele corifeilor Scolii Ardelene s.a. Ultimele capitole se intituleaza "Limba literara actuala " si "Creatie sau libertate nepermisa". Autorul este unul dintrre primii specialisti romani care interpreteaza pozitiv ideile "puriste" ale carturarilor ardeleni si ale unora dintre latinistii romani de mai tarziu, in special, George Baritiu si Timotei Cipariu, carora le datoram adoptarea scrierii cu alfabet latin, limpezirea constructiilor sintactice, unificarea normelor limbii romane literare etc.

Formarea limbii romane literare este partea cea mai cuprinzatoare a volumului, marcand drumul parcurs de limba, literatura si cultura noastra din perioada premoderna la epoca moderna propriu-zisa. In aceasta lucrare, Gavril Istrate scoate in evidenta contributia unor scriitori la innoirea, la unificarea normelor si la mladierea artistica a limbii culte : Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creanga, George Cosbuc, Garabet Ibraileanu, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Iorgu Iordan s.a.

Volumul se incheie cu doua articole in care autorul ia atitudine impotriva celor care manifesta ostilitate fata de etapele mai vechi ale romanei literare sau isi permit prea multa libertate de creatie individuala in limbajul artistic. Gavril Istrate considera ca nu este potrivita nici ideea excluderii din programele scolare a  textelor literare apartinand unor scriitori ca I. Agarbiceanu, I.A.Bratescu - Voinesti, Ionel Teodoreanu, Ion Creanga etc, ceea ce constatam si astazi, pe motiv ca folosesc prea multe arhaisme si regionalisme, pe care elevii nu le inteleg.

Autorul afirma, cu deplina indreptatire,  ca limba actuala, fara legatura cu cea de pana ieri, este o fictiune. Caci ce poate fi mai  de pret, decat "aceasta fantana fara de moarte, care este limba romana de pretutindeni, din care au izvorat atat Istoria lui Balcescu si teatrul lui Caragiale cat si clocotitoarele poezii ale lui Octavian Goga, ori neasemuita opera a lui Mihail Sadoveanu. Fara aceasta legatura nu vom putea intelege, in masura suficienta, nici poezia lui lui Lucian Blaga, nici pe cea a lui George Bacovia".

In acelasi context subliniaza faptul ca poetii si scriitorii trebuie sa-si tempereze libertatile de creatie in functie de normele si rigorile exprimarii corecte. Acest volum intregeste bibliografia esentiala a cercetarilor consacrate limbii romane literare si se inscrie in randul lucrarilor de referinta care onoreaza filologia si cultura romaneasca.

 

Mircea Darosi

0 comentarii791 vizualizări15 martie 2020




rss 2.0
rss 2.0