Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Vineri 26 Februarie 2021 - 31952 vizitatori azi
TATA SI FIICA, IN LUMEA CARTILOR.

Chiar de ziua Dorinei, Editura George Cosbuc din Bistrita a scos romanul de debut "Poveste de Craciun", iar Editura Ecou Transilvan, cartea de poezie "Patriei mele", autor tata,  adica Leon Catarig din Rebrisoara, din patria Muresenilor. Cei doi autori, Leon si Dorina, respectiv tata si fica, si-au prezentat creatiile lor literare in satul natal, in ziua de 18 decembrie 2020, in compania membrilor familiei si a unor iubitori de frumos din Nasaud si Bistrita,  respectiv directorul cotidianului Bistrita News - Marius Chiuzan, prieten al rebrisorenilor si al Astrei Nasaudene, fiica scriitorului Dumitru Munteanu - care a prezentat romanul,  medicul stomatolog Seni Anuta Gabriela - fiica a satului, iar din Nasaud, scriitorii astristi: Ioan si Lucretia Mititean, Floarea Ples, Ioan Seni, Ioana Lapusneanu si Ovidiu Maghiar.

Sarbatoarea cartilor din familia Catarig s-a facut respectand toate regulile specifice situatiei in care ne gasim, grup restrans, masti, dezinfectie, servirea unor dulciuri ambalate si cuvantari scurte si la subiect. La incheiere,  nasaudenii, de la Scoala din sus, au cotit spre dreapta, facand o incursiune pe Valea Gersei pana la renumitul monument al naturii Pestera Tausoare. Valea Gersei, Valea Muresenilor, a   renumitului profesor Stefan Lup, satul fostului primar de Nasaud, Dumitru Muresan, a  veteranului astrist Ioan Seni, a scriitorului Radu Baes, a rapsodului popular badea Anchidim a Netului, taragotistii Racan si Bodiu, ceterasii Donuc, Balatici si Hala, este  o vale de vis, valea amintirilor si a tineretii noastre.

Drumul este  accesibil pana la pestera, o portiune asfaltata, iar restul pietruit, pregatit pentru asfalt, cu dirijarea vaii, diguri de sprijin pe toata intinderea apei, poduri, locuri de parcare si popas, case de vacanta, vile fel de fel, pensiuni, dar si casele de camp se mai pastreaza, ca adaposturi pentru animale, multe la numar in aceasta zona.

In ultimele decenii  aceasta vale a suferit schimbari multiple modernizarea, civilizatia sunt la ele acasa, cu curent electric, televiozoare, ornamente de Craciun, in curte diverse tipuri de masini, tractoare, buldozere etc. Deci, Valea Gersei pe care am strabatut-o ani in sir pe jos, in cizme de cauciuc a devenit o zona turistica si nu peste mult timp concureaza cu Valea Prahovei.

            Sa revenim la carti, acesti dusmani al indiferentei si a actiunilor lipsite de finalitate, care ne dau taria sa traim din plin marile evenimente ale satului, fiind izvoare nesecate ale culturii cu deschidere spre opera marilor nostri inaintasi, purtatori de valori ce si-au consumat o buna parte  din viata citind si scriind. Cartile celor doi rebrisoreni sunt o invitatie la dialog, o imagine a gandurilor satului.

Fiecare carte este o lume noua, cladita in fiinta cititorului, ce rodesc intr-una simboluri. Scriitorii zilei, respectiv tata si fata se bucura de o intimitate de taina, fiind invingatori. Au biruit invidia si rautatea prietenilor, fiind prototipul unui ecou al zilelor noastre, purtatori de biruinta  care prin cartile lansate azi au gasit caile de acces de la o lume la alta, daruind cuceririle semenilor, descoperindu-si propria esenta imblanzind timpul si spatiul dupa dimensiunile proprii,  instaurand armonia si ordinea in sufletele cititorilor.

Dorina, in romanul de debut cu peste 600 de pagini, scoate la lumina predilectia sa pentru lumea ingenua a copilariei, a satului, a traditiilor de acasa, universul celor mici, in fermecatoarea desfasurare si totodata nevoia de ocrotire a copiilor, scene ale caror talc ofera cheia devenirii unui destin.

Idealul acestei lumi nou create de autoare este frumosul, binele, echilibrul, spiritul uman, dreptatea, convinsa de predestinarea divina.

            Romanul Dorinei ne trezeste multe amintiri, prin care retraim de multe ori clipe de neuitat cu o semnificatie aparte, amintiri care dor, dar care sunt ca o haina magica si nu se uzeaza niciodata. "Dorul (spunea Octavian Paler) e focul  in care ard sperantele, dorintele, durerile, iar cenusa ce ramane reprezinta  AMINTIRILE."

            Craciunul este marea sarbatoare a crestinatatii, care aduna laolalta intreaga familie si care ne reaminteste cat de important este sa le spunem celor dragi ca ii iubim mereu, nu numai in aceasta seara, ci toata viata. Iubire si daruire, iar binele ce-l oferim altora, ni-l oferim noua ca o lectie de bun simt, unde orgoliul si incapatanarea nu-si au locul in relatii, in familie si nicaieri de fapt, deoarecea acestea ingroapa fericirea si se afla in jurul nostru ca o forta a raului, distrugand tot ce iubirea construieste.

"Dorina, spune scriitorul Dumitru Munteanu, nu a avut si nu are nevoie de influenta maestrilor scriitori pe care sa-i urmeze, pentru ca talentul ei nativ ii construieste un drum si un destin literar personal, ce nu are nevoie de modele, fiind doar al ei, unic si inconfundabil."

Tata Leon, autor al mai multor carti, este mereu prezent in viata culturala a Tarii Nasaudului, prin prezente substantiale la viata astrista cu o nota de incredere in tot ce inseamna  cultura si ridicarea satului prin cultura. Prin tot ce face, scriitorul rebrisorean imprastie un  aer de seninatate, o nota de incredere in ceea ce inseamna actul cultural in zilele noastre.

            Din aceasta plinatate sufleteasca s-au impletit versurile din aceasta carte, cu o nota de incredere pentru neam si tara, pentru limba romana si traditiile locului, prin care sparge orice obstacol de negare a actului patriotic, risipeste negurile si viata o vrea buna, ca bunul Dumnezeu  cum spunea Vasile Alecsandri. Volumul se vrea o expresie a poeziei sufletului, un suflet larg, atotcuprinzator la impliniri, la tot ce poate fi expresie romaneasca in totalitatea simtirii neamului romanesc, prin poezia sufletului si a iubirii netarmurite fata de satul natal - Rebrisoara, matricea din care se trage, un sat cu vechi traditii, origini, sange, limba, istorie, cultura si memorie pe care-l canta in versurile sale in fiecare an, de ziua comunei "PRIMAVARA REBRISOREANA", o sarbatoare a satului si traditiilor strabune.

"Te vom  slavi in vers si cant,

Ca esti o floare vie

Si esti vlastar crescut frumos

            In scumpa Romanie.

Te vom canta cat vom trai,

Ca sat ne esti si casa

Si nu exista pe Pamant

                        Comuna mai frumoasa."

 

 

  Ioan Mititean

0 comentarii1834 vizualizări20 decembrie 2020




rss 2.0
rss 2.0