Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Luni 06 Aprilie 2020 - 12374 vizitatori azi
Adrian Paunescu a ajuns in RAI.

Adrian Paunescu (n. Adrian Paun, 20 iulie 1943, Copaceni, plasa Balti, judetul Balti, astazi Republica Moldova - d. 5 noiembrie 2010, Spitalul Floreasca, Bucuresti) a fost un poet, publicist si om politic roman. Paunescu este cunoscut mai ales ca poet si ca organizator al Cenaclului Flacara. A fost unul din cei mai prolifici poeti romani contemporani.

A debutat ca poet in 1960. Din 1973 conduce revista Flacara. Devenit incomod, este destituit in iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacara din Ploiesti din iunie 1985, insa Paunescu devenise cunoscut si pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul Analfabetii, publicat in 1980 in Flacara).

In perioada comunista, a fost considerat de multi romani un sicofant pentru felul in care il lauda pe dictatorul Nicolae Ceausescu.

Dupa caderea comunismului, nu i s-a permis reintoarcerea la conducerea revistei Flacara, astfel ca, in toamna anului 1990, fondeaza revista Totusi iubirea. In calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul romanesc, o scurta perioada in 1999, si a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1.

Indiscutabil, orientarea politica a lui Paunescu a fost intotdeauna una de stanga. Spre deosebire de alte personalitati ale perioadei comuniste, Paunescu a promovat idei de stanga mai liberale, de inspiratie occidentala.[necesita citare] Relatia lui Paunescu cu puterea comunista poate fi considerata ca ambigua, Paunescu manifestandu-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei. Critica sa se orienteaza mai degraba asupra derapajelor puterii politice si a neajunsurilor economice. Paunescu a intretinut relatii stranse cu membri ai aparatelor comuniste de stat si partid. Dupa 1989, Paunescu este unul din putinii care nu renega complet ideologia socialista, intrand rapid in Partidul Socialist al Muncii creat de Ilie Verdet.

  •  

Familia si educatia

Desi nascut in Basarabia (in Republica Moldova de astazi), Paunescu si-a petrecut cea mai mare parte a copilariei la Barca, in judetul Dolj. A absolvit Colegiul National Carol I din Craiova. Tatal lui Paunescu, membru al Partidului National Liberal, a fost condamnat la 15 ani de inchisoare pentru "activitati anti-comuniste" de regimul stalinist de dupa 1945 si din aceasta cauza Paunescu a trebuit sa astepte 3 ani inainte de a se putea inscrie la facultate. Paunescu a studiat filologia la Universitatea din Bucuresti.

Activitatea politica

Intre anii 1970-1980, Paunescu a devenit o figura importanta in mass-media romaneasca. Cenaclul Flacara, pe care l-a infiintat, si revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atractie indiscutabila asupra tineretului si a vietii publice din Romania datorita combinatiei de idei de stanga de inspiratie occidentala si de nationalism. Multi artisti[cine?] pe care autoritatile comuniste ii puteau considera "subversivi" au fost lansati sau promovati de Paunescu prin Cenaclul Flacara.

Relatia lui Paunescu cu regimul Ceausescu este in general considerata ca ambigua, mergand de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceasta explica si varietatea pozitiilor pro si contra Paunescu de dupa 1989.

Din 1992 pana in 1998 a fost membru in Partidul Socialist al Muncii, partid absorbit ulterior de PSD.

Actualmente este senator de Hunedoara din partea PSD.

  • 1966-1968 - secretar al organizatiei U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor din Romania;
  • august 1968 - devine membru al Partidului Comunist Roman. Este sanctionat cu vot de blam cu avertisment, in toamna anului 1985;
  • 1992-1998 - membru al Partidului Socialist al Muncii, caruia ii devine vicepresedinte in 1993 si prim-vicepresedinte si purtator de cuvant in 1994. In februarie 1996 este desemnat candidat al PSM la alegerile prezidentiale din 1996. Pierde alegerile prezidentiale.
  • 1992-1996 - senator de Dolj;
    • presedinte al Comisiei senatoriale de cultura, arta si mass-media si al Grupului Parlamentar "Partida Nationala";
    • membru al delegatiei parlamentare romane la Consiliul Europei de la Strasbourg. Observator european la alegerile din Republica Moldova (1994) si Republica Croatia (1995).

In 1994, este ales vicepresedinte al Grupului Politic Stanga Europeana Unita

  • Membru al Partidului Democratiei Sociale din Romania (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat)
  • 2000-2004 - Membru al Senatului, din partea Circumscriptiei electorale Dolj
    • Presedinte al Comisiei Senatului pentru Cultura, Culte, Arta si Mijloace de Informare in Masa
    • Membru al Comisiei Interparlamentare Bucuresti - Chisinau
    • Presedinte al Grupulului Parlamentar de prietenie Romania - China
    • Membru al Grupului Parlamentar de prietenie Romania - Turcia
    • Membru al Grupului de prietenie Romania - Portugalia.

Cenaclul "Flacara"

  • 17 septembrie 1973 - infiinteaza Cenaclul "Flacara", adevarat fenomen de masa, cu care sustine, pana la interzicerea sa, in 16 iunie 1985, 1.615 manifestari de muzica, poezie si dialog, in fata a mai mult de 6 milioane de spectatori[necesita citare]
  • Pe scena Cenaclului "Flacara", se lanseaza spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere romanesti, poeti si alti creatori
  • In 1982, apare triplul album de discuri LP, "Cenaclul Flacara in concert", iar in 1983, este realizata, fara a putea fi cuprinse decat putine filmari, pelicula de 70 de minute "Cenaclul Flacara - Te salut, generatie in blugi", interzisa imediat de autoritati
  • In urma unor incidente inregistrate la un concert al Cenaclului Flacara la Ploiesti, activitatea cenaclului este interzisa pana in 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte conditiilor meteo (furtuna) care au facut sa fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul, iar pe de alta parte faptului ca unii participanti au profitat de aceasta ocazie si au creat o busculada, soldata, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tacere de catre autoritatile comuniste.
  • 7 mai 1990 - infiinteaza Cenaclul "Totusi iubirea", pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Visan si al fotbalistului Ilie Balaci. In cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu sustine concerte de mare succes, in tara si dincolo de actualele granite, in special la Chisinau. O parte din activitatea de exceptie a Cenaclului "Totusi iubirea" (690 de manifestari, pana la 25 mai 2000[necesita citare]) se regaseste in seria de casete audio si video editate de Fundatia Iubirea, intre 1995 si 1999

Televiziune

  • 1977-1981, la ideea lui Dumitru Popescu, realizeaza la Televiziunea Romana un ciclu de emisiuni de descoperire si valorificare a potentialului creator cultural national ("Antena va apartine", "Antena Cantarii Romaniei", "Gala Antenelor", "Descoperirea Romaniei", "Redescoperirea Romaniei", etc.)
  • 1985-1989 - numele sau nu mai poate aparea pe posturile de radio si televiziune, masura restrictiva care continua pana in 1992[necesita citare].
  • Din 1992 participa, in calitate de invitat, la emisiuni pe teme politice si culturale, la Televiziunea Romana 1 (cea mai de rasunet fiind cea realizata de Mihai Tatulici, in 17 iulie 1992[judecata de valoare]) si TVR 2 (Seratele muzicale ale lui Iosif Sava, Ceaiul de la ora 5, al Marinei Almasan), TV Antena 1 (inclusiv la "Milionarii de la miezul noptii", realizator Marius Tuca si la emisiunea "Printre randuri", a lui Radu Herjeu), Tele 7 abc, Pro TV, Tv Sigma, Super Nova din Bucuresti, Tele + si Cinemar Baia Mare, TV-Valcea, TV-Deva, TerraSat Craiova, Dags TV Petrosani, TV Slobozia, TV Bacau, TV Lugoj, Terra Sat Resita, Cony Sat Tulcea, alte posturi locale de televiziune, la Radio Romania, Radio 21, Radio 2M+, Radio Total, Radio Blue Jeans Slobozia, Europa Libera etc.
  • 27 martie 1998 - realizeaza Duplexul Bucuresti-Chisinau, la TVR 2
  • 21 martie 1998 - 2 aprilie 1999 - realizeaza, la Televiziunea Nationala Antena 1, emisiunea saptamanala de cultura, civilizatie, eveniment si performanta "Schimbul de noapte - Pariul pe insomnie" (dialoguri cu personalitati, recitaluri de muzica de toate genurile, lansari si relansari de talente din muzica, literatura, plastica, stiinta, sanatate, teatru, expozitii de pictura, fotografie si sculptura, rubrici de cultura economica, mitologie istorica a neamului, limba romana actuala, reportaje de actualitate, alte rubrici de cultura, dialog si civilizatie vii (49 editii pana in 2 aprilie 1999[necesita citare]). Din 9 aprilie 1999, emisiunea isi schimba denumirea, respectiv "O sansa pentru fiecare" (se difuzeaza vinerea, 12 editii, pana la 25 iunie 1999[necesita citare]) iar din 25 iulie 1999 pana in 14 decembrie 1999, cand are loc ultima editie, emisiunea se difuzeaza duminica noaptea, de la ora 1, in continuarea emisiunii "Meciul meciurilor", in cadrul mega-emisiunii "O noapte cu Adrian Paunescu".
  • 7 martie-14 decembrie 1999 - realizator al emisiunii duminicale TV Meciul Meciurilor - Fotbal Club Antena 1
  • Din 26 ianuarie 2000 - realizeaza, la Tele 7 abc, doua noi emisiuni saptamanale: "O noapte cu Adrian Paunescu" (talk-show, sambata noaptea) si "Cenaclul Totusi iubirea" (duminica seara)

Afilieri

  • Presedinte al Fundatiei "Iubirea"
  • Presedinte al Fundatiei "Constantin"

Carti publicate

  • Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial)
  • Mieii primi (1966, poezii)
  • Fantana somnambula (1968, poezii)
  • Cartile postale ale mortii (1970, proza fantastica)
  • Aventurile extraordinare ale lui Hap si Pap (1970, literatura pentru copii, cu ilustratii de Constanta Buzea, prima lui sotie)
  • Viata de exceptii (1971, antologie de poezii)
  • Sub semnul intrebarii (1971, interviuri)
  • Istoria unei secunde (1971, poezii, trei editii, prima fiind arsa de cenzura de partid)
  • Lumea ca lume (1973, publicistica)
  • Repetabila povara (1974, poezii)
  • Pamantul deocamdata (1976, poezii, doua editii)
  • Poezii de pana azi (1978, antologie de poezii, record mondial de tiraj pentru poezie, 155.000 exemplare, in colectia BPT, cu o prefata de Eugen Barbu si o postfata de Serban Cioculescu)
  • Sub semnul intrebarii (1979, editie revazuta si adaugita, interviuri)
  • Manifest pentru sanatatea pamantului (1980, poezii)
  • Iubiti-va pe tunuri (1981, poezii)
  • De la Barca la Viena si inapoi (1981, reportaj, jurnal, cu ilustratii de Andrei Paunescu)
  • Rezervatia de zimbri (1982, poezii, cu ilustratii de Ioana Paunescu)
  • Totusi iubirea (1983, antologie de poezii)
  • Manifest pentru mileniul trei - volumul 1 (1984, antologie de poezii)
  • Manifest pentru mileniul trei - volumul 2 (1986, antologie de poezii, care contine un capitol de poeme inedite si unul de referinte critice)
  • Locuri comune (1986, poezii)
  • Viata mea e un roman(1987, poezii)
  • Intr-adevar (1988, poezii, ilustrate de Andrei Paunescu)
  • Sunt un om liber (1989, poezii). Aceasta carte a fost retrasa de pe piata, in septembrie 1989, de indata ce a aparut si a revenit printre cititori in martie 1990.
  • Poezii cenzurate (1990, poezii, cu ilustratii de Andrei Paunescu, doua editii)
  • Romaniada (1993-1994, poezii, Trilogia carunta)
  • Bieti lampagii (1993-1994, poezii, Trilogia carunta)
  • Noaptea marii betii (1993-1994, poezii, Trilogia carunta)
  • Front fara invingatori (1995, poezii)
  • Infractiunea de a fi (1996, poezii, cu o prezentare si o bibliografie de Andrei Paunescu)
  • Tragedia nationala (1997, poezii)
  • Deromanizarea Romaniei (1998, poezii)
  • Cartea Cartilor de Poezie (1999, editia I, integrala poeziilor aparute in volume, si un capitol de versuri inedite. Cartea cuprinde toate cartile de versuri publicate de Adrian Paunescu, de la debutul din 1965, pana in 1999. Pe cat s-a putut, autorul a reconstituit si a oferit variantele adevarate ale poeziilor sale, pe care, in anumite cazuri, datorita cenzurii, le-a publicat, in volumele sale, cu titluri sau versuri schimbate)
  • Meserie mizarabila, sufletul (2000, poezii)
  • Mastile insingerate (2001, proze)
  • Nemuritor la zidul mortii (2001, poezii)
  • Pana la capat (2002, poezii)
  • Liber sa sufar (2003, poezii)
  • Din doi in doi (2003, poezii)
  • Eminamente (2003, poezii)
  • Cartea Cartilor de Poezie (2003, editie revazuta, adaugita si actualizata)
  • Logica avalansei (2005, poezii)
  • Antiprimavara (2005, poezii)
  • Ninsoarea de adio (2005, poezii)
  • Un om pe niste scari (2006, poezii)
  • De mama si de foaie verde (2006, poezii)
  • Copaci fara padure (2006, poezii)
  • Vagabonzi pe plaiul mioritic (2007, poezii)
  • Ruga pentru parinti (2007, poezii)
  • Inca viu (2008, poezii)
  • Libertatea de unica folosinta (2009, poezii)

Tirajul

  • De peste 1.000.000 exemplare, este un record pentru un poet roman in viata.[necesita citare]

[necesita citare]

Cateva poeme remarcabile[judecata de valoare]

  • Repetabila povara (Ruga pentru parinti)
  • Taierea porcului
  • Analfabetilor (text in linie in referinta 1).
  • Iubiti-va pe tunuri
  • Totusi iubirea
  • Nebun de alb
  • Umbra
  • Iesirea din soba

Premii decernate

De ziua poetului, 21 iulie 2010, la implinirea varstei de 67 de ani i s-a acordat "Meritul Academic" pentru creatia literara si pentru sustinerea proiectelor Academiei Romane. [1]

Statui

 

 

 

De la Wikipedia, enciclopedia libera.

 

 

0 comentarii2709 vizualizări05 noiembrie 2010




rss 2.0
rss 2.0