Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Cultura-Arta Marti 01 Decembrie 2020 - 18438 vizitatori azi
Melania Cuc - Vara leoaicei.

Ma intreb de ceva vreme de ce nu se aplica si in literatura, hai sa-i zicem, o deschidere o fata zambitoare, o imagine, doua mai vioaie, sa fie ea, literatura contemporana, in tandem cu gandirea pozitiva  care a devenit sfat universal. In secolul nostru bantuit si hartuit de stihii. De ce, spre pilda, agentiile de reclama, marele advertising, n-ar face un spot publicitar, filmat la Biblioteca Universitatii sau la o librarie, la un anticariat, in care sa apara doua personaje decente, intr-un dialog firesc:

Ai citit ultimul roman al Melaniei Cuc?

Nu, cum se numeste?

Vara leoaicei.

Si ti-a placut?

Mai, pot spune ca m-a tinut atent, acolo, intr-o lume fabuloasa, intr-un castel baroc, printre glicine si personaje stranii.

Si dialogul s-ar termina brusc invitand telespectatorii, youtubespectatorii sau facebookspectatorii sa citeasca urgent noul roman al Melaniei Cuc.

De ce se fac reclame numai la detergenti si retele de telefonie? Ne e la indemana numai supermarketul? Libraria, nu? Dar cum singurul critic notoriu, Dan C. Mihailescu, realizatorul emisiunii "Omul care aduce cartea", nu va putea cuprinde in veci vasta literatura contemporana, unica modalitate de "a afla" ramane relationarea pe internet a scriitorilor, acestuia lipsindu-I, insa, puterea de convingere a unei reclame. Pe internet gasesti articole pompoase, in termeni elitisti ( si nu-s de vina autorii ca nu pot depasi spiritul maiorescian in critica ci normarea impusa unor recenzii, prefete, exegeze, pentru a deveni publicabile) sau, cel mult, distructive vanatori de vrajitoare  printre scriitori, menite decapitarii. Ar fi un act decadent, reclama? I-ar cobori pe marii nostri literati din turnurile de fildes, oare, printre muritorii de rand ai literaturii, printre cititori? Habar nu am dar urmatorul meu jurnal de lectura va cuprinde texte scurte, consideratii menite sa starneasca interesul consumatorilor de carte, cati vor mai fi fiind acestia.

 

 

 Despre Vara leoaicei, editura ZIP- Bucuresti, 2013:

 Scriere gratioasa cu arome interbelice, pedante, boeme dar si o actualitate romantata prin absurd si oniric. Structurat interesant, romanul face o incursiune in trecutul unei familii aristocrate cu toate suferintele decaderii morale, psihice, sociale acum, cand "Comunismul a murit! Capitalismul s-a nascut autist!", spune autoarea.

Martina, personajul principal care pune in umbra, detesta, minimalizeaza toate celelalte personaje, isi contruieste o lume a rezistentei, este o femeie stilata, inteligenta, puternica, o leoaica careia nu-i pasa de conveniente si traditii. Exercitiile de imaginatie in tuse picturale de un desavarsit bun gust, erotic sau artistic, urca acest personaj pe soclul unicitatii portretistice.

"- Putin nou, putin vechi! Nimic care sa ma doboare!

vorbeste Martina doar pentru sine."

 Vara leoaicei, un roman captivant, un roman care lasa cititorul suspendat intre lumi stranii, cu mii de intrebari.

 

 

Cristina Stefan, mar, 2013.

0 comentarii2646 vizualizări17 martie 2013




rss 2.0
rss 2.0