Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Invatamant-Educatie Joi 24 Septembrie 2020 - 13716 vizitatori azi
Dezbaterea branisteana MANIFEST: VIATA LA TARA. Proiect judetean.

Cam asa a inceput povestea satului Branistea: "Daca as dori sa fiu in ton suta la suta cu evenimentul la care am onoarea sa fiti prezenti v-as spune ceva de genul: "Buna zaua. Ce mai faci bade Grigore? Dar neata lele Mariuta ? Ma stii? Io-s Ana lui Ghergina din capatul satului." Fiindca , nu-i asa, viata la tara incepe cu graiul satului. "Firesc, insa, nivelul acestei manifestari si calitatea celor prezenti a impus o altfel de prezentare.

            Asadar, ne-am bucurat  nespus sa le uram invitatilor BINE ATI REVENIT LA TARA, adica acasa, si le-am multumit acestora ca au  onorat prin prezenta dumnealor efortul nostru.

            Printre cei prezenti s-au numarat: domnul deputat Dolha Stelian; domnii inspectori scolari Balasz Denes, Stanciu Daniel; domnul viceprimar Sasarman Cornel; Preotii satului, doamna presedinte A.P.O.R. Beclean - Bindea Natasa; domnul vicepresedinte A.P.O.R-BN si reprezentant Bistritanews.ro - Chiuzan Marius Vasile; doamna bibliotecar CCD-BN - Pop Margareta; cadre didactice; fosti si actuali elevi  ai scolii din Branistea.

            Programul dezbaterii a cuprins in ordine urmatoarele momente: vizionare film: Chipul satului meu, Prezentarea scrisorilor unor fosti elevi, Dezbatere: amintiri din viata satului trecut si prezent Recitare poezii - elevii claselor VI- VIII; Recital de cantece populare - solista Campan Adriana, fosta eleva a scolii; Miniconcert pian: Saplacan Ioana, eleva in clasa a II-a, Expozitie fotografii vechisi noi.

            Dezbaterea s-a desfasurat pe marginea scrisorilor citite, vorbind amintirile si sperantele.

            A urmat inmanarea diplomelor de onoare, recunostinta si participare

            Cu totii am tinut mai apoi un moment de reculegere  in memoria unor personalitati locale, primari si profesori,  care si-au lasat amprenta asupra identitatii satului Branistea .

             Elevii claselor a VI-a  si a VIII-a, sectiile romana - maghiara,  au pregatit pentru sufletul nostru un moment de poezie bilingv desprins din vatra satului.

            Ne-a bucurat cu glasul ei autentic, solista Adriana Campan, fosta eleva a scolii din Branistea.

            Un moment aparte a fost  Minirecitalul la  pian sustinut de Saplacan Ioana, eleva in clasa a II-a la Scoala Gimnaziala Branistea.

            Am pastrat pentru final cateva crampeie din viata satului de odinioara si prezent materializate printr-o expozitie foto care cu siguranta a incantat lumea prezenta.

            Desi ar fi fost firesc sa cerem parerea despre ceea ce s-a intamplat in aceasta zi, nu am  facut acest lucru. Implinirea noastra este ca fiecare va duce mai departe o amintire, un gand, o speranta .

            Multumim pe aceasta cale sponsorilor nostri : Hertely Vasile, Eurosistem S.R.L. Beclean,  S.C. Pavloris S.R.L Branistea, S.C. Valibia S.R.L Beclean, S.C. Linquenda S.R.L. Beclean.


Prof. Abodi Melania.

.

 

Marton Andrea - Martie 2016. CUM sa plec/Sa ma intorc/Sa raman.

 Satul….(Branistea)  a fost, este si va fi leaganul vietii mele. Aici imi sunt radacinile, de aici imi extrag seva fericirii si a implinirii.

Ma numesc Marton  Andrea-Paula, nascuta la data de 31.12.1988 in orasul Bistrita. Chipul luminos al doamnei educatoare (Banciu Maria) mi-a deschis drumul spre cunoastere, un univers mirific cu printi si printese, multe jucarii,papusi precum si invatand multe cantece si poezii pe unele de unele din ele amintindu-mi cu mult drag, facandu-ma sa ma intorc in acele timpuri care parca  doar ieri au trecut. Acest univers  al cunoasterii l-am continuat sub indrumarea doamnei  invatatoare (Seichei Floarea) care mi-a pus stiloul in mana si a domnisoarei invatatoare Sechei Liliana, cu care din anul 2014 am ajuns sa fim colege. Drumul acesta a continuat ,avand ca si cadre didactice pe profesori,atat localnici, cat si din imprejurimi. Recunostinta si respect acestora!(Unii dintre ei se afla si aici alaturi de noi).

Am parasit satul in speranta de a-mi gasi ROSTUL in formarea mea profesionala, urmand Colegiul National Petru Rares din Beclean, profilul Stiinte ale Naturii si acolo avand cadre didactice care mi-au fost ca niste ghizi insuflandu-mi tot ceea ce aveam nevoie pentru specializarea mea. Tin sa amintesc o persoana draga mie care m-a invatat sa cunosc tainele Stiintelor Naturii cat si cum trebuie sa ma comport in societate si nu in ultimul rand sa imi ascult si respect pe cei care m-au crescut,sa stiu sa ii pretuiesc. Este vorba de d-l profesor Runcan Mihail.

A urmat apoi cursurile Facultatii De Agricultura Specializarea Biologie din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca timp de 3 ani, apoi masteratul Specializarea Biologia Agroecosistemelor timp de 2 ani la aceeasi universitate. A fost perioada intrebarilor si a cautarilor fara raspuns. Orasul imi oferea oportunitati de a explora cercetand si afland raspunsuri cu folos in activitatea mea.M-am format ca profesor urmand cursurile Departamentului Didactic tot din Cluj-Napoca,iar din anul 2014 sunt profesor de biologie la Sc.Gimnaziala Branistea si Sc.Gimnaziala Uriu.

Am constientizat insa ca ROSTUL meu se regaseste in familie (batrani), in pamant (sat) si credinta; drept pentru care m-am hotarat sa caut intelepciunea batranilor, sa ascult glasul pamantului, unde altundeva decat in dragul meu SAT natal.

Acesta-mi este ROSTUL, de a fi la randu-mi mentor, pentru tinerele mladite care de acum isi vor incepe cautarile.

Sper ca la randul meu sa le fiu model, asa cum dascalii mei au fost pentru mine , descoperindu-le valorile eterne ale satului meu drag.

 

.

 

SAPLACAN CORNEL- BISTRITA, 2016. DE CE sa plec/Sa ma intorc/Sa raman.

Draga Branistea,

 Iti scriu aceasta scrisoare intr-un moment de totala sinceritate si profunda melancolie, pentru a-ti spune ca in ciuda trecerii anilor amintirile mele legate de tine sunt inca vii.

 Mai stii cand ne-am cunoscut prima data, acum aproape 36 de ani? Eu aveam aproximativ o saptamana cand ma intorceam de la spitalul din Beclean, iar tu m-ai asteptat curioasa si cu inima calda, desi era o zi friguroasa de la inceputul lui decembrie. Apoi, timp de 3 ani, m-ai urmarit si m-ai ascultat cum eu faceam primii pasi, spuneam primele cuvinte, sau ma jucam, indiferent de caldura din zilele toride de vara sau gerul din anotimpul rece.

 La varsta de trei ani am interactionat prima data cu institutia de invatamant din localitate, incepand cu emotii gradinita. Doamnele educatoare Valean Letitia si Ciceu Marinela au avut grija sa ma transforme dintr-un copilas intr-un viitor scolar, invatandu-ma cantece si poezii, si dezvoltandu-mi independenta. Ulterior, cand inca nu implinisem sapte ani, am ajuns si in clasa intai, moment in care am cunoscut-o pe doamna invatatoare Banciu Maria. Timp de patru ani am invatat sa scriu si sa citesc, sa socotesc, sa cant si sa desenez, si m-am straduit sa fiu un elev bun, atat din punctul de vedere al invataturii cat si din cel al comportamentului. Mi-am pastrat aceasta atitudine si pe parcursul anilor de scoala gimnaziala, ghidandu-ma dupa valorile morale deja construite de familie si scoala, si dovedindu-mi respectul si recunostinta fata de cadrele didactice. Domnii si doamnele pe care ii voi mentiona in continuare sunt doar cateva dintre cadrele didactice care m-au informat si m-au format in clasele V - VIII, petrecute pe bancile Scolii Gimnaziale din Branistea: Muresan Maria, Talpos Nicu, Conea Liviu, Trombitas Jeno, Muresan Valer, Saplacan Maria, Banciu Stefan, Cojan Clementina.

 Cred ca in buna parte datorita lor am ajuns sa iubesc scoala si sa-mi doresc sa devin cadru didactic. Astfel, dupa cei patru ani la Liceul cu program sportiv din Bistrita, si inca patru ani la Facultatea de educatie fizica si sport din Cluj Napoca, in 2003 am ajuns sa predau in scoala care o data m-a gazduit in calitate de elev. Ma simtean putin ciudat dar in acelasi timp mandru sa fiu de cealalta parte a catedrei, avand colegi dintre fostii profesori, si elevi dintre cei cu care ma jucam candva. Eram totusi profesor si trebuia sa dau dovada de profesionalism, reflectat atat in activitatile la catedra cat si in cele extrascolare. Inca o data trebuia sa onorez scoala, de data aceasta in calitate de cadru didactic. Am considerat ca satul natal, elevii de la scoala din localiate au un potential care merita si trebuie exploatat, prin diferite activitati initiate si coordonate de mine. Sportivii au facut parte din echipele de handbal, fotbal sau atletism, si au participat la diferite competitii locale si zonale, iar dansatorii de muzica populara au dat reprezentatii pe scena Caminului cultural din Branistea.

 Acesta a fost inceputul carierei mele in invatamant, unul incurajator, un imbold care m-a facut sa urmez aceasta profesie in continuare, pana in prezent. Lucrez acum la Liceul cu program sportiv din Bistrita, dar pastrez in minte si in suflet primul an de invatamant, emblematic, definitoriu, plin de amintiri si realizari, creionate pe baza implicarii colegilor mei si a mele, pe de o parte, si a elevilor, pe de alta parte. Cred cu adevarat ca dorinta de a progresa din punct de vedere profesional m-a facut sa merg din mediul rural in cel urban, dar mai cred de asemenea ca linistea sufleteasca o gasesc tot acasa, in Branistea.

0 comentarii3836 vizualizări05 martie 2016




rss 2.0
rss 2.0