Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Invatamant-Educatie Marti 29 Septembrie 2020 - 15462 vizitatori azi
CENTENAR-ALEXANDRU HUSAR.

Cu statornica pretuire, devotament si gratitudine, cinstesc memoria fostului meu profesor de la Liceul Graniceresc, ALEXANDRU HUSAR, la zece decenii de la nastere, pentru intelepciunea, grija si tenacitatea cu care veghea la securitatea noastra, a elevilor nasaudeni, pentru evolutia destinelor spre progres social, prosperitate  si bunatate.

Nascut la data de 26 aprilie 1920 in localitatea Ilva Mare, intr-o familie de ceferisti, a urmat scoala primara in satele somesene Valea Mare din comuna Sant si Anies din comuna Maieru, in clase simultane, unde se punea accent deosebit pe activitatea independenta, pe studiul individual,  metoda specifica predarii la clase simultane. S-a remarcat la invatatura, fiind apreciat de dascali, ca dovada a fost orientat spre Liceul Graniceresc "George Cosbuc", unde studiau toti elevii cu dragoste de carte, de pe Valea Somesului.

S-a dovedit a fi un scolar cu inclinatii spre literatura, incepand sa scrie inca din anii adolescentei, debutand in revista RabojNasaudean, cu poezii, proza, eseu. Bunul sau prieten, coleg de liceu, colaborator si mai tarziu coleg de catedra la Universitatea ieseana, prof. univ. dr. docent Gavril Istrate, a spus: "…era un copil frumos, deosebit de cuminte. Fata lui era luminata de un zambet cald care cucerea pe toti cei care intrau in contact cu el." In primii ani de scoala s-a remarcat  scriind o "capodopera" alcatuita doar dintr-un  distih:"Scoala este edifici/Unde merg copiii mici" pe care, spune varareanul moldovenizat am popularizat-o  si  am facut  sa fie cunoscuta pe toata Valea Somesului.

In anul 1939, fiul ceferistului apare pe tabloul de absolvire, expus intr-o vitrina din centrul orasului, pe unde seara de seara absolventii se plimbau dorind sa afle ce spun trecatorii care poposesc in fata tabloului lor de absolvire. Reuseste cu nota mare la Facultatea  de Litere si Filozofie din Bucuresti si obtine licenta in filozofie, in  specialitatea estetica si critica literara. Urmeaza si Seminarul Pedagogic Universitar  din Bucuresti. In toamna anului 1945 vine la Nasaud, insotit  de doi colegi de  facultate, aromani la origine, Teodor Mihadas si Ion Cutova pe care-i sprijina sa ocupe posturi de profesori in liceul nasaudean. Fiind remarcat ca un iscusit cercetator a fost promovat ca director al arhivelor statului, a bibliotecii si muzeului local, avand o mare contributie la infiintarea Bibliotecii Documentare din Nasaud, devenind unitate a Filialei din Cluj a Academiei Romane. De la Arhivele Statului, este cooptat ca asistent la catedra profresorului universitar David Prodan de la Facultatea de Istorie din Cluj.

La chemarea decanului Facultatii de Filologie, somesanul Gavril Istrate, se transfera in anul 1959, in calitate de lector si apoi conferentiar al Facultatii de Filologie a Universitatii "Al.I. Cuza" din Iasi. Iata doi ardeleni, care s-au sprijinit reciproc urcand prin munca asidua pe podiumul stiintei si literaturii din Tinutul Moldovei, facand o mare cinste pamantului din care au rasarit. Urmeaza o stralucita cariera universitara in tara, afirmandu-se si peste hotare in calitate de profesor asociat la Universitatea "San Marcos" din Lima (Peru). Doctor in filozofie din anul 1972 cu teza  "Metapoetica", ocupand in acelasi an si functia de presedinte al Comitetului de Cultura si Arta al judetului Iasi.

A fost apreciat si iubit de studenti. De la cursurile lui nu lipsea nimeni, dovada ca a avut in facultate profesori de exceptie printre care Tudor Vianu si Mihai Ralea preluand de la ei metodica si tactica expunerii. Studentii au remarcat faptul ca profesorul lor Alexandru Husar, a fost adus de la Cluj la Iasi de decanul lor Gavril Istrate. Unii dintre studenti i-au adus multumiri spunand: "Daca dumneavoastra n-ati  fi facut nimic inafara de faptul ca l-ati adus pe domnul Husar la Iasi, inca ati  merita toate multumirile noastre."

Din aprecierile studentilor am mai retinut: "un profesor incarcat de entuziasm si apetenta pentru frumos, cu luciditate in gandire si perpetua nazuinta spre rigoare, o linie de forta a pamantului transilvan, un ecou al liceului nasaudean prin care anterior trecuse Cosbuc, studentul de ieri ce l-a impresionat pe Tudor Vianu si pe studentii ieseni carora le-a impartasit idei si atitudini."

Pretutindeni, universitarul iesean a militat consecvent, hotarat pentru un umanism activ, cunoscut in toate mediile ca un om de o sinceritate cuceritoare, cu o caldura atasanta emanand dintr-o traire intensa a convingerilor, iar prelegerile lui au constituit prilejuri de incantare, privind spre altii, se observa  necontenit pe sine.S-a remarcat ca un colaborator consecvent la diferite publicatii ca de exemplu: "Curentul literar", "Convorbiri literare", "Tribuna", "Revista Fundatiilor Regale", "Iasul Literar", "Viata Romaneasca", "Secolul 20", "Romania Literara", "Contemporanul", "Manuscriptum", "Cronica", "Revista de Istorie si Teorie Literara" si multe altele.A debutat cu "Note de calatorie" in Anuarul Liceului George Cosbu din Nasaud 1935-1936. De la un comentariu critic despre Ion Creanga, scris la 20 de ani, in anul 1940,  trece nestingherit  la poezie, se apropie strategic de Goethe, impresionandu-l modelul Blaga, ca tanar asistent la Cluj intre anii 1951-1959, iar ca filozof al artei gloseaza bunaoara, despre secesionism. Permanent pe masa mea de lucru am cartea sa "Intoarcerea la literatura", ce contine opinii, analize, note de lectura si evocari  antrenante. In 1970 apare culegerea de studii, articole si eseuri  "Printre clasici" - o suita de comentarii si studii. Are si scrieri sentimentale si romantice. Cea mai reprezentativa opera a sa e "Anti-Gog", un credo antologic, o autobiografie travestita cu remarcabile virtuti narative, ce se incadreaza printre cele 15 volume  aparute sub semnatura sa "Ars-Longa", "Izvoarele artei", "Pro Eminescu", "Metapoetica", scrieri memorialistice "Periplu prin memorie si "Cetati pe Nistru", iar ca istoric il reprezinta lucrarea "Lectiile istoriei". Ca poet a publicat volumele de versuri "Poeme de odinioara" si "Irenikon". Este membru in Uniunea Scriitorilor Romani. A obtinut Premiul "Bogdan Petriceicu Hasdeu" al Academiei Romane, ca drept recunostinta pentru opera sa de o mare diversitate tematica si ideatica ce s-a impus si a ramas un remarcabil reper al spiritualitatii noastre romanesti.

"Alexandru Husar, spune  regretatul Gavril Istrate, a fost unul dintre cei mai straluciti profesori pe care i-a avut Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi in ultimii 60 de ani. Numele lui se alatura celui al lui Simion Barnutiu, Augustin Treboniu Laurian, al lui Eftimie Murgu, pana la Titu Maiorescu si la alti ardeleni care au contribuit la ridicarea Moldovei pe plan cultural si au facut din Iasul nostru un adevarat centru al culturii romanesti. Nu va pieri intreg. Numele lui se va inscrie printre adevaratii ctitori ai redesteptarii Romaniei. Generatiile viitoare il vor cinsti pentru toate realizarile lui." Pe o carte ce i-a oferit-o a scris: Distinsului coleg si prieten, prof. univ. dr. Al. Husar - "In amintirea anilor nostri petrecuti impreuna, mandru ca sunt contemporan cu el si mi-e prieten, pretuire si dragoste granitereasca" - Gavril Istrate."Domnului prof. Gavril Istrate, mandria Tarii Nasaudului si a Tarii de Sus, in amintirea anilor de la noi, la Moldova si a celor de acolo... cu o prietenie care se naste din iubire si cu o iubire care provine din stima, omagiu cordial" - Al. Husar.

Iata schimburi de idei intre cei doi nasaudeni moldovenizati ce configureaza destine realizate, reflecta o viata si  ratifica un crez.

 

Ioan Mititean 

0 comentarii1967 vizualizări09 aprilie 2020




rss 2.0
rss 2.0