Politica Marti 26 Septembrie 2017 - 6236 vizitatori azi
SCRISOARE DESCHISA DE PROTEST.

Catre, E.S. Oleksandr Bankov, Ambasadorul Ucrainei in Romania,E.S. Mykola Tochytskyi, Seful Misiunii Ucrainei la UE. Excelentele Voastre, Doresc prin aceasta sa va fac cunoscut faptul ca protestez energic fata de Noua Legea a Educatiei, adoptata marti, 5 septembrie 2017, in Rada Suprema. Legea 3419-D arunca in aer situatia si asa chinuita a comunitatilor de romani din Ucraina. Legea adoptata de Legislativul de la Kiev reia si ridica la un nivel alarmant o politica agresiva de deznationalizare a minoritatilor etnice din Ucraina. Este distrus, nimicit, anulat un sistemul educational care, pentru multe minoritati, avea o traditie de sute de ani! Prin aceasta lege, Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, adoptata de Consiliul Europei, prin care "statele se angajeaza sa recunoasca dreptul oricarei persoane apartinand unei minoritati nationale de a invata in limba sa materna" este, pur si simplu, castrata in Ucraina! Inlocuirea treptata a materiilor care se predau in limba romana cu alte cursuri in limba ucraineana, face ca, pana in 2027, invatamantul in limba romana sa ramana doar in clasele primare, iar in clasele medii (V-IX) invatamantul sa fie in limba de stat, cu elemente in limba romana / in limba minoritatii respective. Deduc de aici ca nici macar situatia claselor gimnaziale nu e foarte clara, atata timp cat "invatamantul in limba de stat cu elemente in limba romana" e la fel de amibguu ca si angajamentul Ucrainei privind protectia minoritatii romanesti. Dreptul minoritatilor la invatamantul in limba materna, la nivelurile mediu si superior este un vector identitar, cultural si istoric, esential. Anularea acestuia este un act condamnabil si de netolerat! Nu voi asista pasiv la amputarea identitara si spirituala a celor 400.000 de etnici romani care traiesc in prezent in Ucraina! Demersurile mele nu se vor opri pana cand autoritatile ucrainiene nu vor reconsidera din temelii noua Lege a Educatiei, astfel incat romanilor autohtoni din Bucovina de nord, Herta, Basarabia de sud, ori Maramuresul de peste Tisa nu li se va garanta dreptul de a urma scoala in limba lor materna, la toate nivelurile!Prin aceasta actiune, clasa politica de la Kiev nu face decat sa perpetueze despotismul Imperiului tarist si totalitarismul sovietic, regimuri care au urmarit cu obstinatie rusificarea teritoriilor ocupate.Romania a cedat nepermis de mult in Tratatul de baza romano-ucrainean din 1997. A fost un tratat in care am sacrificat drepturi istorice cu gandul ca un viitor comun european ar putea vindeca ranile nedreptatilor suferite de romani. Romania a cedat, iar Ucraina ne-a intors spatele!Poate ca, geografic, Ucraina este in Europa, dar, politic, liderii sai au trimis-o dincolo de Afganistan, pe langa Statul Islamic! Din punct de vedere moral, Ucraina a incetat sa fie un stat european!Excelentele Voastre, in acest al 12-lea ceas, va rog sa transmiteti domnului Presedinte Petro Porosenko solicitarea de a nu promulga aceasta lege!


Europarlamentar Laurentiu Rebega,Vicepresedinte al Grupului Europa Natiunilor si Libertatii.

 

.

 

Europa, incotro? Saptamana viitoare, pe 13 septembrie, la Strasbourg, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va tine un discurs despre "starea Uniunii". Spre deosebire de alte discursuri similare, cel de saptamana viitoare va fi, foarte probabil, o piatra de hotar in constructia europeana. Sa ne aducem aminte ca, in primavara, caun raspuns la Brexit, Comisia a lansat "Cartea Alba a viitorului Europei si calea deurmat", un document care prezenta cinci posibile directii de (re)constructie a Europei. Jean-Claude Juncker solicita atunci ca, pornind de la documentul in cauza si dupa operioada de reflectie, liderii politici ai Europei sa decida, democratic, drumul de urmat. Discursul de saptamana viitoare va contine, foarte probabil, un "draft" al pozitieiComisiei in aceasta chestiune. Intre timp, pe continent, au avut loc evolutii importante. In alegerile nationale, aucastigat, sistematic, partidele si candidatii de centru-dreapta (si, cu siguranta, AngelaMerkel va castiga in Germania). Pe de alta parte, partidele de centru-stanga se afla intr-un reflux accentuat de popularitate. Daca in privinta negocierilor pe Brexit, deci vizavi de un factor extern, europenii arata o remarcabila solidaritate, in schimb, inprobleme interne, cum ar fi cea a refugiatilor, divergentele sunt mari si zgomotoase. Tot mai multi lideri, analisti, dar si cetateni simpli, isi pun problema daca integrarea sisolidaritatea formeaza un tot unitar si rigid, sau daca sunt elemente relativ autonomesi flexibile.In aceste conditii, noi, toti cei care, intr-o forma sau alta, suntem implicati in interfetelepolitice internationale ale tarii, trebuie sa ne precizam clar pozitiile si directiile deactiune. Militez pentru o Europa unita si integrata echitabil. Militez pentru o Romanieeuropeana. In fine, in acest moment, optez pentru o reforma profunda a Uniunii, pelinia singurului scenariu rational dintre cele cinci ale Cartii Albe: "cei care doresc maimult realizeaza mai mult". Este un scenariu rational in primul rand pentru ca elilustreaza o stare de fapt: Uniunea Europeana de azi functioneaza asimetric, cu tariputernice si tari slabe. Mai grav, structura foarte centralizata si birocratica a Uniuniiimpune tuturor statelor membre unul si acelasi model de dezvoltare, aspect care, inmod evident, avantajeaza statele puternice. In viziunea mea, recunoasterea si asumarea unei Europe "cu mai multe viteze"inseamna o iesire din ipocrizie si o renegociere a cedarilor de suveranitate. Sa nuuitam ca, de la un punct, cedarea de suveranitate inseamna si lepadarea deresponsabilitate!Intr-o Uniune Europeana mai echitabila, statele-membre vor putea sa-si configurezemodele sau structuri de dezvoltare mai adecvate propriilor conditii economice, socialesi culturale. In acelasi timp, politicile de integrare, in afara ca ar stimula competitia, arinsemna si preluarea unui concept pe care multinationalele il aplica de mult: "thinkglobally, act locally". Sa construim coeziunea Uniunii nu prin uniformizare, ci prinimpletirea unor trasaturi si calitati distincte!Da, visez o Romanie prospera intr-o Europa unita! Imi pastrez insa dreptul si onoarea de a fi critic!A fi critic nu inseamna a fi anti-european. A critica inseamna a privi cu luciditatelipsurile, defectele si obstacolele. Inseamna a sti ca lumea nu s-a construit intr-o zi sica, vorba poetului, ce e val, ca valul trece! Pentru Europa nu exista o cale de intoarcere catre secolul XX. Poate ca nu stim ce nerezerva viitorul, dar stim foarte bine cum a fost trecutul. Iar trecutul european al razboaielor fratricide nu este o optiune! Ne putem intreba: Europa, incotro? Dar nu exista un drum prestabilit! Drumul il trasamnoi singuri, cu fiecare pas pe care il facem inainte. Drumul depinde de hotararile pecare le luam in fiecare moment. Putem merge spre o societate individualista,hedonista si iresponsabila, in care deciziile sunt luate, hipercentralizat, doar de ungrup de initiati sau putem merge catre o societate realmente democratica, care sa sedezvolte natural din identitatile culturale europene.

 

Europarlamentar Laurentiu RebegaVicepresedinte al Grupului Europa Natiunilor si Libertatii

0 comentarii560 vizualizări08 septembrie 2017




rss 2.0
rss 2.0