Modificarile cuprinse in proiectul de revizuire a Constitutie Romaniei initiat de Presedintele Romaniei, inaintat astazi spre avizare Consiliului Legislativ, vizeaza, in principal, urmatoarele materii:

          - drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor;

          - inlocuirea structurii bicamerale a Parlamentului cu cea unicamerala si stabilirea numarului de parlamentari la maximum 300; acestei materii sunt subsumate modificarile referitoare la procedura de legiferare- inclusiv in domeniul legilor constitutionale - organizarea si functionarea Parlamentului si statutul parlamentarilor;

          - institutia Presedintelui Romaniei: numirea si revocarea ministrilor, atributiile presedintelui si raspunderea acestuia;

          - Guvernul: procedura de investitura, statutul primului-ministru si al membrilor Guvernului, raspunderea si atributiile acestora;

          - raporturile Parlament-Guvern: retragerea increderii acordate Guvernului, angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului, regimul actelor cu putere delegata;

          - regimul juridic aplicabil Consiliului Suprem de Aparare al Tarii;

          - autoritatea judecatoreasca: raspunderea magistratilor, structura Consiliului Superior al Magistraturii;

- economia si finantele publice: proiectul bugetului de stat si al bugetului asigurarilor sociale de stat si politica financiara;

-  atributiile Curtii Constitutionale si efectele juridice ale deciziilor acesteia;

- regimul juridic al actelor europene;

 Desi numarul domeniile asupra carora se intervine legislativ este mare, in realitate toate aceste modificari par sa aiba unicul scop de a transforma Romania dintr-un stat democratic intr-unul politienesc - prin afectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor - si de a intari rolul puterii executive, in special al Presedintelui, in raport cu celelalte autoritati publice. Astfel, Parlamentul este redus atat in ceea ce priveste structura sa, cat si in ceea ce priveste competenta sa de autoritate legiuitoare, prin simplificarea si reglementarea defectuoasa a procedurii de legiferare, iar autoritatea judecatoreasca - prin amputarea structurii Consiliului Superior al Magistraturii, ca garant al independentei justitiei, precum si prin inlaturarea ipotezei angajarii raspunderii magistratilor pentru erorile judiciare numai in cazul exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta -este lasata fara niciun fel de protectie constitutionala, fapt ce deschide calea abuzurilor si arbitrariului din partea executivului.

Utilizand sub forma unui cal troian rezultatele inregistrate la referendumul privind transformarea actualului Parlament intr-unul unicameral, proiectul de lege de revizuire a Constitutiei Romaniei, initiat de Presedintele Romaniei, nu are alt scop decat acela de a transforma Romania dintr-o republica semi-prezidentiala cu accente parlamentare intr-una prezidentiala cu accente autoritare, in care rolul Guvernului si, in special al Presedintelui, primeaza in raporturile cu toate celelalte autoritati publice. Astfel, sub pretextul valorificarii jurisprudentei Curtii Constitutionale, este intarit rolul Presedintelui in ceea ce priveste numirea si revocarea ministrilor si declansarea procedurii de initiere a unui referendum pe probleme de interes national - caz in care rolul Parlamentului este redus la un participant decorativ; de asemenea, in ceea ce priveste procedura de suspendare a Presedintelui, rolul decisiv este conferit unei alte autoritati publice decat Parlamentul, respectiv Curtii Constitutionale; in acest mod se rastoarna raporturile constitutionale actuale dintre Parlament si Presedinte, care printr-o modalitate tehnic-legislativa extrem de stangace - in textele respective fiind practic repetata in doua alineate aceeasi idee - elimina, sub aspectul raspunderii sale,  organul reprezentativ suprem al poporului roman, cu care era egal sub aspectul legitimitatii.

Optiunea  pentru un Parlament unicameral este realizata intr-o maniera simplista, care, de cele mai multe ori nu presupune nimic altceva decat inlocuirea mimetica, conventionala a sintagmei "Camera Deputatilor si Senatul" cu cea de "Parlament". Pentru a da un singur exemplu, noua procedura de legiferare este expediata in cuprinsul unui articol al carui  continut reglementeaza  exact pe dos fata de logica juridica elementara: mai intai majoritatea necesara adoptarii unei legi - care este un act adoptat deja de Parlament - pentru ca abia la sfarsit sa prevada procedura legislativa aplicabila proiectelor de lege si propunerilor legislative. In plus, scopul declarat cu ocazia referendumului, acela de a eficientiza activitatea Parlamentului prin eliminarea unei Camere, este practic complet abandonat prin actualul proiect de revizuire a Constitutiei, in conditiile in care procedura de legiferare va cunoaste tot doua lecturi, ca si in cazul unui parlament bicameral, iar termenele in care acesta este obligat sa legifereze numai exista. Prin urmare, Parlamentul este redus  in ceea ce priveste rolul si importanta sa in raporturile cu executivul si minimizat in cea mai importanta dintre competentele sale- cea de legiferare- prin configurarea unei proceduri de legiferare mult mai greoaie si mai ineficienta decat cea actuala.

 In schimb, materia delegarii legislative, care a creat si creaza atatea probleme in relatia Parlament- Guvern din cauza excesului de reglementare al acestuia din urma, este lasata in seama unei viitoare legi organice, desi se cunoaste faptul ca in toate sistemele constitutionale in care posibilitatea de a legifera a Guvernului este recunoscuta constitutional, aceasta cunoaste reglementari si limitari concrete si clare prin Constitutie.

 O institutie mult utilizata de actualul Guvern - cea a angajarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului - primeste doar un mic retus si anume limitarea numarului de angajari la una singura in cursul unei sesiuni, ceea ce nu este de natura sa inlature abuzurile inregistrate, precum si posibilitatea recunoscuta constitutional ca guvernul sa-si angajeze raspunderea pe legile bugetare. Cu alte cuvinte, una dintre ratiunile fundamentale pentru care exista autoritatea legiuitoare - aceea de a adopta bugetul - este practic anulata in favoarea unei proceduri constitutionale care presupune inexistenta dezbaterilor.

Acestea sunt doar cateva dintre aspectele discutabile rezultate din proiectul prezentat.

Uniunea Social Liberala, consecventa intentiei anuntate in urma cu cateva luni, nu va participa la un proces "fals", de asa-zisa revizuire a Constitutiei, alaturi de actuala "coalitie guvernamentalo-prezidentiala", si nu va accepta in nici o conditie cursa politica ce i-a fost intinsa.

                                                            Vicepresedinte PSD

                                                                  Ioan Chelaru