Astazi pare ceva cit se poate de firesc sa ne sarbatorim ziua de nastere alaturi de cei apropiati, si nu numai. Doar ca acest "obicei" nu face parte din traditia romaneasca ci din cea occidentala. Romanii, mai demult, nu aveau calendare scrise si nici macar internet sau telefon mobil, darmite carte de identitate sau certificat de nastere, in schimb aveau multi copii, a caror zi de nastere o stiau cu aproximatie. Fiecare copil avea insa un nume primit la botez, dupa numele unui sfint inscris in calendarul bisericii si care trebuia praznuit prin abtinere de la munca si participarea la Sfinta Liturghie. Nume ca  Ion, Vasile, George, Gavril, Mihai, …… au umplut ulterior tara de Ionesti, Georgesti, Mihailesti…. care isi sarbatoreau in acele zile cu bucurie si de cele mai multe ori cu dezmaturi bahice  ceea ce numim astazi "ziua numelui" sau "onomastica".

Acceptind tronul Romaniei, Regele Carol Intii a acceptat si religia crestina ortodoxa si obiceiurile romanesti legate de aceasta. Asa se face ca sarbatorirea oficiala a Regelui Mihai  se facea la 8 noiembrie - ziua Arhanghelilor Mihail si Gavril iar nu la  25 octombrie, cind acesta se nascuse.

La terminarea razboiului, sovieticii impusesera tarii, exhibind forta armelor, guvernul comunist condus de Petru Groza. Dupa o scurta perioada de coabitare, Regele s-a opus cu ultimile mijloace pe care le mai avea la indemina, hotaririlor samavolnice ale acestui guvern. La 21 august 1945, la indemnul partidelor istorice si cu asentimentul SUA, Regele Mihai I a cerut demisia guvernului Petru Groza care, contrar prevederilor constitutionale, nu s-a conformat. Regele a declansat "greva regala", refuzand sa mai semneze decrete, legi si alte documente oficiale. Guvernul, ignorand prerogativele regelui si convenientele politice, in mod abuziv a continuat sa ramana la putere. Cele doua puteri aliate nu au oferit sprijinul pe care Regele il astepta, astfel ca Guvernul Groza nu a demisionat.

La  8 noiembrie 1945 populatia Bucurestiului a iesit in strada pentru a sarbatorii pe MS Regele Mihai I si a-si manifesta sprijinul fata de actiunile anticomuniste ale acestuia. Partidul comunist a organizat detasamente de represiune care, imbarcati in camioane, au atacat cu bite pe manifestanti. Printre atacatorii imbarcati in camioane se afla si tinarul Nicolae Ceausescu(n.r. - nu exista inca dovezi palpabile, doar unele declaratii al "puterii" de dupa 1989).

Aceasta ampla manifestare anticomunista si proregalista ocazionata de onomastica regelui Mihai a demonstrat lumii ca sovieticii nu sint doriti in tara si comunistii nu sint acceptati la conducerea tarii de catre poporul roman. Prudenta si tactul Regelui au facut sa fie evitate escaladarea conflictului si degenerarea acestuia intr-un razboi civil.

Aceasta mare manifestare populara a incurajat Regele sa-si continue greva regala, care mentinea guvernul comunist in afara legii. Regele nu stia insa ca actiunea lui va fi zadarnicita chiar de catre cei in care avea cea mai mare incredere: SUA si Marea Britanie. In perioada 16-26 decembrie 1945 are loc la Moscova Conferinta celor trei mari puteri, unde reprezentantii  SUA si ai Marii Britaniia au recunoscut  Guvernul Groza cu conditia formala sa fie  inclusi si  doi reprezentanti taranisti si liberali. Afland de aceasta decizie, Regele Mihai I isi intrerupe greva si exilul (caci, intre timp, se refugiase la Sinaia) si se intoarce in Bucuresti, greva sa incetand la inceputul lunii ianuarie a anului 1946.

Mihai Fuca-Tomescu - Clubul monarhistilor din Bistrita.

.

Foto - Marius Chiuzan, dupa albumul "Mihai al Romaniei"