Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Patronate Sambata 06 Iunie 2020 - 1866 vizitatori azi
Propuneri ale Camerei de Comert si Industrie a Romaniei pentru repornirea economiei nationale.

In contextul necesitatii diminuarii efectelor economice negative ale pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri national, Camera de Comert si Industrie a Romaniei impreuna cu membri acesteia - Camerele de Comert si Industrie judetene au realizat o consultare sustinuta a comunitatii de afaceri la nivel national privind politicile publice necesare a fi implementate pe plan economic, financiar, investitional, al pietei muncii si in domeniul agriculturii.

 Masurile, careau fost deja propuse Guvernului Romanei, vor sprijini, in mod eficient, limitarea pierderilor suferite de comunitatea de afaceri si vor avea menirea de a reconsolida afacerile romanesti, atat pe durata starii de urgenta, cat si dupa finalizarea acesteia.

 

Pe plan economic:

  1. relaxarea treptata, cat mai rapid posibil, a restrictiilor impuse si reluarea activitatilor economice, in cat mai multe sectoare ale economiei, pentru salvarea locurilor de munca si echilibrarea bugetului de stat si a bugetelor locale;

 

  1. redeschiderea treptata a magazinelor, incepand cu cele de dimensiuni mai mici, ca masura menita sa asigure cumpararea, de catre populatie, a produselor necesare, altele decat cele alimentare. Astfel, va fi incurajata si sprijinita productia interna a articolelor de imbracaminte, incaltaminte si a altor articole necesare in gospodarie), fiind totodata usurat efortul guvernamental de finantare a sumelor necesare pentru plata somajului tehnic pentru salariatii unitatilor comerciale;

 

  1. repornirea treptata a cat mai multor activitati productive si de prestari servicii - unitati de alimentatie publica si cazare turistica (la inceput cu un grad de ocupare de cel mult o treime, o jumatate din capacitatea totala de cazare, admisa prin autorizatiile de functionare), cu respectarea unor reguli clare de protectie sanitara a salariatilor si a regulilor de distantare sociala. De asemenea, reluarea, treptata, a activitatilor de prestari de servicii precum spalatorii si curatatorii chimice, unitati de frizerie si coafura, cu respectarea conditiilor speciale de pastrare a regulilor specifice de igiena si de distantare sociala;

 

  1. redeschiderea treptata a restaurantelor, cafenelelor, barurilor si a altor unitati de alimentatie publica, la inceput cu un orar redus, ce poate fi prelungit, treptat. Se pot stabili limite de pana la 50-100 de consumatori aflati simultan in aceste unitati, in functie de capacitatea acestora, respectandu-se reguli noi de distantare intre consumatori (de ex. distanta intre mese de 1,5-2 m, fara a se depasi o treime sau o jumatate din gradul de ocupare maxim aprobat pentru conditiile normale de functionare);

 

  1. permiterea treptata a organizarii de expozitii si targuri specializate in aer liber, cu respectarea regulilor de distantare sociala, avand pana la 100 de expozanti si cu acces limitat si controlat, al vizitatorilor;

 

  1. de asemenea, este necesara re-deschiderea urgenta a cabinetelor stomatologice si a altor cabinete medicale, cu respectarea masurilor specifice (distantare, purtarea de masca si manusi de protectie etc.);

 

  1. subventionarea, totala sau partiala, a unor cursuri de initiere si perfectionare a personalului pentru dobandirea si perfectionarea cunostintelor si abilitatilor acestora in domeniul digitalizarii, precum si a unor cursuri de reconversie profesionala, calificare/recalificare, avand in vedere ca unele activitati nu vor mai putea fi desfasurate;

 

  1. demararea unei campanii pentru sustinerea si promovarea producatorilor autohtoni, a afacerilor locale, prin crearea unui mecanism on-line - o platforma unde producatorii, comerciantii, serviciile specifice unei anumite zone teritoriale sa se poata inscrie, facilitandu-se, prin intermediul acesteia, incheierea de contracte si tranzactionarea diverselor marfuri;

 

  1. trecerea materialelor/serviciilor SSM - preventie/dezinfectie/protectie, de la cota redusa sau standard de TVA la cota de 0 (zero)%;

 

  1. suplimentarea finantarii in cadrul programului IMM Invest. Propunem extinderea programului pentru finantarea a  cel putin 100.000 de intreprinderi;

 

  1. diminuarea corespunzatoare a chiriilor ce trebuie platite catre CN Apele Romane - ABDL de catre societatile ce au inchiriat suprafete de plaja, pentru exploatarea acestora in scop turistic, pe perioada in care nu sunt permise activitatile de cazare si alimentatie turistica pe litoral, in sezonul turistic 2020;

 

  1. declararea judetului Suceava ca fiind zona defavorizata, dupa modelul prevederilor Ordonantei de urgenta nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Activitatile cu ponderea cea mai importanta la PIB-ul judetului - exploatarea si prelucrarea resurselor naturale, constructiile, comertul si serviciile, turismul, industria prelucratoare, alimentara si textila, transporturile, au fost in integralitate oprite sau restranse;

 

  1. eliminarea prevederii art. 8 alin. (2) din HG nr. 1267/2010, care reglementeaza obligativitatea functionarii structurilor de primire turistica in perioada 01.05-30.09 a fiecarui an, avand in vedere ca, in acest an, nu se mai indeplinesc conditiile de deschidere a sezonului turistic incepand cu data de 1 mai;

 

  1. proiectarea si lansarea unor programe speciale de finantare (UE sau bugetul de stat), in contextul situatiei dificile generate de efectele negative ale pandemiei, in special pe zona de investitii, formare si programe de dezvoltare pentru mediul economic;

 

  1. in marja POCA 2014-2020, pe latura oportunitatii crearii de Centre de resurse regionale pentru firme, propunem implicarea Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri in calitate de beneficiar al unui proiect finantat prin POCA 2014-2020, cu suport din partea unor parteneri relevanti (camere de comert, organizatii patronale, asociatii profesionale). Prin intermediul unor asemenea centre de suport se vor putea presta gratuit serviciile necesare si utile firmelor (care vor fi puternic decapitalizate), in perioada post-criza. Tipurile de servicii vizeaza domenii precum contabilitate, juridic, resurse umane, consiliere si mediere financiara, transformare digitala, consultanta pentru adaptarea la noul context socio-economic, consultanta cu privire la restructurarea afacerii etc.;

 

  1. instituirea unui Program national de sustinere a parcurilor industriale si a incubatoarelor de afaceri. Proiectul poate fi initiat prin constituirea in fiecare judet a cel putin unei structuri de sustinere a firmelor, respectiv identificarea cladirilor detinute de centre de cercetare nationale sau de alte entitati ale statului si transformarea lor in centre suport pentru firmele afectate de criza;

 

  1. continuarea sustinuta a digitalizarii administratiei publice si realizarea acesteia, in principal, cu firme romanesti (concept, servicii etc.);

 

  1. sustinerea de investitii in unitati de productie strategice pentru societate (in fiecare regiune ar trebui sa existe minim o fabrica de materiale medicale si consumabile, un depozit multi-produse etc.);

 

  1. generalizarea programului "masa calda in scoli" de la data reinceperii scolilor, pentru anul scolar 2020-2021, in locul programului "lapte si corn". In acest mod, se acorda sprijin pentru un numar mare de firme din sistemul HORECA si pentru industria alimentara romaneasca.

 

 

Pe plan financiar si fiscal:

20.  plata TVA la incasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, masura deosebit de importanta, in special pentru operatorii economici cu activitate de export;

 

21.  scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 si 2020, daca aceste sume sunt reinvestite; 

 

22.  acordarea unor subventii destinate investitiilor, daca numarul mediu al salariatilor creste cu 10% fata de anul precedent;

 

23.  modificarea Codului Fiscal in sensul instituirii posibilitatii (in cursul anului pentru care se acorda scutirea) pentru Consiliile Locale de a acorda, pentru agentii economici a caror cifra de afaceri a scazut cu peste 25%, reducerea cotei pentru impozitul pe cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea acestora din urma, pana la nivelul minim prevazut la art. 460 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv la 0,2% sau chiar scutirea de impozit pentru astfel de proprietati pe perioada situatiei de urgenta si ulterior pentru cel putin 12 luni, perioada necesara de refacere a mediului de afaceri;

 

24.  instituirea posibilitatii (in cursul anului pentru care se acorda scutirea) pentru Consiliile Locale de reducere in cursul anului fiscal a cotelor aditionale la impozitele locale adoptate prin HCL in baza art. 489 din Codul fiscal, cu referire la posibilitatea de majorare cu 50% fata de nivelurile maxime stabilite prin Codul Fiscal;

 

25.  instituirea posibilitatii pentru Consiliile Locale de scutire(in cursul anului pentru care se acorda scutirea)a taxelor de concesiune/ redeventelor, a taxei pe cladiri si taxelor pe terenuri pe perioada declararii starii de urgenta;

 

  1. posibilitatea scutirii de impozitul pe cladiri si terenuri, pe perioada existentei starii de urgenta, a unitatilor cu destinatie turistica sau de agrement - hoteluri, pensiuni, campinguri, parcuri de distractii, stranduri etc., HORECA fiind sectorul cel mai afectat de efectele negative ale pandemiei;

 

27.  stimularea exporturilor, prin aplicarea unei cote diminuate la impozitul pe profit;

 

28.  stabilirea masurilor de crestere a salariilor bugetarilor corelate cu eficienta muncii depuse si cu evolutia economiei Romaniei, astfel incat salariile din sectorul public sa nu fie mai mari decat salariile din sectorul privat, pentru a preveni aparitia unor discrepante nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflatie, migratie a fortei de munca calificate, faliment, necompetitivitate la export etc.);

 

29.  initierea unui program vizand accesul rapid la lichiditati pentru firme. Scopul unui asemenea program este de a asigura firmelor accesul rapid la sume de pana in 10.000 de euro, banii putand fi folositi doar pentru salarii, chirii sau utilitati si restituiti ulterior, fara dobanda;

 

  1. suportarea partiala a salariilor, de catre stat, sub forma de somaj tehnic partial, cu plata unei parti a salariilor de catre angajatori, pentru activitatile cu timp partial;

 

  1. acordarea unei bonificatii de 10% pentru plata la timp a oricaror impozite in anul 2020 si completarea pachetului de bonificare a operatorilor economici care isi platesc taxele si impozitele in termen, cu o reducere a fiscalitatii pe forta de munca pe parcursul anului 2020;

 

  1. extinderea facilitatilor fiscale acordate industriei IT (reglementate de Ordinul nr. 1168/2017 privind incadrarea in activitatea de creare de programe pentru calculator) in sensul scutirii de impozit pe veniturile din salarii si asimilate salariilor, prevazuta la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, si altor categorii de personal cum ar fi spre exemplu lucratorii in agricultura;

 

  1. sustinerea cu o cota de 50% din salariul brut pentru salariatii companiilor aflate in dificultate, cu conditia mentinerii locului de munca pe o perioada dubla fata de perioada acordarii acestei sustineri;

 

  1. acordarea de granturi sau vouchere (pe dimensiuni de firme), pentru reluarea activitatii, cu indici de reusita in cca. 6 luni si reintegrarea a minim 75% din personal, complementar muncii flexibile;

 

  1. stimularea sistemului bancar (inclusiv prin Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM), sa adopte politici menitesa asigure lichiditatile necesare cererii solvabile a populatiei si firmelor pentru a se aproviziona, produce, vindesi - in sectoarele unde este posibil si necesar (agricultura, industriile agroalimentare, medicamente, materiale sanitare, digitalizare, invatare continua, etc.) pentru dezvoltare;

 

  1. rambursarea cat mai rapida a platilor concediilor medicale catre agentii economici sau dreptul de a le compensa cu impozitele datorate bugetului de stat;

 

  1. suportareaprin bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate a tuturor cheltuielilor efectuate de catre agentii economici cu materialele specifice pentru prevenirea raspandirii virusului - masti, dezinfectanti etc.;

 

  1. acordarea de linii de finantare nerambursabile sau cu dobanda zero pentru plata salariilor angajatilor companiilor si altor organizatii private;

 

  1. scutirea pentru o perioada de 10 ani la plata impozitului pe profit, pentru investitiile noi in industria alimentara (unitati de productiei noi). Motivatii: crearea de noi locuri de munca in intreprinderi care vor plati TVA, impozite si contributii pentru salarii, impozite locale pe cladiri etc.; echilibrarea deficitului balantei comerciale.

 

 

Pe zona fortei de munca:

  1. continuarea platii somajului tehnic pentru inca minim 3 luni, dupa incetarea starii de urgenta, pentru acei salariati care inca nu pot fi reincadrati in munca;

 

  1. scutirea de la plata contributiilor sociale si a impozitului specific pe perioada starii de urgenta si pana la 6 luni de la data incetarii acesteia pentru salariile (indemnizatiile) aferente somajului tehnic;

 

  1. implicarea ANOFM si a Agentiilor Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca in activitatile de mediere intre cererea si oferta de forta de munca, incepand cu lucratorii din agricultura si constructii. Concret, propunem sa se solicite din partea angajatorilor, necesarul de lucratori, pe categorii de calificari si sa fie afisate, pe site-urile publice, locurile de munca disponibile, astfel incat sa fie incurajate cu prioritate angajarile lucratorilor romani;

 

  1. flexibilizarea relatiei contractuale dintre angajat si angajator, in contextul economic generat de pandemie. Astfel, propunem ca angajatorul sa poata diminua temporar, unilateral castigul salarial lunar al angajatului, in directa corelatie cu diminuarea cifrei de afaceri, urmare suspendarii/ restrangerii activitatii economice;

 

  1. emiterea unei ordonante de urgenta care sa reglementeze aplicarea muncii cu program redus, de catre fiecare unitate din Romania, indiferent de dimensiunea sau sectorul de activitate. O astfel de OUG ar mai trebui sa stipuleze aspecte precum:

a)     fondul de somaj va rambursa toate costurile suplimentare, iar unitatea va plati doar pentru timpul efectiv de lucru stabilit prin acordul bi-partit la nivelul unitatii;

b)     munca cu program redus permite reducerea orelor de munca zilnice fata de programul normal de munca de 8 ore pe durata unei perioade de cel putin o luna, mentinand, in acelasi timp, relatia de munca si acordand o compensatie salariala de 75% pe perioada timpului corespunzator reducerii orelor de munca zilnice;

c)     pe perioada in care unitatea beneficiaza de prevederile muncii cu program redus, unitatea nu poate disponibiliza si nu poate solicita lucratorilor efectuarea de ore suplimentare. In caz de incalcare a acestei prevederi, unitatea va returna tot ajutorul primit;

d)     posibilitatea unei reduceri a timpului de lucru in totalitate (0 ore de munca pe program normal de lucru). Angajatii trebuie sa efectueze in medie doar 20% din timpul lor normal de lucru pe o perioada de trei luni, cu posibilitatea de a lucra comasat (de exemplu la sfarsitul perioadei), fara depasirea timpului normal de munca de 8 ore pe zi.

 

  1. modificarea H.G. nr. 1186/2000 pentru aprobarea Listei cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din grupa A,pentru care asiguratii beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca fara conditii de stagiu de cotizare prin adaugarea COVID-19 pe lista bolilor infectocontagioase, astfel incat sa beneficieze de indemnizatie si cei fara stagiu de cotizare;

 

  1. modificarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, astfel incat si persoanele fizice independente (autorizate) sa poata fi indemnizate la un nivel minim - in conditiile in care sunt o serie de activitati cu sezonalitate mare care nu au obtinut venituri in ultimele sase luni;

 

  1. abrogarea H.G. nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului national de mobilitate concomitent cu modificarea art. 751 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj. Stimularea ocuparii fortei de munca in sensul eliminarii restrictiei de la acordarea primelor de mobilitate doar persoanelor din Lista unitatilor administrativ-teritoriale din mediul rural cu grad de marginalizare peste medie si grad de marginalizare severa, a unitatilor administrativ-teritoriale cu grad redus de dezvoltare, conform valorilor indicelui dezvoltarii umane locale si a unitatilor administrativ-teritoriale in care ponderea somerilor inregistrati sau a persoanelor beneficiare de venit minim garantat si alocatie pentru sustinerea familiei in populatia dupa domiciliu, 18 - 62  de ani, este de peste 10% (cu exceptia jud. Iasi si Vaslui);

 

  1. modificarea legislatiei privind angajatii sezonieri (in special pentru cei care lucreaza in turismul de litoral), astfel incat acestia sa poata beneficia de ajutor de somaj, la sfarsitul sezonului estival, chiar daca nu mai indeplinesc conditia de cotizare de minim 12 luni din cele 24 de luni precedente, pentru ca nu au mai putut sa fie angajati, incepand cu luna aprilie a.c., din cauza restrictiilor privind desfasurarea unor activitati;

 

  1. revenirea la forma initiala a prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

 

  1. posibilitatea de a acorda zile libere platite in avans si recuperarea acestora prin ore suplimentare cu posibilitatea depasirii temporare a plafoanelor impuse de legislatia actuala;

 

  1. suportarea impozitelor si a contributiilor de asigurari sociale, de asigurari sociale de sanatate, precum si a platii contributiei asiguratorii pentru munca, aferente indemnizatiei prevazute de Legea nr. 19/2020 modificata si completata, de la bugetul de Stat si nu de catre angajator, asa cum este reglementat in prezent;

 

52.  introducerea, pentru minim 1 an, a tichetelor de masa calda, fie suplimentar fata de tichetele de masa. Se acorda astfel sprijin pentru un numar mare de firme din sistemul HORECA, prin sustinerea acestora ca sa nu se desfiinteze, prin pastrarea salariatilor in activitate si plata pentru acestia a salariilor si obligatiilor bugetare, dar si a TVA-ului si a impozitului pe profit; 

53.  Actualizarea alocatiei de hrana pentru pacientii internati in spitale, de la valoarea din Hotararea 665/2016, medie de 10 lei/zi/pacient, pana la minim valoarea unui tichet de masa, 20 lei/1 masa.

 

 

Fonduri europene:

  1. extinderea perioadei de implementare a proiectelor finantate din fonduri europene, aflate in derulare, dincolo de perioada maxima prevazuta initial;

 

55.  demararea unor programe cu finantare din fonduri europene, prin POR, POCU etc. avand ca obiectiv calificarea, recalificarea si perfectionarea fortei de munca, dotarea cu echipamente si materiale necesare desfasurarii activitatii acestora in noile conditii de "convietuire" cu noul coronavirus, precum si pentru digitalizarea activitatilor intreprinderilor;

 

56.  continuarea simplificarii mecanismelor de accesare a fondurilor europene, prin proceduri mai putin birocratice in ceea priveste raportarile din cadrul proiectelor, focalizarea de obiective si rezultate mai mult calitative si mai putin cantitative;

 

57.  sprijinirea partenerilor privati din consortiile care deruleaza, in Romania, activitatile retelei EEN (Enterprise Europe Network). Initiativa a Comisiei Europene - este cea mai vasta retea ce sprijina intreprinderile si organizatiile de sprijin ale mediului de afaceri, cu activitati centrate pe acordarea de servicii de sustinere a intreprinzatorilor, in special pentru activitati inovative si de internationalizare a afacerilor. Retelele EEN sunt finantate prin proiecte, in proportie de 60% de Comisia Europeana, diferenta de 40% fiind suportata de structurile gazda din fiecare tara. Procentul de 40% cofinantare devine dificil de suportat, in actuala situatie, pentru entitatile private precum Camerele de Comert si Industrie, asociatii de afaceri, chiar si firme private, universitati si institute de cercetare. Propunerea noastra este ca Guvernul Romaniei sa analizeze posibilitatea de a suporta jumatate din contributia de 40% aferenta functionarii acestor retele din Romania, respectiv sa contribuie cu 20% la finantarea acestor proiecte, prin cele 4 consortii ce functioneaza in prezent in Romania.

 

 

Pe plan investitional:

  1. realizarea, cu prioritate, de investitii din fonduri publice pentru constructia si reparatia de autostrazi, drumuri nationale si judetene;

 

  1. demararea marilor investitii in infrastructura - transporturi, sanatate, educatie, energie si mediu, cu acordarea unor drepturi prioritare in licitatiile pentru executie catre companiile din Romania; 

 

  1. realizarea urgenta de investitii din fonduri publice pentru modernizarea infrastructurii de transport - caile feroviare deteriorate, extinderea si modernizarea  aeroporturilor etc.;

 

  1. finantarea de lucrari edilitare prin PNDL si identificarea, cat mai rapida, a unor solutii viabile pentru finantarea lucrarilor de refacere sau extindere a retelei de irigatii (statii de pompare, canale, conducte), avand in vedere si seceta severa care se manifesta in aceasta perioada;

 

  1. infiintarea unor fonduri de investitii, de tipul seed-capital - din fonduri europene (POCU) - pentru sustinerea start-up-urilor si spin-off-urilor in domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea componentelor societatii; equity - pentru participarea directa a statului in firme afectate de criza; capital de risc - pentru start-up-uri, in stadii incipiente si companii emergente cu potential de crestere ridicat si micro-granturi/micro-credite pentru dezvoltarea mestesugurilor/serviciilor in mediul rural;

 

  1. initierea unui Program strategic de sustinere a Centrelor de Depozitare, Colectare si Distributie a produselor agro-alimentare romanesti, care sa prevada, printre altele, si obligativitatea marilor retailerica procentul de produse fabricate in Romania corespunzator unui anumit articol vandut prin retelele acestora, sa fie de cel putin 30%;
  2. anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de catre marii retaileri si adoptarea Codului de bune practici care functioneaza la nivelul Uniunii Europene de peste 10 ani;

 

  1. utilizarea voucherelor de vacanta pentru relansarea turismului romanesc. In contextul in care statul isi propune sa restituie, total sau partial, sumele achitate ca avansuri de catre turistii care solicita acest lucru, banii pot fi alocati din fondurile europene destinate domeniilor afectate de COVID- 19, sub forma de bonuri de masa sau vouchere de vacanta pentru servicii turistice in Romania, valabile pana la sfarsitul anului 2021;

 

  1. promovarea investitiilor si a exporturilor romanesti in parteneriat public-privat, masura ce are ca efecte benefice - dinamizarea substantiala a volumului investitiilor si a exporturilor producatorilor romani si cresterea prestigiului Romaniei prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei;

 

  1. imbunatatirea legislatiei privind parteneriatul public-privat, prin reglementarea unor forme mai simple de parteneriat public-privat, precum contractele de concepere, dezvoltare si exploatare, instituirea unor prevederi speciale privind accesul firmelor la parteneriatul public-privat si privind parteneriatul public-privat cu sectorul non-profit;

 


In domeniul agriculturii:

68.  realizarea de plati anticipate ale subventiilor in agricultura, pentru a permite fermierilor sa infiinteze culturi agricole, sa efectueze lucrarile agricole necesare si sa achizitioneze masini, utilaje si echipamente agricole necesare;

 

69.  realizarea de investitii pentru reactivarea sistemelor de irigatii existente in Romania pana in anul 1989, indiferent de clasificarea ulterioara a acestora;

 

70.  subventionarea, macar partiala,a costului energiei electrice consumate pentru apa pompata pentru irigatii in treptele 3-4 de udare;

 

71.  reluarea si extinderea programelor de creare a perdelelor forestiere, pentru protejarea culturilor agricole de seceta;

 

72.  infiintarea, cu credite avand dobanda subventionata, a unitatilor de procesare a legumelor si fructelor produse in Romania;

 

73.  interventia statului prin scheme de sprijin pentru fermieri in situatii de seceta extrema sau severa, dupa modelul celor implementate in anul 2008.

 

*

0 comentarii973 vizualizări05 mai 2020




rss 2.0
rss 2.0