Va salut cu mult respect, stimati cititori si pasionati ai pescuitului sportiv. Continuam si in acest numar al cotidianului nostru, dedicat pescarilor bistriteni.Daca in ultimele articole faceam vorbire despre pescuitul rapitorilor si aici ma refer la STIUCA, in acest numar vreau sa schimb putin registrul,trecand la alte stiluri si tehnici de pescuit.

Mreana-(barbus barbus)

Are corpul cu solzi marunti si gura inferioara, cu buze carnoase si patru mustati, din care doua mai lungi si doua mai scurte. In general masoara intre 30-50 cm si 500-800 g, dar poate creste peste 10 kg. In Dunare se prindeau, candva, frecvent exemplare peste 5-7 kg. Mreana creste foarte incet, la 1 an masoara 7 cm, la 2 ani 14 cm, la 4 ani 27 cm, iar la 8 ani abia ajunge la 48 de cm. Limita legala la care se poate pescui este de 27 de cm. Maturitatea sexuala a acestui peste se situeaza la varsta de 3-4 ani, mai rar la 5 ani. Masculii devin maturi din punct de vedere sexual mai devreme decat femelele, care depun primele icre, de obicei, la varsta de 4 ani. Perioada de reproducere are loc intre lunile mai-iulie, in functie de regiunea geografica. In functie de greutatea corporala, o femela depune 5000-12000 de boabe de icre de culoare galben-portocalie. Icrele sunt putin lipicioase, fixandu-se astfel usor pe pietrele sau pietrisul care acopera albia raului. Icrele de mreana nu sunt comestibile, prezentand un anumit grad de toxicitate. Mreana prefera rauri curate, oxigenate, cu gropi si fund pietros - nisipos. Solitara si nocturna, se hraneste cu larve, viermi, crustacee, moluste si detritius vegetal. Exemplarele mari au instinct de rapitor si ataca speciile de pesti mici de pe fundul apei.

Intentionez sa vorbesc despre pescuitul pe rauri la mreana,desi ...recunosc, au trecut multi ani de cand nu am mai avut un driil pe cinste cu unul din cei mai luptatori pesti de apa dulce.Motivul pentru care am renuntat sa mai practic acest stil de pescuit,fie cu lansete ,fie cu bologneze,desi am pescuit ani de zile la mreana si am prins pesti foarte frumosi, dar parca de cativa ani incoace nici Sieul si nici Somesul a saracit de peste, nu mai este ce-a fost odata, iar asta din cauza poluarii,a balastierelor si a braconajului intens, pentru care vad ca nici o institutie nu gaseste solutii de combatere. Dezgustat, am decis sa nu mai pescuiesc pe astfel de ape si sa caut zone mai putin umblate, mai salbatice, care sa pastreze frumusetea pura a naturii si a placerii pescuitului, . Mreana record am prins-o in aval de Jibou ,undeva prin zona Somes Odorhei SJ .Acel loc este unul foarte prielnic pentru mreana, pe care am pescuit destul de mult. De regula, nu nadesc, pentru ca fundul este malos si ascunde o puzderie de viermisori mici rosiatici, pe care popular ii numim «tuby» si care sunt buni pentru hranirea pestilor de acvariu. Nu mi se pare eficienta o nadire in astfel de conditii. Am pescuit clasic, cu plumbaj normal si rama neagra in carlig. De regula, mai puneam si cate un vierme pe carlig, dar atunci nu mai stiu exact daca am pus sau nu.

Imi aduc aminte cu mare placere de acele vremuri ale anilor "90,cand pescuitul la mreana era o delicatese,un pescuit de mare finete ,sa nu mai vorbesc de mrenoacele care nu le puteai urnii de pe fundul apelor.Cu toate acestea cele mai bune rezultate le aveam la turtoiul de floarea soarelui.Pe vremea aceea agricultorii care aveau culturi de floarea soarelui duceau semintele la presa denumita popular si "uleielnita",iar in urma procesarii rezulta cate un turtoi cat roata carului.Din pacate azi nu mai prea vad pescari sa pescuiasca cu asemenea nade naturale si cu un miros irezistibil pestilor,ca de....lumea sa emancipat acum, fiind pe piata tot felul de nade,feromoni,aditivi si esente care mai de care mai dubioase.Montura turtoiului nu este atat de dificila si nici nu impune prea multa scoala,ba dimpotriva este destul de simpla Mai intai avem nevoie de un fir textil sau o ata chirurgicala subtirica. Taiem o bucata de circa 15-20 de centimetri si legam cate un carlig la fiecare dintre capete. Rezulta o bucata de forfac cu doua carlige. Acestea sunt bune ba de 14, 12 sau chiar de 10 sau de 8, cum prefera sa pescuiasca multi dintre pescari, in cautarea mrenelor capitale.

Apoi se taie turtoiul cu flexul sau cu bonfaierul in cubulete nu mai mari ca o cutie de chibrituri. Pe mijlocul cubuletului se da o gaura cu burghiul de 2-3 mm sau chiar cu burghiul special pentru boilliesuri, care se gaseste in trusa oricarui pescar de crap. Dupa aceasta operatiune, cu ajutorul unei crosete (din nou existenta in trusele pentru pescuitul la crap) se trage forfacul prin gaura si se face un nod in partea superioara pentru a lega mai departe firul principal. Carligele iesite din turtoi se infig cu grija in acesta. Unii pescari prefera in loc sa faca o gaura in turtoi, sa lege carligele cu un elastic de borcane, insa dupa cate am vazut, cred ca tot mai indicat este burghiul, ca nu cumva sa ne trezim ca ni se incurca montura. Principiul dupa care functioneaza montura este unul simplu, la fel ca si modul de confectionare. Turtoiul ajuns pe fundul apei va incepe sa "lucreze", adica se va dezintegra treptat si va atrage pe vad pestii.

Daca turtoiul este proaspat, se va dezintegra mai lent iar daca este mai vechi atunci se va faramita putin mai rapid. Pestii odata ce vor incepe sa ciuguleasca din turtoi, se vor agata de carlige si atunci sa te tii la drill. Atentie, sa nu va puna necuratul sa folositi mai mult de doua carlige, cum scrie la regulament, desi multi dintre pescari folosesc de obicei cate patru carlige, lucru care nu este deloc etic in viziunea celor care respecta pestii si arta pescuitului. Acestea fiind facute, se leaga montura de firul principal. De regula pescuiesc in curenti, acolo lansez, sau intre curenti si apa usor mai lina, acolo ii place mrenei sa stea.

Trasaturile mrenei sunt energice, astfel ca scutura bine lansetele de pe mal,de cand am invatat aceasta montura, numai cu ea pescuiam. Am prins o multime de mrene, intre 500 de grame si 3,2 kg. Pe langa acestea mai prindeam si morunas si chiar scobari. Cred ca este extrem de eficienta si usor de facut. Nu nadesc niciodata dar cred ca daca locul o permite, o nadire ar creste considerabil sansele pentru capturi frumoase.

Cu toate acestea si cu amintirea acelor vremuri de neuitat ,dupa mai bine de 10 ani ,in weekendul trecut m-am reintors pe acele meleaguri ,ce-i drept undeva in zona loc RUS din jud Salaj cu un bun amic de-al meu,unde de data aceasta am primit cu adevarat o lectie de pescuit la mreana.(vezi foto).

Marius Rus.