Guvernul Romaniei a decis ca data de 9 octombrie sa fie dedicata comemorarii, in plan national, a Zilei Holocaustului, moment care marcheaza inceputul deportarilor populatiei evreiesti in Transnistria, in 1941. De aceea, se cuvine ca in aceasta zi sa aducem un pios omagiu tuturor celor care au pierit intr-unul dintre cele mai ingrozitoare genociduri din istoria omenirii.
Noi, ca si comunitate, am suferit mari pierderi, caci nu mai putin de 6800 de evrei au fost ridicati din patul lor si inchisi in lagarul de pe Dealul Dumitrei, urmand ca apoi sa fie deportati in lagarele mortii de la Auschwitz si Birkenau. Acesta a fost inceputul dezastrului pentru miile de evrei bistriteni care nu au mai scapat cu viata din masinaria mortii naziste, fiind victimele celei mai mari crime din istoria umanitatii.
Cred ca este de datoria nostra morala sa rememoram trecutul sumbru din acest capitol al istoriei noastre pentru ca generatiile de astazi sa stie ca nici orasul nostru si comunitatile noastre de evrei nu au fost ocolite de ororile celui de-al II-lea Razboi Mondial si pentru a se evita erorile trecutului. Pentru ca, oricat de mult am vrea sa transferam culpa doar catre un singur vinovat, responsabilitatea trecutului nostru sangeros o poarta pe umeri intreaga omenire, prin nepasarea sa, prin ignorarea suferintelor semenilor, prin acceptarea atrocitatilor la care am fost martori tacuti.
Permiteti-mi sa fac apel la martuiria unor supravietuitori pentru a simti dimensiunea dezastrului, aceste fapte trebuind evocate mereu, ca un ecou peste timpuri, astfel incat noi, cei de astazi, sa invatam din lectiile trecutului si sa nu mai permitem vreodata ca nenorocirile Holocaustului sa se mai repete:
"Sub mine si deasupra mea zaceau mortii si ranitii. Unii respirau, altii gemeau. Brusc, am auzit un copil strigandu-si mama. Suna de parca ar fi fost fetita mea. Am izbucnit in lacrimi. Executiile au continuat iar oamenii continuau sa cada. Am inceput sa imping cadavrele de teama sa nu fiu ingropata de vie. Dar incercam sa fac asta astfel incat politistii sa nu-si dea seama".
Comemorarea de astazi, pe langa aducerea aminte, este un prag de trecere spre iertarea si impacarea cu un trecut atat de dramatic, dar si o curatare a sufletului prin acceptarea responsabiltatii comune de a nu fi incercat totul pentru a fi putut impiedica aceasta tragedie.
Dati-mi voie sa ma inclin in fata memoriei martirilor evrei, care nu si-au pierdut speranta nici macar in fata unui destin implacabil, dand dovada de un curaj fara margini, sfidand practic moartea prin uimitoare acte de solidaritate umana care au facut ca incercarile de supravietuire ale evreilor sa devina adevarate pilde.
De asemenea, doresc sa transmit gandul meu de pretuire pentru reprezentantii in viata ai Comunitatii Evreiesti din Bistrita, cu regretul ca numarul componentilor acesteia este tot mai redus.
IOAN TINTEAN,
PREFECTUL JUDETULUI BISTRITA-NASAUD.
0 comentarii | 2912 vizualizări | 09 octombrie 2015 |