In luna martie 2017 CNAIR SA a receptionat primii 15,4 km de autostrada din acest an, pe lotul 2 al autostrazii Lugoj-Deva. Pe trei dintre sectiuni (A,B,C) si la Nodul Margina, a fost deschisa circulatia, doar dupa ce CNAIR SA a efectuat expertize tehnice privind calitatea lucrarilor executate, iar constructorului (Asocierea Salini Impregilo SpA - S.E.C.O.L. SpA), i s-a cerut sa ofere o garantie suplimentara de patru ani, pentru anumite lucrari.

Din decembrie 2015, aceasta a fost practic prima inaugurare a unui nou segment de autostrada si a facut ca numarul de km de sosea de mare viteza pe care se circula acum in Romania sa ajunga la 748.

 In luna noiembrie a acestui an au fost receptionati inca 8,7 km de autostrada, pentru sectorul Gilau - Nadaselu. Acest sector va fi insa deschis circulatiei doar anul viitor, dupa finalizarea lucrarilor incepute tot in 2017 la podul care va traversa Somesul Mic, in continuarea A3, spre Campia Turzii.

Lucrarile la acest pod stagnau inca de la rezilierea contractului cu Compania americana Bechtel, pe Autostrada Transilvania. Prin noua strategie de abordare a proiectelor, adoptata in 2017, CNAIR SA a reusit sa deblocheze documentatia si sa semneze in luna octombrie anul acesta contractul, cu un antreprenor care a reluat lucrarile. Se estimeaza astfel ca acest obiectiv va fi deschis circulatiei in luna august a anului viitor.

 In ceea ce priveste lucrarile la proiectele de autostrazi aflate in executie, s-a obtinut anul acesta un important progres pe majoritatea santierelor. Aceasta si datorita  strategiei CNAIR SA, care incepand din acest an a decis sa urmareasca atent si permanent evolutia lucrarilor pe santiere.

Desi este mai putin vizibila pentru opinia publica, evolutia lucrarilor se transpune practic tot in km de autostrada construiti. O mare parte din lucrarile incepute cu ani in urma au avut in 2017 cel mai mare progres.

Astfel, o analiza comparativa intre stadiul fizic al lucrarilor la inceputul anului si cel inregistrat la ora actuala arata o evolutie semnificativa. 

 Dintre toate proiectele de autostrazi aflate in constructie in acest moment, cel mai avansat este lotul 3 al autostrazii Sebes-Turda, care la ora actuala este aproape finalizat. Pornite de la un stadiu de 65%, la inceputul anului, lucrarile au evoluat anul acesta cu 35%. Circulatia pe acest lot ar fi putut fi deja deschisa daca Antreprenorul ar fi executat toate lucrarile asa cum prevedea proiectul. Insa CNAIR SA a fost nevoita sa amane pentru luna ianuarie 2018 receptia la finalizarea lucrarilor pe acest lot, dupa ce comisia de pre-receptie a constatat la fata locului ca exista o serie de lucrari nefinalizate sau care nu au respectat proiectul tehnic.

Din pacate, aceste probleme au facut practic imposibila receptia finala a lotului de 12,45 km,  potrivit actualei legislatii in domeniu.

 Lotul 4 al aceleiasi autostrazi a pornit de la un stadiu fizic al lucrarilor de 60% in luna ianuarie si a ajuns acum la 95%, inregistrand anul acesta un progres de 35%. Inclusiv acest sector de autostrada urmeaza sa fie receptionat anul viitor, dupa finalizarea tuturor lucrarilor.

 O evolutie semnificativa (32%) s-a inregistrat anul acesta si pe lotul 2 al autostrazii Sebes-Turda, unde stadiul lucrarilor a ajuns la 48%, fata de 16%, in ianuarie 2017. Se preconizeaza ca si acest lot va putea fi deschis circulatiei anul viitor.

 Pe aceste loturi de autostrada contractele au fost semnate  in anul 2014, iar evolutia medie anuala a lucrarilor a fost cuprinsa, pana la inceputul anului 2017, intre 16% si 22%.

 Lucrarile la lotul 4 al autostrazii Lugoj-Deva au evoluat cu 25%  anul acesta, pornind de la 48% in luna ianuarie si ajungand la un progres fizic de 73% la ora actuala. Acest lot ar fi putut fi mult mai avansat, daca in anii anteriori ar fi fost solutionata problema pesterii cu lilieci de la Soimus, care a tinut practic in loc antreprenorul o lunga perioada de timp. Tot prin schimbarea modului de abordare a problemelor, CNAIR SA a reusit in 2017 sa obtina relocarea liliecilor din pestera respectiva si astfel in luna septembrie sa poata acorda constructorului permisiunea legala de a relua lucrarile in zona. Contractul pentru acest proiect a fost semnat  in anul 2013, iar evolutia medie anuala a lucrarilor, pana in luna ianuarie 2017, a fost de 12%.

 In ceea ce priveste autostrada Brasov-Targu Mures-Cluj-Oradea, lucrarile pe sectorul Ogra-Iernut au evoluat de la 0% la inceputul anului, pana la 36% in acest moment. Contractul a fost semnat in anul 2016.

 Sectorul  Iernut-Chetani, al aceleiasi autostrazi, a evoluat de la 0% la 20% anul acesta, iar  sectorul Chetani - Campia Turzii, a inregistrat un progres de la 0% la 5%.

 Aceasta in conditiile in care autorizatiile de constructie au putut fi eliberate pentru cele doua sectoare de abia in luna mai, respectiv luna noiembrie a acestui an, dupa eliminarea unor blocaje create in anii anteriori.

 Lungimea insumata a acestor trei sectoare ale autostrazii Brasov-Targu Mures-Cluj-Oradea, depaseste 37 km.

 Tot pe autostrada Brasov-Targu Mures-Cluj-Oradea, lucrarile pe sectorul Ungheni - Ogra, cu o lungime de aproape 10 km, au progresat anul acesta de la 17% la 60%, inregistrandu-se de la inceputul anului 2017 o evolutie de 43 de procente. Contractul pentru acest proiect a fost semnat in ianuarie 2016, iar pana in ianuarie 2017 progresase cu doar 17 procente.

Pe sectorul Gilau-Nadaselu, care la inceputul anului inregistra un progres fizic de 87%, lucrarile au fost deja finalizate si receptionate. Contractul pentru sectorul Gilau-Nadaselu a fost semnat in anul 2014, iar media anuala a lucrarilor, pana la 1 ianuarie 2017 a fost de 29%.

 Pe sectiunea Bucuresti-Ploiesti a autostrazii Bucuresti-Brasov, lucrarile dintre Nodurile rutiere de pe Centura Bucuresti si de la Moara Vlasiei au progresat de la 21% la 65%, dupa ce problemele care blocau proiectul au fost solutionate definitiv in luna iulie, astfel incat lucrarile sa poata continua la pasajul peste calea ferata Bucuresti-Constanta. Rata de progres a lucrarilor a fost de 44%, fata de evolutia de doar 21 de procente, calculate de la semnarea contractului, in luna februarie a anului 2016.

 In acest an s-a acordat o atentie importanta inclusiv reabilitarii, consolidarii si modernizarii drumurilor nationale, variantelor ocolitoare si podurilor.

 Ca urmare a acestor investitii, pe 212 km de drum national se circula incepand din acest an in conditii sporite de siguranta si de confort.    

 Printre cei 190 de km de drum national reabilitati se numara DN 66 (intre Rovinari si Petrosani), care de anul acesta ofera o legatura rutiera mult mai sigura intre Oltenia si Transilvania, prin Defileul Jiului.

 Dupa o lunga perioada de stagnare, care a starnit nemultumiri justificate cetatenilor, a fost urgentata si incheiata anul acesta reabilitarea DN76 (intre Soimus si Brad).

 De asemenea, reabilitarea DN56 (intre Craiova si Galicia Mare) si DN18 (intre Baia Mare si Sighetu Marmatiei), evident mai multa siguranta si confort participantilor la traficul rutier, incepand din acest an.

 La acesti km de drum national reabilitati se adauga consolidarile de pe DN16 si DN7, precum si constructia tronsonului 2 al Centurii Brasov.

 Conditiile de siguranta si confort au crescut anul acesta si pe  sectorul cuprins intre A1si DN7 al  Centurii Bucuresti, dupa ce s-au incheiat inclusiv lucrarile la pasajul care tranziteaza apeductele Apa Nova, intre km 57 si km 58. Practic, prin finalizarea acestor lucrari, intreaga Centura de Nord-Vest a Capitalei, este configurata acum la 4 benzi.  

 Tot in acest an a fost finalizata consolidarea podului de la Aninoasa, pe DN66 A, a podului de la Nicolint, pe DN57 si a viaductului peste malul lacului Cozia, pe DN7.

 Sunt de asemenea in derulare o serie de proiecte de drumuri nationale, cu o lungime insumata de peste 480 km, a caror reabilitare a cunoscut un progres important in anul 2017.   

 Astfel, anul acesta au inregistrat stadii de executie a lucrarilor de reabilitare de peste 92%, respectiv 98%, cele doua sectiuni ale DN 56 Craiova - Calafat, cu o lungime de aproximativ 84 de km.

 Si lucrarile de reabilitare a trei sectiuni din DN 76, Deva- Oradea, cu o lungime de peste 184 de km, au ajuns anul acesta la progrese cuprinse intre 81% si 98%, ceea ce face posibil ca pe aceste sectoare sa se poata circula in conditii net superioare, incepand de anul viitor.

 Un progres notabil a fost inregistrat pe DN18, unde reabilitarea sectiunilor Moisei - Borsa, Borsa - Sesuri si Sesuri - Carlibaba, a ajuns acum la stadii fizice ale lucrarilor cuprinse intre 50% si 70%, desi la inceputul anului erau la stadii infime, cuprinse intre 2% si 5%.

 Importanta este si evolutia de la 0% la 10% a lucrarilor de reabilitare pe sectorul Carlibaba-Iacobeni, a DN18.

Insumate, cele 4 sectoare ale acestui drum national, cuprinse intre Moisei si Iacobeni, au o lungime de peste 88 de km.

 A fost reluata sau continuata inclusiv constructia celor 9 variante ocolitoare noi, dupa ce au fost solutionate o serie de probleme care blocau proiectele.

 Cu o lungime insumata de peste 100 de km, sunt in faza de executie a lucrarilor variantele ocolitoare ale localitatilor Caracal, Carei, Brasov, Sacuieni, Tecuci, Targu Jiu, Bacau, Mihailesti si Targu Mures. Progresul fizic al lucrarilor la aceste proiecte este cuprins la ora actuala intre 19% (Varianta de Ocolire a localitatii Mihailesti) si 99% (Varianta de Ocolire a Municipiului Brasov, tronsonul 2).

 Tot in 2017 a fost reluata licitatia publica pentru contractul Variantei Ocolitoare a Municipiului Bacau, care fusese reziliat in primavara acestui an.

 In acest an a fost predat si amplasamentul  pentru inceperea constructiei Variantei de Ocolire a Municipiului Satu Mare, cu o lungime de aproximativ 20 de km, obiectiv care acum se afla in perioada de proiectare.

 CNAIR SA a demarat in 2017 si o serie de actiuni privind intretinerea autostrazilor si a drumurilor nationale precum si imbunatatirea conditiilor de siguranta si confort.

 In acest context s-au executat anul acesta peste 4.827 km de marcaje rutiere, s-au montat 22.390 indicatoate rutiere, au fost achizitionati si montati 30.208 ml de parapeti New Jersey si 99.207 ml de parapeti metalici.

De asemenea au fost montati experimental parapeti pe cablu, in localitatea Afumati.

 Printre activitatile desfasurate pe autostrazi si pe drumurile nationale se mai numara aplicarea plombelor pe o suprafata de 2.888.065 mp, tratarea burdusirilor pe o suprafata de 50.355 mp si aducerea la profil a 108.751 ml de acostament.

 Trebuie reamintita si pregatirea pentru actiunile de deszapezire din aceasta iarna, care a constat in achizitionarea a 300 de mii de tone de sare, semnarea tuturor acordurilor cadru si subsecvente, inventarierea si verificarea utilajelor destinate acestor actiuni.

 La acestea se adauga proiectele de circa 4 miliarde de euro lansate anul acesta in licitatie publica de CNAIR SA si care reprezinta o premiera in domeniu, in ultimii 27 de ani.

 Prin lansarea unor licitatii anul acesta, se deschide practic front de lucru pentru sute de km de infrastructura moderna, care va fi construita in urmatorii ani.

 De altfel, in anul 2017 nu au putut incepe lucrari la proiecte de anvergura, in principal din cauza ca in anii anteriori nu au fost promovate in licitatie publica astfel de obiective, atat din cauza absentei unei strategii coerente cat si ca urmare a lipsei de asumare a unor decizii.

 

 .

 

CNAIR SA a scos anul acesta la licitatie proiecte in valoare de circa 4 miliarde de euro, valoare fara precedent in ultimii 27 de ani.

  Lansarea in licitatie publica, tergiversata de multe ori in trecut, reprezinta practic principala etapa pentru succesul unui proiect.

 Printre cele mai importante proiecte de infrastructura lansate anul acesta in SEAP de Compania Nationala de Drumuri, se numara Autostrada Sibiu-Pitesti, parte importanta a Coridorului IV Pan-European.

 Cu o valoare insumata de aproape 2,6 miliarde de lei (aproximativ 570 milioane de euro), ofertele pentru loturile 1 si 5 se afla acum in perioada de evaluare, iar anul viitor cele doua obiective urmeaza sa intre in faza de proiectare si executie.  CNAIR SA are in pregatire pentru lansarea in licitatie publica si documentatiile pentru proiectarea si executia loturilor 2, 3 si 4  ale acestei autostrazi, de o importanta majora pentru economia Romaniei.

Cu un cost estimat de 3,3 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Pitesti va completa Coridorul Pan-European, care tranziteaza Romania.

 Un alt proiect important, inclusiv pentru asigurarea transportului rutier pe Coridorul 4 Pan-European, este Noua Autostrada de Centura a Capitalei, obiectiv care a fost la randul sau scos la licitatie publica anul acesta. Sectorul de Sud, cu o lungime de 51 de km si o valoare totala de peste 2, 6 miliarde de lei (aproximativ 580 milioane de euro) , face parte din noul Inel de Centura a Capitalei si va fi similar  proiectelor destinate fluidizarii circulatiei in zona metropolelor europene. Si acest obiectiv de infrastructura va intra anul viitor in faza de proiectare.

 Pentru proiectarea si executia celor aproximativ 60 de km ai autostrazii Suplacu de Barcau - Bors, contractele au fost de asemenea lansate in licitatie publica. Constructia celor trei loturi, cu o valoare insumata de aproximativ 991 milioane de lei (circa 220 milioane de euro), poate incepe anul viitor, dupa semnarea contractului si dupa parcurgerea perioadei de proiectare.

Segmentul Suplacu de Barcau - Bors face parte din Autostrada Transilvania si urmeaza sa asigure legatura dintre Vestul Romaniei si Ungaria, prin Vama Bors.

 CNAIR a mai scos la licitatie anul acesta proiectarea si executia celor 4 loturi ale Drumului Expres Craiova- Pitesti, cu o lungime totala de 121 km si o valoare insumata de aproximativ 3,76 de miliarde de lei ( circa 820 milioane de euro). Proiectul, care are o deosebita importanta pentru dezvoltarea economica a zonei de sud a Romaniei, urmeaza sa intre de asemenea in faza de proiectare, anul viitor. Ofertele pentru cele 4 loturi ale drumului expres Craiova-Pitesti se afla in acest moment in faza de evaluare.

 Podul suspendat peste Dunare de la Braila, pentru care se asteapta deja desemnarea unui antreprenor, reprezinta cel mai complex proiect de infrastructura lansat in ultimii 27 de ani in Romania. Dupa ce va fi construit, Podul suspendat de la Braila se va numara printre primele cinci poduri din Europa ca deschidere centrala (1.120 de metri). Cu o valoare de aproape 2 miliarde de lei (aproximativ 500 de milioane de euro), acest obiectiv are alocata o perioada de proiectare de 18 luni, dupa semnarea contractului.

 Tot anul acesta a fost lansata licitatia pentru Varianta de Ocolire a municipiului Bacau, cu o valoare de 774 de milioane de lei (aproximativ 160 milioane de euro), proiect a carei constructie ar putea fi reluata care anul viitor.

 Printre obiectivele de infrastructura pentru care CNAIR SA a scos la licitatie anul acesta contracte de proiectare si executie se mai numara: Varianta de ocolire Timisoara Sud, largirea la 4 benzi a DN7 (Baldana - Titu) si Varianta de Ocolire a Municipiului Barlad. Totalul valorii acestor proiecte, care anul viitor vor intra in faza de proiectare si de executie, dupa caz, atinge 740 milioane lei (aproximativ 160 milioane euro).

 La aceste proiecte se adauga alte obiective de investitii importante lansate in licitatie publica anul acesta, printre care: modernizarea Centurii Capitalei pe sectorul DN 2 - A2 si constructia pasajelor de la Mogosoaia, Berceni si Oltenita.

 Tot in acest an Compania a lansat licitatii publice pentru elaborarea unor Studii de Fezabilitate si Proiecte Tehnice destinate constructiei Drumurilor de mare viteza Focsani - Bacau, Ploiesti - Buzau, Bacau - Pascani si Buzau - Focsani si drumului de legatura intre A3 (Autostrada Bucuresti-Ploiesti) si Aeroportul Henri Coanda.

 

                 .

 

 Constructorii trebuie sa respecte contractele si sa finalizeze toate lucrarile inainte de receptia proiectelor

 

 Potrivit HG 343/2017, darea in exploatare a constructiilor este posibila doar dupa receptia la terminarea lucrarilor, care poate avea loc numai dupa finalizarea totala a lucrarilor. Acest act normativ a modificat drastic prevederile HG 273/1994, care oferea posibilitatea receptionarii unor lucrari nefinalizate sau care nu respectau prevederile proiectului, precum si preluarea doar a unor parti din constructie, pentru darea lor in exploatare.

 Aceste practici nu mai sunt permise de noua legislatie privind receptionarea lucrarilor de constructie. Modificarile legislative au provocat insa reactii vehemente din partea unor constructori, care considera ca prevederile in cauza ii dezavantajeaza.

 Legislatia a fost modificata anul acesta tocmai pentru a nu se mai ajunge in situatii precum cea de pe lotul 3 al Autostrazii Orastie-Sibiu, care a fost inchis la scurt timp dupa darea in exploatare, din cauza unor deficiente grave de calitate care au dus la aparitia unor fenomene severe de instabilitate.

 Modificarile legislative vin inclusiv in sprijinul deciziei din acest an a CNAIR SA, de a pune accent pe respectarea calitatii lucrarilor executate si nu pe numarul de kilometri construiti.

 In acest context , CNAIR SA va receptiona  lucrarile doar daca proiectele si rigorile standardelor de calitate sunt respectate de Antreprenori.  

 Ca atare, neconformitatile constatate pe mai multe loturi de autostrada, aflate in executie, fac practic imposibila receptionarea lor anul acesta, in conditiile legii si in conformitate cu noua abordare a Companiei.

 Astfel, pe lotul 3 al autostrazii Lugoj - Deva, care inregistreaza un stadiu fizic de 79,59%,  Asocierea S.C. Teloxim Con S.R.L. - COMSA S.A. - Aldesa Construcciones S.A. - Arcadis Eurometudes S.A., nu a prezentat nici pana la aceasta ora o solutie tehnica viabila pentru refacerea rampei podului de la km 76. Aceasta rampa a fost demolata  inca din luna octombrie 2016, din cauza instabilitatii constatate . S-a ajuns in aceasta situatie  din cauza ca Antreprenorul  a decis sa execute un viaduct mai scurt decat prevedea Studiul de Fezabilitate, ceea ce a dus la constructia rampei in cauza, pe un teren instabil.

Practic Antreprenorul a pretins ca va optimiza executia lucrarilor si nu a respectat solutiile tehnice din Studiul de Fezabilitate, care prevedea construirea unui viaduct destinat depasirii zonei cu teren de fundare slab.

La km 68 al aceluiasi lot, o echipa de control a CNAIR SA a sesizat in vara acestui an ca terasamentul prezenta probleme severe de instabilitate, provocate de precaritatea solutiilor tehnice aplicate si a calitatii scazute a lucrarilor.  Aceste cauze au dus la aparitia  unor fisuri si crapaturi in imbracamintea sistemului rutier, chiar in conditiile in care pe acel sector de drum nu exista trafic rutier.  Ca urmare a problemelor constatate i s-a cerut la acel moment Antreprenorului sa remedieze lucrarile conform exigentelor de calitate impuse de legislatie si de reglementarile tehnice. Antreprenorul nu a luat insa masurile solicitate si nici nu a remediat pana la ora actuala o serie de alte problemele create de deficientele de executare a santurilor colectoare.

Faptul ca aceste santuri au fost incorect executate, a permis infiltrarea apei in corpul autostrazii, ceea ce a provocat aparitia unor noi probleme de stabilitate a terasamentelor.  

 Pe lotul 4 al autostrazii Lugoj - Deva, unde stadiul fizic de executie a lucrarilor este de 71,30%, se inregistreaza intarzieri ale termenelor de executie, desi constructorul, Asocierea S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. - S.C. SPEDITION UMB S.R.l.,  prezinta o mobilizare buna. Unul dintre motivele care au dus la aceste intarzieri a fost descoperirea unei pesteri cu lilieci in zona dealului Soimus.  Doar dupa relocarea liliecilor din aceasta pestera, in luna august 2017, constructorul a putut sa reia lucrarile. Problema pesterii cu lilieci de la Soimus  bloca lucrarile inca din anul 2014, dar a putut fi solutionata datorita noii strategii de abordare a proiectelor, adoptata de CNAIR SA anul acesta.

 Pentru lotul 3 al autostrazii Sebes - Turda , unde antreprenor este Asocierea Tirrena Scavi SpA - Societa Italiana per Condotte D’Acqua SpA, stadiul fizic al lucrarilor a ajuns la 99%. Cu toate acestea a fost nevoie ca receptia la finalizarea lucrarilor sa fie reprogramata pentru data de 9 ianuarie 2018, deoarece s-au constatat mai multe neconformitati.  Principala problema identificata este nerespectarea de catre Antreprenor a propriului proiect tehnic de constructie a cailor de rulare pe pod. Un alt element care a facut imposibila receptia lucrarilor este reprezentat de existenta unor zonele cu exces de bitum. Aceste zone sunt foarte periculoase, in special pe timp de ploaie si in perioada iernii deoarece nu asigura aderenta minima a pneurilor la suprafata de rulare, ceea ce poate duce la accidente cu deznodamant tragic.

In ceea ce priveste iluminatul pe poduri, nici in acest moment constructorul nu a montat lampi cu led si teledetectie, asa cum prevede proiectul privind siguranta circulatiei, aprobat de CNAIR SA, in urma cu 2 ani si 6 luni. La acest moment, in zonele respective sunt montate lampi cu sodiu si fara telegestiune, al caror consum dubleaza practic factura la energia electrica.

 In ceea ce priveste lotul 4 al autostrazii Sebes - Turda, unde stadiul fizic este de 95%, Asocierea S.C. PORR Construct S.R.L. - PORR Bau GmbH, continua lucrarile si la aceasta ora, in zona km 62+300, unde a avut loc o alunecare de teren. Despre fenomenele de instabilitate a terenului din acea zona, constructorul si proiectantul acestuia, aveau deplina cunostinta, din datele oferite de Studiul de Fezabilitate. Antreprenorul nu a tinut cont insa de aceste date in momentul in care a aplicat solutii tehnice diferite de cele prevazute in Studiul de Fezabilitate.

In afara de aceste lucrari, pe lotul 4 Sebes-Turda, constructorul, care si-a asumat un grafic de lucrari, trebuie sa mai monteze parapeti de protectie, sa realizeze marcajele orizontale si sa finalizeze montarea gardurilor de protectie. De asemenea, antreprenorul inca nu a finalizat lucrarile de alimentare cu apa pentru Centrul de Intretinere si Coordonare, unde urmeaza sa functioneze un punct de control al Politiei Autostrazi si o sectie destinata utilajelor care asigura intretinerea acestei autostrazi.

 In baza legislatiei adoptate cu mai multi ani in urma, CNAIR SA nu are atributii in executia efectiva a obiectivelor de infrastructura, acestea intrand in sarcina operatorilor privati (antreprenorilor), selectionati in baza unor licitatii. Din aceasta perspectiva responsabilitatea pentru respectarea termenelor de executie si a exigentelor de calitate, apartine Antreprenorilor care castiga licitatiile publice si care incaseaza de la CNAIR SA sume importante de bani, in baza contractelor incheiate.

 Mentionam ca la inceputul acestui an constructorii au promis ca vor incheia lucrarile in vederea receptiei, insa la ora actuala se constata existenta unor probleme, provocate de acesti antreprenori, care fie nu au respectat propriile grafice de lucrari fie si-au asumat riscuri mult prea mari.

Aceste situatii fac practic imposibila receptia legala loturilor in cauza.

In baza acestor angajamente, CNAIR SA a alocat la inceputul anului fonduri pentru finantarea proiectelor. Din pacate, o mare parte din aceste sume au ramas blocate in conturile Companiei pana la rectificarea bugetara, din cauza ca antreprenorii nu au reusit, in unele cazuri, sa execute nici macar un sfert din lucrarile promise.

 

Informatii suplimentare:

 Pornind de la experienta anilor anteriori, CNAIR a luat anul acesta masuri pentru eliminarea riscurilor privind calitatea lucrarilor executate de Antreprenori.

 Un important accent s-a pus pe intarirea capacitatii administrative si a capacitatii de gestionare tehnica, de calitate si cantitativa a problemelor identificate in perioada de implementare.  

 Deasemenea a fost stabilit un program propriu de urmarire a calitatii executiei lucrarilor, prin trimiterea in teren a unor misiuni de control inopinat.

 S-a dorit ca prin aceste masuri  si actiuni Antreprenorii sa inteleaga faptul ca exigentele de calitate impuse vor fi urmarite strict si in detaliu de CNAIR SA, in calitate de Beneficiar.

 Tot in acest an CNAIR SA a decis ca principalul element pentru ca lucrarile sa poata fi receptionate, este calitatea lucrarilor.

 In baza evaluarii proiectelor derulate in ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca nerespectarea exigentelor minime de calitate a lucrarilor, precum si receptia acestora in conditii dezavantajoase pentru CNAIR, atrage dupa sine risipa banului public. Aceasta deoarece tolerarea unor lucrari slabe calitativ,  va conduce in viitor la necesitatea efectuarii unor noi lucrari de intretinere si operare, foarte costisitoare.  

 CNAIR SA a mai decis anul acesta sa deblocheze obiective pentru care existau de mult timp Studii de Fezabilitate, dar a caror lansare in licitatie publica trena de ani de zile, cum este cazul  Autostrazii Sibiu - Pitesti si al Autostrazii de Centura Bucuresti.

 Pentru a elimina o parte importanta din carentele accesului la coridoarele Pan-Europene si la reteaua actuala sau extinsa de autostrazi, au fost declansate procedurile de achizitie publica pentru Podul suspendat peste Dunare la Braila, pentru Drumul Express Pitesti - Craiova si pentru Centura Sud Bucuresti.

 A fost continuata si imbunatatita implementarea obiectivelor de investitii, cu accent deosebit pe calitatea lucrarilor executate.

 S-a insistat totodata pe implementarea investitiilor aferente Master Planului General de Transport, in orizontul de timp stabilit.

 A fost urmarita respectarea planificarilor anterioare privind  Infrastructura Mare, in vederea corelarii functionalitatii obiectivelor, pe masura ce acestea sunt date in exploatare.

 Un important accent s-a pus si pe dezvoltarea retelei de drumuri aferenta Infrastructurii Mari, astfel incat aceasta sa poata genera o dezvoltare echilibrata la nivel national.

 Tot un obiectiv important a fost anul acesta            asigurarea exigentelor minime de confort si siguranta pe reteaua de drumuri nationale si autostrazi, aflata in exploatare, prin actiuni de intretinere corespunzatoare.

 

   

CNAIR SA    

                                                                                          

 

CNAIR SA