Va aducem la cunostinta ca la solicitarea delegatiei Confederatiei Nationale Sindicale "Cartel ALFA", solicitare sustinuta de toti membrii confederatiilor sindicale din cadrul delegatiei lucratorilor, Romania a intrat pe lista cazurilor speciale ale tarilor ce incalca legislatia OIM.

Cazul Romaniei, va reamintim, s-a discutat in dupa-amiaza zilei de 9 iunie in plenul reuniunii Comisiei de Norme. Cazul a fost sustinut din partea delegatiei lucratorilor din Romania de Ovidiu Popescu, prim-vicepresedinte al Federatiei Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie, reprezentant titular in cadrul comisiei. Delegatia este condusa de presedintele CNS "Cartel ALFA", Bogdan Iuliu HOSSU care a informat de altfel, in cadrul unui discurs rostit in plenul Conferintei OIM, despre situatia lucratorilor din Romania.

Verdictul in acest caz s-a pronuntat sambata.

Documentele oficiale fiind in prezent traduse, va transmitem atasat concluziile Comisiei de Norme a Organizatiei Internationale a Muncii in privinta incalcarii Conventiei 98 privind dreptul de organizare si negociere colectiva din 1949, ratificata de Romania in anul 1998.

Va transmitem, de asemenea, atasat, raspunsul Organizatiei Internationale a Muncii la plangerea adresata de CNS "Cartel ALFA", document care include si principalele argumente prezentate in fata Comisiei de Norme a OIM.

Comisia a analizat in detaliu toate aspectele privitoare la restrictiile grave introduse in legislatia romaneasca in calea exercitarii efective a dreptului de negociere colectiva pe fundalul unei crize financiare si economice. Comisia a avertizat asupra importantei principiului potrivit caruia restrictiile introduse in calea negocierii colective in cadrul unei politici de stabilizare nu trebuie sa fie aplicate decat ca masura exceptionala si doar in masura in care este necesar, fara a depasi o perioada rezonabila si ca trebuie sa fie insotite de garantiile adecvate pentru protejarea nivelului de viata al lucratorilor. Comisia de Norme si-a exprimat ferma speranta ca Guvernul Romaniei va reexamina masurile legislative adoptate recent prin modificarea anterioarei legislatii a muncii, la fel ca si pe cele planificate, dar cu asistenta tehnica a BIM-ului si in deplina consultare cu partenerii sociali, in scopul de a garanta deplinul respect al principiului mentionat mai sus si de a face astfel incat chestiunile care tin in mod normal de conditiile de lucru si de angajare sa fie incluse in campul negocierii colective pentru lucratorii din functiile publice care fac obiectul conventiei.

 Comisia de Norme a OIM a solicitat Guvernului Romaniei sa supuna toate chestiunile in suspans unui dialog tripartit intensiv si sa furnizeze in acest an comisiei de experti un raport detaliat asupra masurilor adoptate si un exemplar al textelor de lege aferente, astfel incat Comisia sa poata evalua daca ele sunt conforme cu Conventia 98 privind dreptul de organizare si negociere colectiva din 1949. De asemenea, Guvernului Romaniei i s-a solicitat sa ofere informatii detaliate si statistici referitoare la efectul recentelor modificari legislative asupra aplicarii conventiei. Comisia a declarat ca asteapta sa primeasca raportul comisiei de experti pentru a putea constata progrese substantiale inregistrate in aplicarea conventiei in viitorul apropiat.

Guvernul Romaniei va trebui sa accepte asistenta tehnica a Biroului International al Muncii sub forma unei misiuni de inalt nivel care va putea sa abordeze totalitatea acestor puncte cu participarea efectiva a partenerilor sociali. Pe langa aceasta, pentru reuniunea urmatoare a comisiei de experti, guvernul va trebui, deci, sa ofere informatii detaliate privind progresele realizate.

Cum in cadul Conferintei Organizatiei Internationale a Muncii, presedintele CNS "Cartel ALFA" a fost ales vicepresedinte al celei de a 100-a Conferinte a OIM din partea grupului lucratorilor, va trasmitem atasat si o fotografie cu dl. Bogdan Iuliu HOSSU co-prezidand sedinta in cadrul careia a rostit un discurs si primul ministru al Rusiei, Vladimir Putin. 

Va reamintim ca lucrarile celei de-a 100-a sesiuni a Conferintei Internationale a Muncii se desfasoara la Geneva in perioada 1 iunie - 17 iunie a.c.

 Departamentul Comunicare.

Raspunsul OIM-ului la plangerea adresata de Cartel Alfa

 Conventia 98 asupra dreptului de organizare si negociere colectiva, 1949

Romania (ratificare 1958). O reprezentanta a guvernului (Dna Dimitriu) a asigurat comisia cu privire la angajamentul guvernului pentru imbunatatirea legislatiei muncii si pentru respectarea normelor internationale de munca. Vorbitoarea a oferit informatii asupra fiecaruia dintre punctele prezentate de comisia de experti. Pentru ca este vorba de protectie contra actelor de discriminare anti-sindicala si de afirmatiile Confederatiei sindicale internationale (CSI), guvernul va organiza dupa aceasta sesiune a conferintei o reuniune tripartita pe aceasta tema cu partenerii sociali. Trebuie totusi sa se precizeze ca legislatia este mai favorabila decat prevederile conventiei, pentru ca ea prevede caracterul obligatoriu al negocierii in intreprinderile cu cel putin 21 de salariati, in timp ce in intreprinderile cu mai putin de 21 de salariati negocierile pot avea loc daca se ajunge la un acord al partilor. Pe langa aceasta, legislatia nu prevede concedierea liderilor sindicali in cazul unei greve ilegale.

In ceea ce priveste observatiile prezentate de Blocul sindicatelor nationale (BNS), inregistrarea contractelor colective de munca incheiate la nivel de intreprindere este in sarcina administratiei locale. Totusi, lipsa de formare a personalului responsabil de dialogul social cu privire la tehnicile de rezolvare a contestatiilor privitoare la reprezentativitatea in cursul negocierii colective si lipsa unei baze de date actualizate asupra sindicatelor reprezentative la nivel de intreprindere pun probleme. Pentru limitarea efectului acestor probleme si ca urmare a amendamentelor aduse legii inspectiei muncii, inregistrarea contractelor colective incheiate la nivel de intreprindere revine de acum inainte inspectoratelor teritoriale de munca.

In urmatorul sau raport, guvernul va prezenta informatii in ceea ce priveste chestiunea sanctiunilor impuse in cazul restrictionarii activitatilor sindicale, avand in vedere ca aceste sanctiuni tin de competenta inspectiei muncii si de Ministerul Justitiei. Vorbitoarea s-a referit la conflictele de munca, care au doua forme: conflictele de interese privitoare la negocierea colectiva, care pot face obiectul concilierii, pe de o parte, si conflictele de drept, care sunt rezolvate de tribunale, pe de alta parte. In 2010 au fost inregistrate 73 de conflicte de interese, dintre care 71 de conflicte care au facut obiectul procedurilor de conciliere, legate de refuzul inceperii negocierii anuale obligatorii, de refuzul de a semna contractul negociat sau de divergentele nerezolvate prin negociere. Au fost inregistrate 24 de conflicte de munca din aceleasi motive in timpul primului trimestru din 2011.

In ceea ce priveste sanctiunile prevazute contra actelor de ingerinta si de discriminare sindicala, acestea au fost stabilite dupa consultarea partenerilor sociali, conform regimului juridic al contraventiilor si Codului de procedura penala. Legea dialogului social a crescut de zece ori valoarea acestora. Cu privire la negocierea colectiva in sectorul bugetar public, vorbitoarea a considerat ca excluderea posibilitatii fixarii salariilor prin negociere nu incalca dispozitiile conventiilor nr. 98 si 154. In ceea ce priveste cazul nr. 2611, ca urmare a notificarii facute de Ministerul Muncii catre Curtea de Conturi, prin care ii amintise obligatia de a negocia un contract colectiv de munca, negocierile au inceput in februarie 2011 intre aceasta institutie si sindicatul Legis si au avut loc mai multe sesiuni de lucru. Legea nr. 284/ 2010 privind salarizarea unitara precizeaza ca drepturile salariale pentru acest tip de personal - functionari publici si personal contractual- nu fac obiectul negocierii colective, ci sunt fixate prin lege. Vorbitoarea a considerat ca aceasta practica nu este contrara articolului 6 al conventiei si permite sa se asigure echitatea si nediscriminarea intre personalul contractual si functionarii publici. In afara de aceasta, sistemul acesta a fost instituit la cererea sindicatelor reprezentative la nivel national pentru eliminarea inegalitatilor si incurajarea aparitiei de locuri de munca in sistemul privat.

In fine, in ceea ce priveste modificarile legislatiei muncii, dupa consultari lungi cu partenerii sociali, noul Cod al muncii si Legea dialogului social au intrat in vigoare. Scopul Codului muncii este flexibilizarea relatiilor de munca, in conformitate cu angajamentele europene ale Romaniei. Legea dialogului social face mai usoara negocierea colectiva, intarind rolul sindicatelor si negocierea la nivel de intreprindere si este considerata un motor al politicii salariale si al cresterii numarului de locuri de munca. Legea privitoare la statutul functionarilor publici va fi deasemenea revizuita pentru a respecta noua lege a dialogului social.

Membrii reprezentanti ai lucratorilor au amintit faptul ca guvernul cazuse de acord cu partenerii sociali pentru a imbunatati legislatia muncii, inclusiv pe cea privitoare la dialogul social. Chiar daca comisia de experti nu a primit informatii despre schimbarea anumitor legi la ultima sa sesiune, au fost introduse reforme importante in ianuarie 2011. Principalele sindicate din Romania au cerut avizul tehnic al BIM-ului privind proiectul de Cod al muncii si Legea dialogului social. Chiar daca acest aviz este dat in afara cadrului de lucru al organismelor de control, el constituie o excelenta baza de lucru pentru ca identifica mai multe prevederi care ridica probleme de conformitate cu conventia. Reforma Codului muncii si a Legii dialogului social, care face parte din reformele promovate de Uniunea Europeana si FMI, nu a facut obiectul unei dezbateri cu partenerii sociali sau unei dezbateri democratice si a fost pusa in aplicare fara sa se tina cont de avizul tehnic al BIM-ului. Astfel, aceasta reforma nu constituie doar un atac la adresa dialogului social, din moment ce partenerii sociali nu au fost consultati asupra unei teme care tine in mod esential de competenta lor, ci este si o ofensiva foarte daunatoare contra negocierii colective. Obiectivul reformei este acela de a obtine o piata a muncii mai flexibila, de a se sincroniza cu directivele europene si de a atrage investitorii straini. Astfel sunt afectate domeniile concedierii, contractelor de munca, orarelor de munca, relatiilor colective de munca, al reglementarii negocierii colective prin noi reguli de reprezentativitate. De exemplu, negocierea colectiva nu va mai fi erga omnes, ci va fi supusa unor criterii legate de numarul de lucratori reprezentati de organizatiile semnatare, iar negocierea salariilor in sectorul public se va face in niste limite precizate, care nu pot face obiectul niciunei negocieri.

Membrii lucratori au subliniat ca presiunea institutiilor financiare obliga statele sa se angajeze in reforme ale dreptului muncii fara a recurge la reforme serioase de ordin macroeconomic. Protectia sociala in sensul larg pare sa fi devenit singura variabila utilizabila pentru salvarea economiei si finantelor statelor. Lucratorii nu sunt responsabili de criza, dar ei sunt cei care platesc de trei ani pretul acesteia. Guvernele trebuie sa faca niste optiuni care sa pastreze echilibrul intre o economie performanta si protejarea populatiei (care include calitatea muncii si a protectiei sociale) pentru pastrarea coeziunii sociale. Membrii lucratori au reamintit documentul de lucru prezentat la simpozionul de sarbatorire a celei de-a 60-a aniversari a conventiei nr. 98 care subliniaza, in ceea ce priveste politicile de stabilizare si de ajustare structurala de stabilire a salariilor si a conditiilor de munca, faptul ca aceste restrictii trebuie aplicate ca o masura exceptionala, sa se limiteze la strictul necesar, sa nu depaseasca o perioada rezonabila si sa fie insotite de garantii adecvate pentru protejarea eficienta a nivelului de viata al lucratorilor in chestiune, mai ales a celor care risca sa fie atinsi cel mai mult de aceasta masura. O reforma a legislatiei privitoare la conditiile de munca si de negociere colectiva care nu ar respecta aceste criterii si care s-ar desfasura in afara procesului democratic de consultare a partenerilor sociali si a Parlamentului ar trebuie sa fie declarata imediat ca fiind neconstitutionala. In consecinta, ar fi bine, pe de o parte, ca reforma legislatiei romanesti sa fie trecuta in revista impreuna cu serviciile competente ale BIM-ului pentru a se asigura conformitatea cu conventia nr. 98, iar pe de alta parte, ca partenerii sociali si BIM-ul sa evalueze daca au fost luate in considerare criteriile mentionate anterior.

Membrii angajatori au amintit ca este prima data cand acest caz este examinat de aceasta comisie, chiar daca in 2007 comisia a examinat aplicarea conventiei 87 din 1948 privitoare la libertatea sindicala si protectia dreptului sindical in Romania si chiar daca comisia de experti a adresat observatii guvernului cu privire la conventia 98 in anii 1996, 1998, 2000, 2006, 2007 si 2009 si a adresat mai multe cereri directe, ultima fiind din 2004. Cu privire la discriminarea anti-sindicala, comisia de experti a cerut pe buna dreptate sa se inceapa discutii cu cei mai reprezentativi parteneri sociali si i-a cerut guvernului sa furnizeze informatii cu privire la acest subiect. Se poate deasemenea cere guvernului sa isi exprime observatiile cu privire la mai multe afirmatii prezentate de CSI si de BNS. Tot astfel, este intemeiata si cererea de date statistice. In ceea ce priveste protestul contra actelor de ingerinte, comisia de experti formuleaza o cerere pripita atunci cand cere o crestere a cuantumului sanctiunilor, avand in vedere ca inca nu s-a primit raportul guvernului si ca nu a fost in masura sa furnizeze informatii privitoare la presupusa discriminare anti-sindicala. Inainte de a se pronunta, trebuie sa se astepte pentru a se vedea informatiile pe care guvernul i le va da comisiei de experti. In ceea ce priveste negocierea colectiva cu functionarii publici care nu sunt angajati in administratia de stat, comisia de experti se refera in observatia sa la analiza facuta de Comitetul de libertatii sindicale pentru cazurile 2611 si 2632. Guvernul a indicat in raportul sau faptul ca legea nr. 330 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice aprobata in 2009 acopera toti lucratorii din sectorul public, inclusiv functionarii publici ai administratiei statului. Articolul 6 al conventiei nr. 98 nu abordeaza insa situatia acestor functionari. In consecinta, aceasta chestiune trebuie examinata in cadrul conventiei nr. 154 din 1981 privind negocierea colectiva, pe care Romania a ratificat-o deasemenea. Lucratorii din serviciul statului trebuie sa beneficieze de dreptul la negociere colectiva, respectand limitele prevazute de fiecare tara si realitatile nationale. In ceea ce priveste modificarile legislatiei nationale, comisia de experti a tratat corect aceasta chestiune in concluzia sa. Membrii angajatori au precizat ca sistemul de negociere obligatoriu pentru intreprinderile cu mai mult de 21 de angajati ar trebui revizuit pe cale tripartita.

Membrul din partea lucratorilor romani (dl. Popescu) a declarat ca guvernul a operat reforma legislatiei muncii tinand cont in exclusivitate de conditiile impuse de institutiile financiare internationale pentru iesirea din criza si ignorand observatiile facute de partenerii sociali. Amendamentele Codului muncii si ale Legii dialogului social au fost adaptate prin angajarea responsabilitatii guvernului in fata Parlamentului, ceea ce impiedica orice dezbatere democratica. Este vorba astfel de o ofensiva contra dialogului social si a partenerilor sociali. Mai mult decat atat, avizul tehnic al BIM-ului privitor la aceste texte nu a fost luat in considerare. Vorbitorul s-a referit la mai multe prevederi ale noii legi a dialogului social care sunt contrare conventiei pentru ca prevad, mai ales, disparitia contractului colectiv la nivel de ramura si chiar la nivel national; impunerea nivelului de negociere; stabilirea de criterii arbitrare de reprezentativitate, ca si datoria de a avea structuri teritoriale in jumatate dintre judete sau de a avea in intreprindere un numar de membri de sindicat care sa reprezinte majoritatea simpla a numarului de angajati al intreprinderii respective; competenta guvernului de a stabili sectoarele de activitate in care se vor desfasura negocieri colective, reducand astfel rolul partenerilor sociali la un simplu rol consultativ. Din acest punct de vedere, cu privire la criteriile de reprezentativitate, Biroul a considerat in avizul sau tehnic ca ar fi greu sa se atinga noile praguri de reprezentativitate si ca, de aceea, negocierea colectiva s-ar desfasura mai ales cu reprezentantii lucratorilor, subminand astfel sindicatele existente in intreprindere. In consecinta, guvernul trebuie sa puna capat incalcarilor grave ale conventiilor internationale de munca pe care le-a ratificat si sa se asigure ca legislatia este conforma cu acestea. In acest scop, se dovedeste necesara o misiune pentru contacte directe.

Membrul reprezentand angajatorii din Romania (dl. Bojan) a declarat ca, in calitatea sa de reprezentant al angajatorilor care a participat la procesul de revizuire a Codului muncii si a Legii dialogului social, poate confirma faptul ca guvernul a comis cu siguranta anumite erori de forma sau procedura, fara insa sa incalce conventia nr. 98 sau alte conventii ratificate. La sfarsitul lui 2010, cinci confederatii sindicale si 13 confederatii patronale reprezentau mai mult de 60% din populatia activa si mai mult de 90% din intreprinderi. Avand in vedere aceasta situatie, guvernul a hotarat sa reformeze legislatia, astfel incat aceasta sa corespunda in mai mare masura realitatii. In cursul a cinci luni de consultari, reprezentantii partenerilor sociali au formulat propuneri si guvernul a decis care urma sa fie forma finala a legislatiei. Aceasta stabileste parametri concreti potrivit carora organizatiile lucratorilor si patronatelor dobandesc legitimitatea. Patronatele din Romania sunt multumite de forma definitiva a legislatiei, cu atat mai mult cu cat negocierile s-au desfasurat intr-un cadru juridic adecvat. Vorbitorul a conchis subliniind faptul ca patronatele nu sustin afirmatiile organizatiilor sindicale privind incalcarea conventiei nr. 98 si a facut apel la moderatie si echilibru pentru urmarile acestor cazuri.

Membrul reprezentandu-i pe lucratorii din Franta (dl. Retureau) si-a exprimat uimirea fata de declaratiile membrului reprezentandu-i pe angajatorii din Romania si a reprezentantei guvernului, care ar permite sa se creada ca au fost respectate toate normele OIM-ului, desi legislatia adoptata contine prevederi anti-sindicale. Vorbitorul a subliniat faptul ca salvarea sistemului financiar international a avut repercusiuni asupra finantelor tarilor si ca resursele alocate educatiei si protectiei sociale au fost reduse. Cazul Romaniei preocupa miscarea sindicala, pentru ca simbolizeaza tendinta existenta in Europa prin care se aduce atingere drepturilor economice, sociale si politice ale lucratorilor si organizatiilor lor reprezentative. Datoria nationala nu poate sa justifice in niciun caz faptul ca Codul muncii a fost impus printr-o procedura exceptionala, fara consultarea organizatiilor lucratorilor sau discutii in plen, in Parlament. Este vorba de o incalcare grava a spiritului si literei conventiei nr. 98, care pune in discutie principiile negocierii colective, ca si alte principii continute in alte conventii si are scopul de a-i slabi pe lucratori. Asemenea incalcari tind sa se raspandeasca in alte tari, asa ca BIM-ul ar trebuie sa fie atent. De aceea, este bine ca guvernul sa fie invitat sa primeasca o misiune pentru contact direct ca sa faca astfel incat legislatia sa fie conforma cu normele internationale ale muncii aferente.

Membra reprezentandu-i pe angajatii din Ungaria (dna Czuglerne Ivany) a amintit recentele modificari ale criteriilor de reprezentativitate introduse pentru a se putea negocia la nivel colectiv in intreprinderi si a precizat ca noile criterii nu sunt conforme cu art. 4 al conventiei nr. 98. Aceasta ridicare a pragului de negociere colectiva va face ca multe organizatii sindicale sa nu fie in masura sa negocieze in mod colectiv si doar reprezentantii alesi ai lucratorilor, pentru care nu s-a stabilit niciun criteriu de reprezentativitate, vor putea face acest lucru. Conventia prevede doua elemente esentiale: actiunea autoritatilor publice pentru promovarea si dezvoltarea negocierii colective, pe de o parte, si negocieri libere si voluntare care implica autonomia partenerilor sociali, pe de alta parte. Nu se poate considera ca noua legislatie romaneasca privitoare la reprezentativitate promoveaza negocierea colectiva, nici nu asigura respectarea negocierii voluntare intre parteneri autonomi. Este bine sa se insiste asupra faptului ca negocierea colectiva nu este un cadou facut de autoritati organizatiilor de lucratori, ci mai degraba rezultatul unei lupte a miscarii sindicale care a durat mai mult de un secol. Amintind ca negocierea colectiva este recunoscuta astazi pe plan universal ca un drept fundamental al lucratorilor, vorbitoarea a declarat ca noua legislatie romaneasca slabeste grav negocierea colectiva, in loc sa o promoveze. In consecinta, ea i-a solicitat cu insistenta guvernului sa ia toate masurile adecvate, dupa ce desfasoara consultari veritabile cu partenerii sociali si recurge la asistenta tehnica a BIM-ului, ca sa asigure conformitatea legislatiei cu conventia nr. 98.

Reprezentanta guvernului a amintit ca guvernul pe care il reprezinta se preocupa de imbunatatirea situatiei si a examinat cu atentie afirmatiile si comentariile facute. El va informa comisia cu privire la evolutiile legislative si va oferi raspunsuri detaliate la punctele care au fost abordate in timpul discutiei. Criza pe care tara a traversat-o a necesitat masuri urgente de ordin legislativ si administrativ. Noua legislatie adoptata, care se inscrie in cadrul unui dialog social tripartit continuu si transparent ofera o anumita flexibilitate si permite adaptarea relatiilor profesionale la noile realitati socio-economice care rezulta din criza. Cu titlu de exemplu, ca urmare a controalelor efectuate de inspectori in cadrul luptei contra muncii nedeclarate, fusesera inregistrate 330.000 de contracte de munca la o luna dupa adoptarea noului Cod al muncii. Cei care au incheiat aceste contracte beneficiaza de protectie sociala de acum inainte. Vorbitoarea a conchis exprimandu-si dorinta ca guvernul sa continue sa beneficieze de sprijinul Biroului si ca aceasta fructuoasa cooperare sa continue.

Membrii din partea angajatorilor au indicat ca sunt in favoarea unei discutii tripartite cu principalele organizatii ale patronatelor si sindicatelor cu privire la chestiunile controversate. Este bine sa se astepte raspunsurile complementare ale guvernului, care vor fi prezentate in urmatorul sau raport, ceea ce ii va permite comisiei de experti sa cunoasca mai in detaliu anumite chestiuni. Guvernul poate face apel la asistenta tehnica a BIM-ului cu privire la modificarile care trebuie aduse legislatiei nationale cu privire la rezolvarea conflictelor, la contractele colective, la sindicate, la statutul functionarilor publici si la alte chestiuni.

Membrii din partea lucratorilor au reafirmat ca este vital ca guvernul sa accepte principiul abrogarii imediate a Codului muncii si a Legii dialogului social, care au fost adoptate in regim de urgenta si fara cooperarea partenerilor sociali si care aduc atingere drepturilor lucratorilor si negocierii colective. In acest proces de reforma, partenerii tripartiti ar trebui sa dispuna de avizul tehnic pregatit de BIM. Acest proces trebuie sa permita o noua dezbatere care, pe langa examinarea conformitatii cu conventia nr. 98, sa analizeze in ce masura restrictiile care pot fi aduse legilor privind contractul de munca si negocierea colectiva au un caracter exceptional; sunt limitate la strictul necesar; nu depasesc o durata rezonabila; sunt insotite de garantiile adecvate pentru asigurarea nivelului de viata al lucratorilor respectivi. Guvernul ar trebui sa accepte asistenta tehnica a BIM-ului sub forma unei misiuni de inalt nivel care va putea sa abordeze totalitatea acestor puncte cu participarea efectiva a partenerilor sociali. Pe langa aceasta, pentru reuniunea urmatoare a comisiei de experti, guvernul ar trebui sa ofere informatii detaliate privind progresele realizate.