Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Sindicate Vineri 28 Martie 2025 - 14587
Elemente de Strategie Energetica pentru perioada 2011-2035.

BLOCUL NATIONAL SINDICAL -  PUNCT DE VEDERE LA: Elemente de Strategie Energetica pentru perioada 2011-2035.  DIRECTII SI OBIECTIVE STRATEGICE IN SECTORUL ENERGIEI ELECTRICE.

  Observatii general.

I.   Avand in vedere faptul ca Romania este membra a Uniunii Europene, Strategia sa energetica trebuit sa contina si sa dezvolte, functie de specificul tarii noastre, cele sase domenii cheie identificate in Cartea verde "O strategie europeana pentru o energie durabila, competitiva si sigura", carte semnata de toate tarile membre ale UE si care  necesita actiuni pentru solutionarea provocarilor cu care se confrunta UE. Aceasta Carte a energiei prezinta noile realitati cu care se confrunta Europa in domeniul energiei, in functie de trei obiective principale: durabilitatea, competitivitatea si securitatea aprovizionarii si care nu sunt decat foarte vag tratate unele dintre ele.

 Cele SASE DOMENII PRIORITARE descrise in Cartea Verde a energie adoptata in 2005 sunt:

1. Energie pentru crestere si locuri de munca in Europa: realizarea pietelor interne europene de electricitate si gaze naturale

2. O piata de energie interna care garanteaza securitatea alimentarii: solidaritate intre Statele Membre

3. Securitatea si competitivitatea alimentarii cu energie: catre un mix de energie durabil, mai eficient si mai divers

4. Abordare integrata in combaterea schimbarilor climatice

5.Incurajarea inovarii: un plan european strategic pentru tehnologii energetice

6.Catre o politica energetica externa coerenta

 Politica energetica a Europei include trei obiective principale:

  • Durabilitate: (i) dezvoltarea surselor de energie regenerabile competitive si a altor surse si purtatori de energie cu emisii reduse de carbon, mai ales combustibilii alternativi pentru transport (ii) reducerea cererii de energie in Europa, si (iii) canalizarea eforturilor mondiale pentru combaterea schimbarilor climatice si imbunatatirea calitatii aerului la nivel local.
  • Competitivitate: (i) asigurarea faptului ca deschiderea pietei energiei aduce avantaje consumatorilor si economiei in ansamblu, cu stimularea in acelasi timp a investitiilor  pentru productia  de energie curata si eficienta energetica, (ii) atenuarea impactului cresterii  preturilor internationale ale energiei asupra economiei si cetatenilor UE si (iii) mentinerea Europei in pozitia de lider in ceea ce priveste  tehnologiile energetice.
  • Securitatea alimentarii: a face fata dependentei crescande a UE fata de importuri printr-o (i) abordare integrata, constand in reducerea cererii, diversificarea mixului de energie cu o utilizare mai mare a energiei autohtone si regenerabile competitive, si diversificarea surselor si rutelor de alimentare cu energie importata, (ii) crearea cadrului stimulativ pentru investitii adecvate care sa raspunda cererii crescande de energie, (iii)  intarirea mijloacelor de care dispune UE pentru a face fata situatiilor de urgenta (iv) imbunatatirea conditiilor pentru intreprinderile europene care doresc acces la resursele globale, si (v) garantarea accesului tuturor cetatenilor si intreprinderilor la energie.

 La aceasta s-ar putea adauga un obiectiv strategic care sa echilibreze obiectivele utilizarii durabile a energiei, competitivitatii si securitatii alimentarii; de exemplu, unul din obiective ar fi stabilirea unui nivel minim al intregului mix de energie din UE care sa provina din surse de energie sigure si cu emisii reduse de carbon. Aceasta ar imbina libertatea Statelor Membre de a alege intre diferitele surse de energie si necesitatea ca UE in ansamblul sau sa detina un mix de energie care sa raspunda in general celor trei obiective principale.

Cartea Verde formuleaza un numar de propuneri concrete care sa raspunda acestor trei obiective.

  1. 1.                  UE trebuie sa realizeze pietele interne de gaze naturale si electricitate. Actiunea ar putea include urmatoarele masuri:

-         dezvoltarea unei retele europene, inclusiv printr-un cod de retea european. Infiintarea unei autoritati europene de reglementare si a unui Centru European pentru Retelele de Energetice ar trebui de asemenea luate in consideratie.

-         Imbunatatirea interconectarilor.

-         Crearea unui cadru stimulativ pentru  noi investitii.

-         Separarea mai eficienta a activitatilor.

-         Cresterea competitivitatii, inclusiv printr-o mai buna coordonare intre autoritatile de reglementare, autoritatile de concurenta si Comisie.

  1. 2.            UE trebuie sa asigure ca piata sa interna de energie garanteaza securitatea alimentarii si solidaritatea intre Statele Membre. Masurile concrete ar trebui sa includa:

-         O revizuire a legislatiei comunitare in vigoare privind stocurile de petrol si gaze naturale, pentru a le adapta la provocarile actuale.

-         Un observator european pentru alimentarea cu energie, care sa intareasca transparenta privind securitatea alimentarii cu energie in UE.

-         Imbunatatirea securitatii retelelor printr-o cooperare sporita intre operatorii de retea si posibil un grup formal european al operatorilor de retea.

-         Imbunatatirea securitatii fizice a infrastructurii, posibil prin standarde comune.

-         Imbunatatirea transparentei privind stocurile energetice la nivel european.

 

  1. 3.            Comunitatea are nevoie de o dezbatere reala la scara comunitara privind diferitele surse de energie, inclusiv asupra costurilor si contributiilor la schimbarile climatice, pentru a ne permite sa fim siguri ca, in general, mixul de energie european este conform cu obiectivele de securitate in alimentare, competitivitate si dezvoltare durabila.

 

  1. 4.               Europa trebuie sa faca fata provocarilor privind schimbarile climatice intr-o maniera compatibila cu obiectivele Agendei Lisabona. Comisia ar putea propune Consiliului si Parlamentului urmatoarele masuri:

(i)                 Un obiectiv clar pentru a da prioritate eficientei energetice, cu scopul de a economisi 20% din energia pe care UE ar utiliza-o altfel pana in 2020 si de a adopta o serie de masuri concrete pentru realizarea acestui obiectiv, care sa includa:

-         campanii pentru promovarea eficientei energetice, inclusiv pentru cladiri.

-         utilizarea unor instrumente si mecanisme financiare pentru a stimula investitiile.

-         un efort sporit in sectorul transportului.

-         un sistem de comercializare a "certificatelor albe"la nivel european.

-         O mai buna informare la performantei energetice a anumitor aparate, vehicule si instalatii industriale si posibil, standarde de perfomanta minime.

(ii)               Adoptarea unei foi de parcurs pe termen lung pentru sursele de energie regenerabile, care sa includa:

-         Un efort sporit pentru a atinge tintele existente.

-         Stabilirea tintelor sau obiectivelor necesare dupa 2010.

-         O noua Directiva Comunitara privind instalatiile de incalzire si de racire.

-         Un plan detaliat de stabilizare si reducere progresiva a dependentei UE fata de petrolul importat

-         Initiative de sprijin pentru patrunderea pe piata a surselor de energie curata si regenerabile.

 

  1. 5.               Un plan strategic pentru tehnologiile energetice, utilizand la maxim resursele Europei, bazat pe platformele tehnologice europene si cu optiunea de a recurge la initiative tehnologice comune sau la intreprinderi comune pentru dezvoltarea pietelor lider in materie de inovare energetica. Acest plan ar trebui sa fie prezentat cat mai curand posibil la Consiliul si Parlamentul European pentru aprobare.

 

  1. 6.               O politica energetica externa comuna. Pentru a raspunde provocarilor cauzate de  cresterea si volatilitatea preturilor energiei, dependenta crescanda de importuri, cererea  crescuta de energie si incalzirii globale, UE trebuie sa aiba o politica energetica externa clar definita care sa fie aplicata simultan la nivel national si comunitar, cu o voce unica. In acest scop, Comisia a propus:

-      identificarea prioritatilor europene pentru constructia noii infrastructuri necesare pentru securitatea alimentarii cu energie a UE.

-      Incheierea unui nou Tratat pentru stabilirea Comunitatii pan-Europeana a Energiei.

-      Un nou parteneriat energetic cu Rusia.

-      Crearea unui nou mecanism comunitar care sa asigure reactia rapida si coordonata in cazul  situatiilor  de urgenta externe care au repercusiuni asupra alimentarii cu energie in UE

-      Consolidarea relatiilor din sectorul energetic cu principalii producatori si consumatori.

-      Incheierea unui acord international privind eficienta energetica.

 

II.  Daca UE are Politica energetica stabilita pana la nivelul anului 2020 continand "Axe specifice ale politicii energetice (aspecte sectoriale)" de ce Strategia energetica a Romaniei - prezentul draft - nu are acelasi orizont de timp si nu se ghideaza dupa a UE?

 

III.  Ar fi trebuit ca in continutul materialului sa se regaseaca actiunile, intentiile si declaratiile Guvernului Romaniei privind:

-         listarea companiilor la bursa;

-         proiectul Nabucco;

-         constituirea Complexului Energetic pe Huila;

 

IV. Documentul nu pomeneste nimic despre privatizarea in domeniul energetic.

 

V. Daca sunt amintite anumite societati (ex: ANRE, Opcom, etc) ar fi trebuit facute referiri la toate companiile.

 

VI. Aspectul asigurarii energiei termice populatiei, este extrem de slab prezentat, fara a face nici o referire la centralele ce produc energia termica si sunt in subordinea MAI. Strategia se refera doar la termocentralele din subordinea MECMA?

 

VII. Nu se face nici o referire la costuri, care ar trebui prezentate in anexe.

 

VIII. Nu se pomeneste nimic de cadrul legislativ.

 

IX. Toate afirmatiile din material trebuie sa se bazeze pe documente, tabele comparative, etc prezentate in anexe.

 

X. Materialul nu prezinta nici o referire la productiile de energie electrica estimate, si daca Romania ramane exportatoare sau devine importatoare de energie.

 

 CAP 1. OBIECTIVELE STRATEGIEI

1.1.      Obiectivul general al strategiei

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie asigurarea conditiilor pentru satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu si lung, la un pret accesibil, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

Avand in vedere rolul energiei pentru societate precum si pentru toate ramurile economice, dezvoltarea acestui sector se realizeaza sub supravegherea statului, prin elaborarea si transpunerea in practica a unei strategii sectoriale, iar pe termen scurt prin implementarea unei politici corelate cu documentul strategic.

Avand in vedere impotanta acestui sector in dezvoltarea economica a tarii ar trebui considerat domeniu strategic, sau macar prioritar si definit clar rolul statului in dezvoltarea lui. Exprimarea sub supravegherea statului este vaga si nedefinita nicaieri clar.

La ce se refera  strategiile sectoriale pe care trebuie sa le eblaboreze statul? Cand vor fi elaborate si de catre cine?

 

Rolul Strategiei este de a defini principalele directii de dezvoltare ale sistemului electroenergetic din Romania in perioada 2011 - 2035, avand in vedere dezvoltarea economico - sociala si demografica, situatia existenta in sectorul energiei electrice si corelarea cu politica energie - mediu a Uniunii Europene.

Care sunt directiile principale de dezvoltare ale sectorului energetic in perioada 2011 - 2035 ? Ele ar fi trebuit definite clar, nu declarativ.

Desi se face de cel putin doua ori referire la dezvoltarea economico - sociala si demografica, nu este prezentata nici o referire la dezvoltarea  demografica.

 1.2.      Obiective strategice

Intr-un context din ce in ce mai globalizat, politica energetica a Romaniei se realizeaza in cadrul schimbarilor si evolutiilor ce au loc pe plan national si european. In acest context politica energetica a Romaniei trebuie sa fie corelata cu documentele similare existente la nivel european pentru a asigura convergenta politicii tarii noastre cu politica Uniunii Europene in domeniu.

Strategia energetica va urmari indeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie - mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate si de Romania.

Se vor identifica caile si masurile pentru realizarea urmatoarelor obiective:

1. Siguranta energetica

2. Competitivitate pe piata interna si regionala

3. Dezvoltare durabila

4. Protectia mediului si limitarea schimbarilor climatice

5. Atragerea capitalului necesar modernizarii si dezvoltarii sectorului

6. Dezvoltarea in continuare a unei piete concurentiale caracterizate de concurenta, transparenta si lichiditate Principalele provocari  pentru Sistemul Electroenergetic sunt cresterea cererii, inlocuirea capacitatilor

neperformante si cu durata de viata expirata, integrarea unei cote tot mai mari de energie electrica produsa din surse regenerabile, securitatea aprovizionarii si integrarea in piata regionala si europeana.

CAP 2. CONTEXTUL INTERNATIONAL

2.1. Evolutii si provocari globale in sectorul energetic

Energia a devenit un factor strategic in politica globala, o componenta vitala si un factor de cost pentru dezvoltarea economica si progresul societatii in ansamblu, generand o serie de preocupari majore la nivel mondial.

In situatia limitarii resurselor primare de energie, pentru a se atinge durabilitatea in acest domeniu este nevoie ca energia sa se produca, sa se furnizeze si sa se consume intr-un mod mai eficient decat pana acum. Daca nu sunt realizate schimbari in privinta producerii, transportului si consumului energiei, omenirea s-ar putea confrunta cu o criza energetica majora in urmatoarele decenii.

Daca actualele legi si politici energetice raman neschimbate de-a lungul perioadei pana in 2035, cererea mondiala de energie va creste cu aproape 50% comparativ cu anul 2007.

Ponderea cea mai mare in cresterea consumului de energie pana in 2035 o vor avea tarile din afara Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (tari non-OECD), de 84%, comparativ cu doar l4% pentru tarile

OECD.

In ce priveste productia de energie electrica, desi recesiunea economica a incetinit rata de crestere a consumului mondial de energie electrica in 2008 si 2009, acesta este estimat sa creasca de la 18.800 TWh in 2007 la 35.200 TWh in 2035, respectiv cu 87%,

In paragrafele de mai sus sunt facute niste afirmatii, fara a prezenta nimic in sustinerea acestora. La valorile prezentate ar trebui date macar sursele care prevad aceste lucruri.

 Se estimeaza o crestere continua pentru producerea de energie electrica din energie nucleara si din surse de energie regenerabila, prin sustinerea acesteia din urma cu stimulente guvernamentale si datorita cresterii preturilor pentru combustibilii solizi si a introducerii costului emisiilor de CO2.

Care sunt documentele din care rezulta cresterea productie pe energie nucleara si regenerabila. Fraza ar trebui reformulata deoarece nu este clara. Ar fi trebuit amintite masurile de securitate adoptate dupa accidentul nuclear din Japonia si pozitia unor tari europene de renuntare la energia nucleara incepand cu 2020.

 

                        Consideram ca productia din energie nucleara trebuie reanalizata si regandita, dupa catastrofa din Japonia si noile reglementari impuse de AIEA.

 Cresterea securitatii alimentarii cu energie la preturi accesibile si abordarea schimbarilor climatice sunt doua dintre preocuparile si provocarile majore ale societatii actuale. Atat securitatea alimentarii cu energie, cat si schimbarile climatice, au implicatii in politicile externe si de securitate.

Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicii energetice a tarilor care sunt net importatoare de energie, in sensul cresterii eforturilor pentru imbunatatirea eficientei energetice si utilizarii surselor regenerabile de energie. Totodata, s-a reevaluat oportunitatea inchiderii unor centrale nucleare intr-o serie de tari care in trecut si-au propus incetarea producerii de energie electrica in astfel de centrale.

 2.2.     Politica energetica a Uniunii Europene

Una din provocarile majore pentru Uniunea Europeana se refera la modul in care se poate asigura securitatea energetica cu energie competitiva si "curata", tinand cont de limitarea schimbarilor climatice, escaladarea cererii globale de energie si de viitorul nesigur al accesului la resursele energetice.

Viziunea politicii energetice europene de astazi corespunde conceptului de dezvoltare durabila si se refera la urmatoarele aspecte importante: accesul consumatorilor la sursele de energie la preturi accesibile si stabile, dezvoltarea durabila a productiei, transportului si consumului de energie, siguranta in aprovizionarea cu energie si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

UE elaboreaza o politica energetica ambitioasa, care acopera toate sursele de energie, de la combustibili fosili (titei, gaz si carbune) pana la energia nucleara si cea regenerabila (solara, eoliana, geotermala, hidroelectrica etc.), in incercarea de a declansa o noua revolutie industriala, care sa duca la o economie cu consum redus de energie si limitarea schimbarilor climatice asigurand ca energia pe care o consumam va fi mai curata, mai sigura, mai competitiva si durabila.

Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se bazeaza pe trei obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de reforma legislativa si de reglementare:

  • Durabilitate - subliniaza preocuparea UE pentru schimbarile climatice prin reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de sera (GES) la un nivel care sa limiteze efectul de incalzire globala la doar 2°C in plus fata de temperaturile din era pre-industriala. In acest sens, in decembrie 2008, a fost aprobat Pachetul "Energie -Schimbari Climatice";
  • UE este tot mai constienta de vulnerabilitatea sa prin dependenta de importurile de energie primara si de socurile pe care aceasta le poate produce asupra securitatii. In consecinta face pasi concreti in adoptarea unei noi politici energetice comune;
  • Competitivitate - vizeaza asigurarea implementarii efective a pietei interne de energie; in acest sens, in septembrie 2008 Parlamentul European si Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ pentru piata interna de energie;
  • Siguranta in alimentarea cu energie - vizeaza reducerea vulnerabilitatii UE in privinta importurilor de energie, a intreruperilor in alimentare, a posibilelor crize energetice si a nesigurantei privind alimentarea cu energie in viitor.

Pachetul de reglementari privind politica viitoare a UE in domeniul energie - schimbari climatice a fost aprobat in cadrul Consiliului European si adoptat de Parlamentul European in decembrie 2008 (publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in iunie 2009).

In contextul instituirii si al functionarii pietei interne si din perspectiva necesitatii de protectie si conservare a mediului inconjurator, politica energetica a UE urmareste:

-  asigurarea functionarii pietelor de energie in conditii de competitivitate;

-  asigurarea sigurantei aprovizionarii cu energie in Uniune;

-  promovarea eficientei energetice si a economiei de energie;

-  dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

-  reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;

-  promovarea interconectarii retelelor energetice.

Pachetul "Energie - Schimbari Climatice", stabileste pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de "obiectivele 20-20-20", si anume:

  • reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului 1990;
    • cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul consumului energetic al UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie pentru transporturi;
    • o reducere cu 20% a consumului de energie primara, care sa se realizeze prin imbunatatirea eficientei energetice, fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa acestor masuri.

De asemenea, UE propune sa reduca nivelul emisiilor cu pana la 30% pana in 2020, doar daca si alte state dezvoltate vor adopta obiective similare, ca parte a unui viitor acord de mediu global post - 2012. Negocieri pentru un astfel de acord la nivelul Natiunilor Unite sunt inca in derulare.

Acest pachet legislativ contine patru acte normative complementare:

o        Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de tranzactionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU - ETS); o      Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;

o        Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);

o        Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).

Incepand cu anul 2013, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a emisiilor de CO2 din UE, va fi supus in intregime unui sistem de licitatii pentru achizitionarea certificatelor de emisii de CO2. Prin aceste directive se stabilesc urmatoarele obiective, tinte si mecanisme:

- Un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE), astfel incat UE sa ajunga la o pondere a energiei din SRE in consumul final brut de energie de 20% in anul 2020.

Pentru a atinge aceasta tinta, se stabilesc obiective nationale obligatorii pentru fiecare stat membru, precum si mecanismele de cooperare in domeniu. Pentru Romania tinta nationala este de 24%.

-  Un obiectiv minim de 10% pentru utilizarea de biocarburanti in transportul din interiorul UE, care sa fie atins pana in 2020. Acest procent este acelasi pentru toate statele membre.

-  Se instituie un cadru juridic pentru captarea si stocarea geologica, in conditii de siguranta din punct de vedere al mediului. UE intentioneaza construirea si punerea in functiune pana in 2015 a unui numar de pana la 12 instalatii demonstrative de CSC. Orientarile comunitare, revizuite, privind ajutoarele de stat pentru protectia mediului, emise in acelasi perioada in care a fost aprobat pachetul legislativ, permit guvernelor sa asigure sprijin financiar pentru instalatiile-pilot de CSC.

Implementarea prevederilor pachetului legislativ Energie - Schimbari Climatice va avea implicatii majore in special asupra instalatiilor din sectorul energetic care intra si sub incidenta Directivei 2001/81/CE privind controlul integrat al poluarii. Aceste instalatii vor trebui sa respecte concomitent si obligatiile privind calitatea aerului, care conduc la reducerea emisiilor de substante poluante generate (SO2, NOx, particule).

Masurile privind eficienta energetica au un rol critic in garantarea realizarii la cele mai mici costuri a obiectivelor stabilite prin pachetul energie-schimbari climatice. Este evident ca obiectivul de 20% referitor la eficienta energetica va contribui in mare masura la obiectivele privind durabilitatea si competitivitatea in UE. In plus, diminuarea consumului prin eficienta energetica este cel mai eficient mod de a reduce dependenta de combustibilii fosili si de importuri.

Recunoscand importanta tehnologiei in domeniul energiei pentru reducerea emisiilor de CO2, a garantarii securitatii in alimentarea cu energie si a competitivitatii companiilor europene, UE a propus o strategie comuna pentru promovarea tehnologiilor energetice. In octombrie 2009 se adopta "Planul strategic european pentru tehnologiile energetice - Catre un viitor cu emisii reduse de carbon".

In acest document Comisia Europeana propune o strategie coordonata intre UE, companiile industriale europene si statele membre, precum si o prioritizare a tehnologiilor energetice cu accent pe tehnologiile de imbunatatire a eficientei energetice, utilizare a surselor de energie regenerabila si de reducere a emisiilor de CO2 (centrale cu ardere pe combustibil solid carora sa li se aplice tehnologia de captare si stocare a CO2 si a patra generatie de centrale nucleare).

Uniunea Europeana este in pragul unei perioade fara precedent pentru domeniul energetic. Efectele turbulentelor de pe pietele globale de energie au fost in mare masura atenuate in ultimii ani, ca urmare a liberalizarii, aprovizionarii si posibilitatilor adecvate de import. Cu toate acestea se intrevad schimbarile dramatice. Preturile energiei vor fi afectate de marea nevoie pentru investitiile din sectorul energetic, precum si de stabilirea pretului carbonului si a preturilor internationale mai mari la energie datorita cresterii cererii in tarile emergente. Competitivitatea, securitatea aprovizionarii si obiectivele legate de atenuarea schimbarilor climatice vor fi subminate cu exceptia cazului in care retelele electrice vor fi modernizate, instalatiile invechite vor fi inlocuite cu alternative competitive si mai curate iar energia va fi folosita mai eficient pe tot parcursul lantului energetic.

Statele membre si industria au recunoscut amploarea provocarilor. Securitatea aprovizionarii cu energie, o utilizare eficienta a resurselor, preturi accesibile si solutii inovatoare sunt cruciale pentru cresterea noastra durabila pe termen lung, pentru crearea de locuri de munca si calitatea vietii in Uniunea Europeana.

 

Capitolul isi doreste o scurta trecere in revista a Politicii energeticie a UE dar fara a aminti de Cartea Verde a energie, de cele 6 domenii prioritare, de Politicile sectoriale ale UE, sau macar de faptul ca acestea sunt definite pana in anul 2020, explicand dece documentul de fata are ca tinta 2035.

Cu siguranta ca problemele legate de schimbarile climatice sunt foarte importante, dar din testul materialului nu reiese ca aceste aspecte sunt o probleme si pentru Romania, iar prezentul document se axeaza in proportie de 70 % pe energiile regenerative si nucleare, iar toate celelalte domenii sunt anexe ale acestora.

2.3.     Politica Europeana in domeniul pietelor de energie

Piata interna a energiei este inca fragmentata si nu a atins potentialul de transparenta, accesibilitate si alegere. Companiile au crescut dincolo de frontierele nationale, dar dezvoltarea lor este inca afectata de o serie de reguli si practici nationale diferite. Exista inca multe bariere pentru o competitie deschisa si corecta.

In acelasi timp, statele membre trebuie sa elimine subventiile din sectoarele cu impact negativ asupra mediului. Se depun eforturi sustinute pentru atingerea tintei de 20% din consum asigurat din surse regenerabile, este un drum lung pana la atingerea obiectivului stabilit pentru eficienta energetica.

Comisia Europeana a emis al Treilea Pachet de prevederi legislative dedicate pietei interne de energie electrica si gaz. Acesta stabileste cadrul de reglementare necesar pentru deschiderea completa a pietei de energie si a intrat in vigoare la 3 septembrie 2009.

Aceste elemente legislative au ca scop sa asigure o mai mare siguranta in alimentare, sa promoveze dezvoltarea durabila si sa asigure conditii pentru o competitie corecta in piata.

Separarea efectiva a productiei si vanzarii energiei de transportul acesteia, prevazuta in acest nou pachet legislativ, va crea o mai multa libertate de miscare pentru investitori pe pietele de energie.

 Avand in vedere ca Piata este unul din domeniile prioritare ale UE este extrem de putin prezentat, avand in vedere ca nu este nici o anexa care sa faca  referire la acest aspect.

2.4. Piata Regionala

Evolutiile recente din spatiul central-est european indica dezvoltarea unor modele de piata bazate pe optiuni diferite, proiectele nefiind deplin convergente. Exista o diversitate a opiniilor principalelor entitati implicate in ceea ce priveste solutia optima pentru realizarea unei integrari a pietelor in aceasta regiune. Pietele nationale de energie electrica din aceasta regiune sunt caracterizate de grade diferite de maturitate si niveluri de lichiditate.

Cu toate acestea, realizarile anului 2010 si ale inceputului anului 2011 au adus cu ele un semnal optimist ca diferendele de opinie si inegalitatea stadiului de maturitate si lichiditate reprezinta impedimente ce pot fi depasite prin colaborare avand in vedere interesul reciproc si obligativitatea implementarii directivelor si reglementarilor UE.

Astfel:-         in data de 6.04.2010 Nord Pool a inclus o noua zona de ofertare (Estlink) reprezentata de piata din Estonia.

-         in 20.08.2010 si-a inceput activitatea bursa de energie electrica din Ungaria, OKTE.

-         in 9.11.2010 au fost lansate cuplarea prin pret a pietelor din regiunea central-vestica si cuplarea prin volum a pietei regionale CWE, astfel formate, cu regiunea Nordica.

-         In data de 30.11.2010 a fost semnat Memorandumul intre Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri din Romania si Ministerul Economiei, Energiei si Turismului din Republica Bulgaria privind pregatirea si implementarea proiectului de cuplare a pietelor de energie electrica

-         in data de 15.12.2010 a fost lansata cuplarea prin pret a Poloniei la piata regionala administrate de Nord Pool Spot.

-         La 1.01.2011 si-a inceput activitatea operatorul pietei de energie electrica din Slovacia, OKTE.

-         La 1.01.2011 a avut loc cuplarea pietelor din Italia si Slovenia.

Tratatul Comunitatii Energetice in Sud-Estul Europei (in vigoare la 1 iulie 2006) urmareste crearea unei piete regionale pentru energie electrica si gaz functionala si eficienta in sud-estul Europei, in concordanta cu strategia si viziunea Uniunii Europene.

Tarile semnatare s-au angajat sa implementeze acquis-ul comunitar pentru energie, mediu, concurenta si surse regenerabile, concordanta cu legislatia aferenta a Uniunii Europene fiind precizata in mod specific, aceste tari asumandu-si intreprinderea tuturor masurilor corespunzatoare pentru a se asigura asupra indeplinirii obligatiilor si cerintelor rezultate din Tratat.

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri promoveaza cooperarea cu tarile din regiunea a 8-a (Europa de Sud Est) prin semnarea de memorandumuri de intelegere si intalniri inter - ministeriale.

Sa nu uitam ca suntem printre primele tari care am implementat piata energiei electrice prin OPCOM si se pare pe ultimele locuri din punct de vedere al incheierii unor memorandumuri de intelegere, desi multe din tarile comunitare au reusit in anii 2009 si 2010 sa implementeze sistemul descentralizat al pietii energiei electrice.

Aceste capitol ar trebui sa prezinte o analiza pertinenta a situatiei din punct de vedere energetic al zonei si care este pozitia si rolul Romaniei in aceasta zone.

 

CAP 3. SITUATIA ACTUALA IN SECTORUL ENERGIEI ELECTRICE DIN ROMANIA

3.1. Resursele si productiile de energie primara

Romania dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ, de resurse de energie primara fosile si minerale: titei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si de un important potential valorificabil de resurse regenerabile.

Resurse energetice epuizabile

O evaluare corecta a posibilitatilor de acoperire a necesarului de resurse energetice primare in perspectiva trebuie sa pornesca de la situatia actuala a rezervelor certe, corelata cu estimarea realista a resurselor potentiale si in stransa corelatie cu previziunile privind consumul de resurse determinat de cererea de energie finala.

Din acest punct de vedere in momentul de fata pot fi facute urmatoarele estimari:

Rezervele de lignit pot asigura exploatarea eficienta a lor pentru inca aproximativ 40 ani la un nivel de productie de circa 30 mil. tone/an. In sectorul de extractie a lignitului nivelul de interventie a statului este redus, fiind rezumat la acordarea de subventii doar pentru exploatarea din subteran, subventi care va fi eliminata in timp.

Consideram ca exista suficiente materiale din care sa rezulte care sunt rezervele resurselor energetice, ar fi trebuit prezentate costurile pentru a avea acces la aceste rezerve si care este politica statului, in afara de a importa resurse primare de energie (adica gaze naturale).

 Daca la huila vorbim de mine care trebuie inchise pentru ca aduc pierderi, oare pentru asigurarea celor 30 mil tone /an lignit, nu ar trebui sa analizam daca sunt asiguarate in regim de eficienta( economic-energetic) exploatare-pret de vanzare-pret energie electrica, care sa permita centralelor care functioneaza pe lignit sa existe 40 de ani.Pentru noi (sindicatele) ar fi o masura de siguranta ca personalul ar avea locuri de munca 40 de ani.Fara o analiza profesionista si  responsabila ne este teama ca este numai o declaratie adevarata din punct de vedere al rezervelor nu si din punct de vedere al asigurarii cantitatii de 30 mil tone /an timp de 40 de ani.

 Privitor la huila, restrangerea perimetrelor si inchiderea minelor neperformante a condus la situatia in care numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huila se mai regasesc in perimetrele aflate in concesiunea CNH-SA. Conform Directivei UE adoptata recent, UE permite continuarea subventiei pentru exploatarea huilei pana in 2018 si conditioneaza acest fapt de aplicarea stricta a unui program de inchidere a minelor care genereaza pierderi. Se poate estima ca evolutia costurilor de productie, costurile suplimentare cu emisiile de CO2 si eliminarea subventiilor pentru productie (ceruta de UE) va conduce la reducerea tot mai accentuata a competitivitatii huilei din productie interna si deci la restrangerea semnificativa a productiei. Zacamintele din Romania sunt situate in conditii geo-miniere complexe, iar caracteristicile mineralogice, ce influenteaza calitatea se situeaza la limita inferioara. Din punct de vedere economic si energetic pentru productia de energie electrica, huila indigena, fara subventii devine sursa marginala.

 

Resurse purtatoare de energie primara

Rezerve

Productie anuala estimata

Perioada estimata de asigurare

Rezerve

Exploatabile concesionate

In perimetre noi

Rezerve geologice

Rezerve exploatabile concesionate2)

In

perimetre noi

Mil. tone1)

Mil. tep

Mil. tone

Mil. tep

Mil. tone1)

Mil. tep

Mil. tone1)

Ani

Ani

Ani

1

2

3

4

5

6

7

8

9=2/8

10=4/8

11=6/8

Carbune

- Huila

755

422

105

38,8

 

 

2,5

229

 

*)

- Lignit

1.490

276

445

82,4

1.045

133

3,0

47

15

30

-Titei

74

72

 

 

 

 

4,5

14

 

 

Gaz natural1)

185

159

 

 

 

 

10,5

15

 

 












Aceasta pozitie este in divergenta cu intentiile Guvernului Romaniaie de a crea Complexul Energetic Hunedoara pe huila. Cred ca ar trebui clarificata pozitia statului fata de energia produsa pe huila. Daca mai este importanta, tinand cont de cele de mai sus se poate intelege ca Romania va importa huila. Din document nu este clar acest lucru

 Conform situatiei resurselor nationale de energie primara (tabelul 1) este evident ca exceptand sursele energetice regenerabile, lignitul reprezinta singurul purtator intern de energie primara care din punct de vedere al resurselor, poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei electrice in urmatoarele 2 - 4 decade.

 

2) durata de acordare a unei concesiuni este de cel putin 2 ani;

*) depinde de evolutia reglementarilor Comisiei Europene in domeniu.

 

Tabelul 2. Estimarea rezervelor nationale de titei si gaze naturale din Romania pana in anul 2020 - ANRM

 ANUL

TITEI milioane tone

GAZE NATURALE miliarde m3

2006

80

170

2007

76

162

2008

72

155

2009

68

148

2010

64

141

2011

60

134

2012

56

127

2013

52

120

2014

48

114

2015

45

107

2016

41

101

2017

38

95

2018

34

89

2019

31

83

2020

28

77

Premise avute in

vedere in

cadrul estimarii

Datorita     epuizarii     zacamintelor, productia de  titei  poate inregistra scaderi anuale de 2 - 4%. Gradul   de  inlocuire   a   rezervelor exploatate nu va depasi 15 - 20%

Datorita epuizarii zacamintelor, productia de gaze poate inregistra scaderi anuale de 2 - 5%. Gradul de inlocuire a rezervelor exploatate nu va depasi 15 - 30%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Se poate trage concluzia ca productia de energie primara in Romania bazata atat pe valorificarea rezervelor fosile de energie primara, carbune si hidrocarburi cat si pe cele de minereu de uraniu, in cea mai optimista situatie, nu va creste in urmatoarele 2 - 3 decade. Rezulta faptul ca acoperirea cresterii cererii de energie primara in Romania va fi posibila prin cresterea utilizarii surselor regenerabile de energie si prin importuri de energie primara - gaze, titei, carbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat Romania va ramane dependenta de importurile de energie primara. Gradul de dependenta va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare a surselor regenerabile de energie si de succesul masurilor de crestere a eficientei energetice.

Surse energetice regenerabile

Sursele regenerabile de energie din Romania au un potential teoretic important.

Potentialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorita limitarilor tehnologice, eficientei economice si a restrictiilor de mediu.

 


Ar trebui precizat care este potentialul hidroenergetic amenajabil din punct de verere economic deoarece nu intregul potential tehnic poate fi utilizat si mai ales la ce costuri. Ar trebui facuta o comparatie a diferitelor tehnologii de ultima generatie, functie de costuri, si apoi sa se aleaga varianta cu cel mai scazuttcost si risc.

 Potrivit ultimelor evaluari, potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al Romaniei este de circa 32.000 GWh/an. La finele anului 2009 puterea instalata in centrale hidroelectrice era de 6.450 MW, energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluata la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al potentialului tehnic amenajabil este in prezent de 54%. Harta repartizarii potentialului de surse regenerabile pe teritoriul Romaniei este prezentata in figura 1.

 

SURSA: MEF - 2007 Legenda:

I.  Delta Dunarii (energie solara);

II.Dobrogea (energie solara si eoliana);

 

III. Moldova (campie si podis - microhidro, energie eoliana si biomasa);

IV. Muntii Carpati(IV1 - Carpatii de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 - Carpatii de Vest (biomasa, microhidro);

V.  Podisul Transilvaniei (microhidro);

VI. Campia de Vest (energie geotermala);

 

VII.  Subcarpatii(VII1 - Subcarpatii Getici; VII2 - Subcarpatii de Curbura; VII3 - Subcarpatii Moldovei: biomasa, microhidro);

VIII. Campia de Sud (biomasa, energie geotermala si solara).

 

Cu exceptia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice in unitati ce utilizeaza surse regenerabile sunt in prezent superioare celor aferente utilizarii combustibililor fosili si nuclear. Stimularea utilizarii acestor surse si atragerea investitiilor in unitati energetice ce utilizeaza surse regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, in conformitate cu practica europeana, mecanisme ce duc si la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final.

 

 3.2. Evolutia consumului si a productiei de energie primara

Consumul de energie primara a crescut in perioada 1999 - 2008 cu 8,2%, procent inferior celui de crestere a produsului intern brut in acelasi interval de timp (23,9%).

Se inregistreaza si in Romania inceperea fenomenului de decuplare a cresterii consumului de energie de cresterea economica, fenomen care in tarile dezvoltate s-a inregistrat inca din perioada de dupa primul soc petrolier.

 

 Tabelul 4. Consumul intern de energie primara

 

 

 

 

 

 

 

 

Anul

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Consumul intern de energie primara,

din care:

36.556

36.374

37.971

36.480

39.032

39.018

37.932

39.571

39.159

39.799

Carbune*

6.853

7.475

8.169

8.812

9.509

9.172

8.742

9.540

10.064

9.649

Petrol si prod.petroliere**

10.235

9.808

10.804

9.371

9.088

10.092

9.163

9.840

9.658

9.719

Gaze naturale***

13.730

13.679

13.315

13.326

15.317

13.766

13.820

14.308

12.862

12.476

Lemne de foc si deseuri agricole

2.817

2.763

2.134

2.351

2.844

3.134

3.185

3.185

3.275

3.710

Energie hidroelectrica

1.503

1.212

1.172

1.136

962

1.320

1.489

1.212

1.195

1.115

Energie nucleara

1.274

1.338

1.335

1.352

1.203

1.360

1.362

1.381

1.890

2.752

Alti combustibili

127

92

1034

115

93

93

88

87

194

352

Energie din surse neconventionale

17

7

7

17

18

81

82

18

21

26

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Nota:* Carbune = Carbune bituminos+Alte huile+lignit+carbune brun

GPL+Alte produse petroliere

**Petrol si produse petroliere = Titei+benzina+Petroluri+Motorina+Pacura+Gaze de rafinarie + ***Gaze naturale=gaze naturale.

Sursa: Institutul National de Statistica, Balanta Energetica a Romaniei - colectii

Anul

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Productia de energie primara, din care:

27.890

28.191

29.022

27.668

28.192

28.095

27.154

27.065

27.300

28.861

Total carbune, din

care:

-Carbune bituminos

-   Alte huile

-   Lignit

-   Carbune brun

4.644

68 982

3.524 70

5.601

8

1.171

4.354 68

6.239

8

1.177

4.979 75

6.117

8

1.111

4.942

56

6.536

6

980

5.499 51

6.193

1.023 5.120

50

5.793

1.082

4.698 13

6.477

837

5.628 12

6.858

902

5.933 23

7.011

979

5.985 47

Lemne de foc si deseuri agricole

2.820

2.762

2.130

2.351

2.903

3.160

3.229

3.235

3.304

3.750

Titei

6.244

6.157

6.105

5.951

5.770

5.592

5.326

4.897

4.651

4.619

Gaze naturale

11.192

10.968

10.889

10.384

10.529

10.196

9.536

9.395

9.075

8.982

Alti combustibili

125

86

1.033

115

92

92

87

82

127

240

Energie din surse neconventionale

17

7

7

17

18

81

82

18

21

26

Energie hidroelectrica

1.574

1.272

1.284

1.381

1.141

1.421

1.739

1.580

1.370

2.339

Energie nucleara

1.274

1.338

1.335

1.352

1.203

1.360

1.362

1.381

1.894

1.894

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dezvoltarea economica, structura economica si masurile de eficienta energetica reprezinta principalii factori de influenta ai consumului intern de energie primara.

Principala restrictie este cea a caracterului limitat al resurselor interne de combustibili fosili si a tendintelor de scadere a productiei interne, ceea ce conduce la cresterea dependentei tarii de importurile de energie primara.

Datorita rezervelor limitate de resurse de energie primara, in Romania productia interna de energie a ramas practic constanta la valoarea de circa 27- 28 mil. tep. Fara aportul surselor regenerabile de energie aceasta valoare va scadea treptat in urmatorii ani.

 

Tabelul 5. Productia de energie primara

 

 

Sursa: Institutul National de Statistica, Balanta Energetica a Romaniei - colect

Avand in vedere costurile ridicate de valorificare a surselor regenerabile este putin probabil ca pe termen mediu cresterea consumului de energie primara si scaderea productiei interne sa poata fi acoperita integral din surse regenerabile, ceea ce va conduce la cresterea importurilor de energie primara.

 

 


Dependenta de importurile de energie primara a crescut continuu in ultimul deceniu de la 21,5% in anul 1999 la 27,2% in 2008, cu un maxim de 31,9% in 2007, anul premergator declansarii crizei economice.

 

 

Avand in vedere cele prezentate pana acum, ne permitem sa concluzionam, cu scuzele de rigoare daca gresim, ca pana in anul 2035 gradul de dependenata fata de importurile de energie primara va ajunge la cca 70-80 %.Mai concret, din tara exportatoare de energie electrice vom importa masiv energie electrice sau sub forma de combustibil .

Indicatorul sintetic reprezentativ privind eficienta de utilizare a energiei la nivel national este intensitatea energetica, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate de Produs Intern Brut.

In ultimii ani datorita modificarilor structurale ale economiei si aparitiei unor noi unitati economice eficiente din punct de vedere energetic, intensitatea energiei primare a inregistrat scaderi importante.

Tabelul 7. Intensitatea energiei primare in Romania

 

Denumire indicator

U.M.

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Intensitatea energiei primare folosind PIB in preturi constante

tep/1.000EURO 2005*

0,620

0,602

0,595

0,544

0,553

0,509

0,475

0,460

0,428

0,405

tep/1.000EURO 2005 ppc**

0,291

0,283

0,279

0,255

0,259

0,239

0,223

0,216

0,201

0,190

Sursa: Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic al Romaniei, Balanta Energetica a Romaniei - colectii, site BNR * Euro la cursul de schimb 2005; ** Euro la paritatea puterii de cumparare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ar trebui redenumit - Istoricul consumului si productiei de energie primara in perioada 1999 - 2008. Prezentarea datelor pentru anii 2009 si 2010, cand tara noastra s-a aflat in criza enonomica , ar da o acuratete fenomenelor din perioada anterioara. Asa cum sunt prezentate nu permit tragerea nici unei concluzii pertinente.

 

3.3. Evolutia productiei si a consumului de energie electrica

Evolutia productiei de energie electrica din Romania in perioada 1999 - 2008 a fost

Suntem in la jumatatea anul 2011. Pentru credibilitatea unui astfel de document este imperios necesar sa fie prezentate datele la nivelul anilor 2009 si 2010, date certe si nu provizorii. DEN- este totusi subordonat MECMA si cu siguranta au aceste date

 

Tabelul 8. Evolutia productiei de energie electrica in perioada 1999 - 2008

Anul

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009*

Produc t ia de energie electrica

50,71

51,93

53,86

54,93

56,64

56,48

59,41

62,69

61,67

64,95

57,50

 

Nota: * date provizorii

Sursa: Institutul National de Statistica, Balanta Energetica a Romaniei - colectii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

t

 

 

Fara datele din 2009 si 2010 nu este absolut de loc relevant.

Tabelul 9. Evolutia consumului final de energie electrica in perioada 1999 2008

 

Anul

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Consumul final de energie electrica,

din care:

31.853

32.735

36.294

35.569

37.501

38.774

38.756

40.965

40.949

41.775

Industria prelucratoare 1* (exclusiv prelucrari combustibil, inclusiv captare, tratare, distributie apa)

19.181

18.529

19.361

21.062

20.681

24.073

22.460

23.121

21.758

21.993

Industria prelucratoare 2** (exclusiv captare, tratare, distributie apa)

17.931

17.386

18.411

20.096

19.856

23.235

21.712

22.394

21.032

21.370

Constructii

586

755

745

1.029

1.062

680

703

813

934

842

Transporturi

1.494

1.859

1.785

1.970

1.829

1.617

1.610

1.347

1.463

1.401

Casnic

7.883

7.652

7.724

7.771

8.243

8.043

9.234

9.999

10.039

10.040

Agricultura si silvicultura

786

611

479

421

343

271

228

442

539

555

Servicii

1.342

2.702

5.552

2.701

4.749

3.586

4.000

4.900

5.720

6.432

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nota: *Industrie prelucratoare 1 = Industie - extractia min. feroase - alte activitati extractive - costructii **Industrie prelucratoare 2 = Industrie prelucratoare 1 - captare, tartare si distributie apa Sursa: Institutul National de Statistica, Balanta Energetica a Romaniei - colectii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 2. Puterea disponibila bruta a centralelor electrice aflate la dispozitia SEN la 01.01.2010

Total 17.693 MW

 

 

 

Ccrtr-Jc

 

IW»                                                                             52,2%

 

 

Nota: * date provizorii

Sursa: Institutul National de Statistica - Romania in Cifre - 2010

 

 

Este oare imposibil pentru MECMA sa prezinte datele obtinute de la DEN cu productia de energie electrica la nivelul anului 2010? Toate datele, tabelele si graficele trebuie sa aiba ca data de referinta 2010.

3.4. Starea tehnica a instalatiilor din sistemul electroenergetic Grupurile termoenergetice

Circa 80% din grupurile termoenergetice din Romania au fost instalate in perioada 1970 - 1980, in prezent depasindu-si practic durata de viata normata (figura 4).

Parcul de grupuri din termocentrale, datorita tehnologiilor anilor 60 - 70 si a uzurilor, au performante reduse, randamente in jurul a 30% - cu exceptia unor grupuri pe carbune reabilitate care ating 33%. Aceste randamente reprezinta 65 - 70% din randamentul grupurilor moderne, care functioneaza in prezent in cele mai multe tari europene dezvoltate.

 

Nu este adevarata afirmatia ca cca. 80% din grupurile termoelectrice au duarata de viata depasita. Nu se aminteste nimic de grupurile noi: Bucuresti Vest, Gr. 4 Paroseni, bl.1 Braila.

 

 

Figura 4. Structura dupa varsta a centralelor de cogenerare

 

 

 

 

 

 

Majoritatea capacitatilor termoenergetice nu sunt echipate inca cu instalatii performante pentru reducerea poluarii, drept urmare emisiile de SO2 si NOX se situeaza peste valorile maxime acceptate in UE. In ultimii 10 ani au fost modernizate/retehnologizate unele centralele termoelectrice reprezentand aproximativ 10% din puterea instalata iar lucrari de conformare la cerintele de mediu sunt in desfasurare la majoritatea termocentralelor.

Toate grupurile termoenergetice care raman in functiune dupa anul 2014 trebuie sa se incadreze in cerintele de mediu din Ordinul nr. 859 din 29.09.2005 al MAI.

Nerespectarea termenelor de conformare ale acestor grupuri cu normele UE pana la data indicata va conduce la interdictia de functionare a acestora dupa expirarea acestor termene.

Sistemele centralizate de incalzire urbana

Sistemele actuale de alimentare centralizata cu caldura se caracterizeaza prin echipamente invechite cu randamente scazute (cele in cogenerare) si cu pierderi mari la transport si distributie.

Eficienta scazuta se datoreaza pe langa randamentele scazute la generare si pierderilor foarte mari la transportul si distributia caldurii (intre 10 si 50% in unele cazuri) si disparitiei consumului industrial de abur si apa fierbinte care a condus la functionare cu regimuri neeconomice, respective la costuri mari de productie si distributie a energiei termice, scaderea calitatii serviciilor si cresterea valorii facturii energetice pentru populatie.

Mai mult de o treime din populatia Romaniei locuieste in cele 2.987.577 de apartamente situate in aproximativ 84.000 constructii multietajate, amplasate in cvasitotalitatea lor in zone urbane. Tehnologiile utilizate nu au asigurat o performanta energetica satisfacatoare a cladirilor (tabelul 10).

Ca masura de protectie sociala a populatiei pentru reducerea cheltuielilor cu intretinerea locuintelor, avand in vedere necesitatea reducerii consumurilor energetice la blocurile de locuit, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta nr. 69/2010 privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit, cu finantare prin credite bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabelul 10. Situatia la nivel national a localitatilor care beneficiaza de sisteme centralizate de incalzire

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Grupuri hidroenergetice

Grupurile hidroenergetice avand durata de viata normata depasita, totalizeaza o putere instalata de 6.450 MW ce reprezinta circa 31% din puterea instalata totala.

In perioada de dupa 2000 pana in prezent au fost reabilitate, prin retehnologizare si modernizare, capacitati de productie a caror putere insumeaza circa 1.000 MW. Programul de reabilitare a grupurilor hidroenergetice vizeaza pana in 2020 retehnologizarea si modernizarea unor capacitati de productie a caror putere instalata insumeaza circa 2.400 MW.

 

In acest domeniu propunem elaborarea unui program de investitii pe termen scurt cu precizarea surselor de finantare, termene si responsabilitati pentru finalizarea hidrocentralei de sistem  TARNITA, necesara ca centrala de echilibru pentru viitoarele parcuri de centrale eoliene ce vor avea la finele anului 2011, o putere instalata de 1.000 MW.

 

 

 

 

 

Numarul de localitati cu sisteme centralizate de incalzire

Numarul de apartamente deservite cu energie termica

Cantitatea de energie termica

furnizata

Energia electrica vanduta

Gradul mediu de bransare

% din energia termica pe tara

% din energia electrica in cogenerare

%

95

25

mai mult de 10.000 de apartamente

93

99,5

76

18

intre 3.000 si

10.000 de apartamente

4,6

0,4

61

10

intre 1.000 si 3.000 de apartamente

1,2

0,1

29

42

mai putin de 1.000 de apartamente

 

 

 

Pentru reducerea costurilor, cresterea eficientei de interventie rapida si siguranta in functionare, este necesara internalizarea filialelor  Hidroserv din subordinea SC Hidroelectrica SA, in centralele hidroelectrice pe care le deservesc. (Acest model a fost aplicat cu succes in cazul fostelor filiale Termoserv din subordinea SC Termoelectrica SA, realizindu-se importante economii in consturile de mentenanta)

 

Centrala nuclearo electrica Cernavoda

Unitatea 1 de la CNE Cernavoda (707 MW) este in functiune din 1996. In semestrul II al anului 2007, unitatea nr. 2 Cernavoda a inceput exploatarea comerciala, asigurand astfel dublarea productiei nationale de energie electrica de provenienta nucleara (20,3% din total productie).

-Continuarea investitiilor la Unitatea 3 si Unitatea 4

-Pregatirea personalului de catre specialistii din unitatille 1 si 2 indiferent de forma actionariatului la Unitatea 3 si Unitatea 4

-Asigurarea resurselor necesare investitiilor la Unitatea 3 si Unitatea 4 din surse proprii SC SNN SA, statul roman si investitori startegici, pina la finele anului 2011.

Nu este prezentat nimic de problema tratarii deseurilor radioactive. Nu este specificata solutia aleasa, in ce consta si ce costuri implica.

Nu se specifica nimic de masurile de securitate impuse de accidentul nuclear din Japonia si ca o serie de state au anuntat ca intentioneaza sa renunte la energia nucleara.

 

 

Retele de distributie si transport energie pentru titei, carbune si gaze naturale

Retelele electrice de distributie (RED) sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzura fizica (circa 65%) a liniilor electrice de joasa, medie si inalta tensiune (110 kV), a statiilor de transformare si a posturilor de transformare. La aceasta se adauga uzura morala, 30% din instalatii fiind echipate cu aparataj produs in anii '60. Consumul propriu tehnologic in retelele de distributie (inclusiv pierderile comerciale) ca valoarea medie anuala este superioara mediei

tarilor din UE de 7,3%.

 

            Propunem separarea efectiva a distributiei de energie electrica de zona de transport a energiei electrice, conform DIRECTIVEI 2009/72/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 13 iulie 2009

privind normele comune pentru piata interna a energiei electrice si de abrogare a Directivei 2003/54/CE.

            Investitii in retelele de 110 kV si 20 kV in vederea reducerii CPT si cresterea sigurantei in functionare (retele si statii cu durata de viata expirata, peste 35 ani).

            Internalizarea sucursalelor de servicii energetice (mentenanta)in cadrul filialelor de distributie a energiei electrice (SC FDEE Electrica Transilvania Nord SA, SC FDEE Electrica Transilvania Sud SA, FDEE Electrica Muntenia Nord SA) pentru cresterea operativitatii in interventii, reducerea costurilor, cresterea calitatii lucrarilor de mentenanta si asigurarea continuitatii in alimentarea consumatorilor cu energie electrica.

             Odata cu internalizarea sucursalelor mentionate mai sus, propunem divizarea SC FISE Electrica SERV SA, iar in zonele de distributie si furnizare a energiei electrice cu capital privat, reorganizarea sucursalelor de servicii energetice ( SISE Moldova, SISE Dobrogea, SISE Muntenia Sud, SISE Oltenia si SISE Banat) ca filiale a SC Electrica SA, iar in functie de rezultatele economice obtinute privatizarea lor.

              In sector exista personal  calificat cu o indelungata experienta ce poate fi valorificata prin transferarea spre zonele de activate cu deficit de personal sau spre exploatarea obiectivelor nou realizate, constituind o resursa umana importanta pentru companiile in cadrul carora se internalizeaza.

 

 

Investitiile efectuate pana in prezent in reteaua electrica de transport (RET) au permis realizarea intr-o prima etapa a unei noi si moderne infrastructuri de conducere prin dispecer si a infrastructurii necesare functionarii pietei de electricitate (retea nationala de fibra optica, noul sistem EMS-SCADA, sistemul de masurare a cantitatilor de energie electrica tranzactionate angro, platforme IT de tranzactionare si decontare). Este in curs de desfasurare programul de modernizare a intregii retele la nivelul celor mai inalte standarde europene cu lucrari de modernizare si retehnologizare a statiilor electrice cele mai importante din RET precum si a dezvoltarii capacitatii pe linii de interconexiune.

 

Propunem un program de investitii  in reteau  de 400 kV pentru inelul 2 de transport si separarea transportului de distributie conform Directivei 2009/72/CE cu identificarea surselor de finantare, responsabilitati si termene.

Construirea liniei de transport energie electrica prin cablu submarin Romania -Turcia, necesar evacuarii puterii in zona Europei de Sud-Est, in vederea interconectarii sistemelor energetice a tarilor din zona.

Continuarea modernizarii statiilor electrice de 220-400 kV in vederea trecerii la tensiuni standard europene pentru crearea conditiilor de functionare a  retelelor inteligente.

Internalizarea SC SMART SA  in CN Transelectrica SA, actionarul unic al SC SMART SA, pentru eficienta, siguranta, operativitate, calitatea lucrarilor de mentenanta si reducerea timpilor de interventii.

 

Circa 69% din lungimea totala a Sistemului National de Transport al Gazelor Naturale are durata normata de functionare depasita. Din totalul statiilor de reglare si masurare, aproximativ 27% sunt in functiune de peste 25 ani. Retelele de distributie a gazelor naturale sunt caracterizate prin gradul ridicat de uzura al conductelor si bransamentelor, circa 40% avand durata normata de viata depasita.

Capacitatea de inmagazinare subterana a gazelor naturale a cunoscut o dezvoltare permanenta ajungand la circa 4 mld. m 3.

Sistemul National de transport al titeiului prin conducte are o capacitate de transport de circa 24 mil tone/an. Capacitatea de transport a fost folosita in proportie de maximum 60%. Incepand cu 1996, sistemul a intrat intr-un amplu program de reabilitare si modernizare.

Sector carbune

Sectorul lignitului se caracterizeaza prin cresterea nivelului tehnologic in cariere, urmare a reabilitarii liniilor tehnologice de cariera si halda si perfectionarii tehnologiilor si infrastructurii.

Sectorul huila este caracterizat, in principal prin reducerea nivelului tehnologic, urmare a:

-                     uzurii fizice avansate a echipamentului minier;

-                     insuficientei dotari cu echipamente performante.

In ce consta cresterea nivelului tehnologic, care sunt efectele reabilitarilor liniilor tehnologice, cum se reflecta in scaderea pretului la lignit.

-                      

3.5. Cadrul institutional

Pe plan institutional, functioneaza Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei electrice si termice produse in cogenerare, a gazelor naturale si conservarii energiei (ANRE), operatorii de transport si operatorii de distributie in domeniul energiei electrice si gazului natural, operatorul pietei de energie electrica Opcom .

Domeniul energiei termice este reglementat de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC). Se mentine inca situatia ca productia de energie termica este coordonata de doua Autoritati - ANRE si ANRSC.

Legislatia nationala se regaseste pe doua nivele:

a. legislatia primara: legi adoptate de Parlament, ordonante si hotarari de guvern.

b. legislatia secundara (la nivel institutional): ordine si reglementari ale autoritatilor de reglementare competente.

La aceste doua nivele se adauga legislatia Uniunii Europene direct aplicabila.

Cadrul legislativ aferent sectorului energiei si mediului a fost dezvoltat si adaptat legislatiei comunitare in domeniu, in perspectiva aderarii Romaniei la UE si apoi ca stat membru, dar si in procesul trecerii la o economie de piata functionala.

Sunt in vigoare legi ale energiei electrice, gazelor naturale, minelor, petrolului, activitatilor nucleare, serviciilor publice de gospodarire comunala si utilizarii eficiente a energiei pentru stabilirea sistemului de promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta, toate armonizate cu legislatia UE in domeniu.

Cadrul Principal de reglementare al pietei de energie electrica din Romania cuprinde:

  • Codul comercial al pietei angro de energie electrica (varianta revizuita)
  • Coduri de retea (Codul retelei de transport - varianta revizuita, Codul retelei de distributie)
  • Codul de masurare
  • Reglementari tehnice si comerciale
  • Metodologii de stabilire a tarifelor
  • Autorizatii si licente
  • Reguli privind conectarea la retea.

Pentru sectorul de producere energie, legislatia comunitara in domeniul protectiei mediului a fost transpusa in totalitate, fiind in curs de implementare prevederile Directivei 2001/80/CE privind instalatiile mari de ardere si ale Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor.

 

Avind in vedere importanta strategica a SEN, apreciem ca este necesar reinfiintarea MINISTERULUI ENERGIEI ELECTRICE, in subordinea caruia sa functionere un Institut de cercetare si elaborare strategii in domeniul energetic, fiind in masura sa urmareasca dezvoltarea SEN, competivitatea concurentei operatorilor si sa propuna programe de investitii in domeniul producerii energiei electrice regenerabile (vint, solar, biomasa, etc) de catre companiile cu capital de stat pentru asigurarea unui echilibru in piata si crearea de noi locuri de munca.

3.6. Piata de energie electrica

Romania a optat pentru modelul de piata descentralizata de energie electrica si gaze naturale, in care participantii sunt liberi sa incheie tranzactii de vanzare-cumparare a energiei electrice. Piata de energie electrica se compune din doua sectiuni:

  • Piata angro, in care energia electrica este cumparata in vederea revanzarii iar tranzactiile se desfasoara intre producatori si furnizori licentiati (figura 5);
  • Piata cu amanuntul, in care energia electrica este cumparata in vederea consumului propriu iar tranzactiile se desfasoara intre furnizori si consumatorii de energie.

 

 

Figura 5. Structura schematica a pietei angro de energie electrica

 

 

 

 

 

 

  1. De la inceputul procesului de liberalizare (2000 - separarea activitatilor monopoliste de cele comerciale), Opcom, operatorul pietei de energie electrica din Romania, a administrat o piata zilnica. Operatorul pietei asigura pretul de referinta si accesul concurential, transparent, nediscriminatoriu la energie.
  2. In 2005 au fost lansate mecanisme noi de tranzactionare spot (piata pentru ziua urmatoare) la Opcom, permitand ofertare bilaterala vanzare-cumparare, care va asigura pana in prezent cea mai buna lichiditate in estul Europei.
  3. In anul 2005 a fost creata la Opcom o platforma de tranzactionare care furnizeaza licitatii publice (PCCB) pentru contracte forward fizice. Au fost proiectate licitatiile electronice (PCCB-NC) pentru contracte de 1 MW saptamanale, lunare, trimestriale, anuale pentru baza, varf si gol in vederea sporirii performantelor acestei platforme incepand din 2007.
  4. Din 2008, Opcom furnizeaza serviciul de contraparte in Piata pentru Ziua Urmatoare. Cu procedura sa de plata in doua zile bancare, aceasta contributie este cu atat mai valoroasa pe parcursul crizei financiare.
  5. In afara de tranzactionarea energiei electrice, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a sustinut lansarea de catre Opcom a platformei pentru certificatele de emisii de gazze cu efect de sera (iunie 2010) si totodata a incurajat cooperarea Opcom cu Bursa de Valori Bucuresti in vederea crearii pietei derivativelor pentru energie electrica care sa asigure protejare impotriva riscului sporit de volatilitate datorat cresterii cantitatilor tranzactionate in piata spot.
  6. Lichiditatea actuala a pietelor Opcom este de circa 25% din consum.

Gazele naturale sunt produse in proportie de 98% de doua companii, Romgaz si Petrom in timp ce restul de 2% este reprezentat de alte companii. Aproximativ 62,5% din totalul productiei nationale este extrasa pe teritoriul judetului Mures.

Piata interna a gazelor naturale este formata din:

-  segmentul concurential,

-  segmentul reglementat.

 

Propunem crearea unei singure filiale de furnizare (comercializare) a energiei electrice in cadrul SC Electrica SA, asa cum s-a stabilit prin HGR 930 din 06.08.2010, in vederea asigurarii unei competitii intre furnizorii cu capital privat ( ENEL, E.ON, CEZ) si SC Electrica SA, pentru transparenta pretului energiei electrice si realizarea unui cadru concurential real.

Politica de stat in domeniul furnizarii (comercializarii) poate fi aplicata doar Filialei de Furnizare a Energiei Electrice (constituite conform HGR 930/2010) si ANRE, statul nemaiavind nici un control asupra evolutiei preturilor energiei electrice la furnizorii privati.

Rezolvarea blocajului financiar inervenit intre SC Electrica SA prin actualele filiale de furnizare a energiei electrice si companiile cu capital de stat (exemle: SC Oltchim SA, SN CFR,etc)

Modificarea legislatiei de reglementare si asigurarea distribuitorilor ca preturile justificate le sunt recunoscute, fara discriminarea, indiferent de natura capitalului, privat sau de stat.

Tarifele nediferentiate (functie de nantura capitalui) vor permite asigurarea surselor de investitii necesare modernizarii retelelor de distributie a filialelor cu capital de stat.

Subordonarea ANRE, dupa modelul practicat in UE, Parlamentului Romaniei.

Rezilierea contractelor incheiate  netransparent si preferential cu asa zisii "baieti destepti" si vinderea intregii cantitati de energie electrica produsa in Romania prin OPCOM.

Cresterea rolului OPCOM si a cantitatii de energie electrica tranzactionata prin acesta pentru a se putea mentine un pret mediu de referinta.

Definirea "CONSUMATORULUI VULNERABIL", cerinta a UE din anul 2007.

3.7. Analiza situatiei actuale a sectorului energetic

Analiza situatiei actuale a sectorului energetic evidentiaza:

Avantaje competitive:

-  Traditie indelungata in industria energetica, beneficiind de experienta atat in industria de producere a energiei electrice si termice cat si in cea de petrol si gaze;

-  Resurse energetice nationale de energie primara, indeosebi carbune, dar si rezerve de petrol si gaze naturale, potential hidroenergetic care asigura o dependenta fata de importurile de resurse energetice mai mica decat media europeana;

             (avand in vedere evolutia resurselor si in special petrol si gaze naturale credem ca nu este un avantaj )

-  Infrastructura complexa si diversificata: retele nationale de transport energie electrica, gaze naturale, titei, produse petroliere, capacitati de rafinare, de transport maritim si capacitati portuare importante la Marea Neagra;

 

-  Structura diversificata si echilibrata a productiei de energie electrica; ( afirmatie ne sustinuta de realitate )

-  Program de energetica nucleara in derulare, perceput pozitiv de opinia publica;

-  Expertiza tehnica si resurse umane calificate pentru activitatile din sectorul energetic;

-  Cadru institutional si legislativ adaptat la principiile pietei interne din Uniunea Europeana;

-  Potential important de resurse regenerabile exploatabile, sustinut de o piata functionala de Certificate Verzi;

-  Lipsa dificultatilor in respectarea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto;

 

-  Capacitatea relativ ridicata de interconectare a sistemelor de transport al energiei electrice si al gazelor naturale cu sistemele similare ale tarilor vecine;

-  Rezerve de lignit cu un grad ridicat de cunoastere concentrat pe o suprafata relativ redusa de cca. 250 km2 in care opereaza cariere de mare capacitate;

 

-  Calitatea infrastructurii de transport, dispecerizare si distributie de energie electrica;

-  Liberalizarea totala a pietelor de energie electrica si gaze naturale.

- Operator al pietei angro de energie electrica cu experienta, capabil sa devina lider in integrarea pietei regionale;

 

Sunt patru caracteristici majore care au impact pozitiv asupra transparentei si corectitudinii pietei:

 

•       Conform prevederilor Legii energiei electrice preturile stabilite pe pietele centralizate de energie electrica se fac publice zilnic prin grija operatorului pietei respective. Conform prevederilor Legii energiei electrice si Regulilor de organizare si functionare a pietelor centralizate aprobate de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, Societatea Comerciala Operatorul Pietei de Energie Electrica -OPCOM SA publica pe web-site-ul : www.opcom.ro, o   regulile de organizare si functionare a pietelor centralizate (conventiile de participare, o   volumele tranzactionate pe PZU/ contractate pe PCCB o   preturile stabilite prin licitatie

o   contractele bilaterale ofertate (clauze, volume, preturi) o   calendarul si rezultatele licitatiilor

  • Prin mecanismul de tranzactionare forward contractele tranzactionate devin publice;
    • Granularitatea produselor standard de 1 MW permite accesul la energie pentru toti participantii, incluzand participantii cu cota de piata scazuta si cei nou intrati;
    • Obligativitatea licitarii pe pietele Opcom pentru producatorii aflati in proprietatea statului (Ordin 445/2009) permite intrarea in piata a noilor veniti.

 

Deficiente ale sistemului

- Sectorul energetic romanesc a fost in mod sistematic neglijat in ultimii douazeci de ani, nefiind considerat o componenta esentiala a infrastructurii cat si datorita faptului ca investitiile in acest sector se recupereaza in perioade lungi de timp - 15 - 30 ani.

- O serie de instalatii de producere, transport si distributie a energiei sunt invechite si depasite tehnologic(cca 80$, conform afirmatiilor de mai sus), cu consumuri si costuri de exploatare mari;

 

- Instalatii si echipamente utilizate pentru exploatarea huilei sunt uzate moral si fizic.

- Lipsa finantarii pentru implementarea tehnologiilor performante in sectorul de extractie al huilei;(lipsa finantarilor se manifesta la toate structurile de productie respectiv lignit,hidrocarburi, nuclear, hidro )

- O dependenta crescanda de importul gazelor naturale, existand pentru moment o singura sursa in zona;

 

- Durata de functionare depasita pentru 70% din conductele de transport gaze naturale si a aproximativ 27% din statiile de reglare masurare;

- Nivelul scazut al surselor de finantare comparativ cu necesitatile de investitii in infrastructura Sistemului National de Transport gaze naturale (SNT);

- Structura neomogena din punct de vedere presiuni si diametre a SNT, fapt care conduce la probleme mari privind asigurarea presiunilor gazelor naturale la extremitatile sistemului;

- Eficienta energetica redusa pe lantul productie-transport-distributie-consumator final de energie;

- Preturile energiei nu reflecta securizarea furnizarii energiei functie de pozitia consumatorului/producatorului in curba de sarcina. Din aceasta cauza nu exista suficiente stimulente pentru investitii in capacitati cu caracter de varf;

- Lipsa unor masuri financiare de sustinere a proiectelor si programelor de crestere a eficientei energetice;

- Organizarea sectorului de producere a energiei electrice pe filiere tehnologice monocombustibil;

- Performante sub potential ale unor companii miniere si energetice cu capital de stat;

- Existenta unor distorsionari ale preturilor la consumatorii finali;

- Capacitate redusa de cercetare-dezvoltare-diseminare in sectorul energetic si sectorul minier;

 

- Lipsa unor masuri clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termica din sisteme centralizate, in conditiile optiunilor crescande ale populatiei pentru incalzirea individuala a locuintelor in mediul urban;

- O mare parte din unitatile de producere energie electrica nu respecta normele din Uniunea Europeana pentru emisia unor poluanti in aer. Alinierea la aceste cerinte necesita fonduri importante si se realizeaza treptat, conform calendarului de conformare negociat, dar in unele cazuri sunt mari intarzieri;

- Efort financiar major pentru conformarea cu reglementarile de mediu si pentru ecologizarea terenurilor eliberate de instalatii, precum si pentru depozitarea definitiva a combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive;

- Dificultati in relatia cu proprietarii de terenuri pentru punerea in valoare a noi perimetre pentru exploatare a lignitului;

- Neangajarea desfacerii productiei de carbune pe termen mediu si lung pe baza unor contracte care sa garanteze cantitatile si preturile in actuala structura a productiei de carbune si de energie electrica;

- Timpul relativ mare pentru dezvoltarea de noi capacitati de productie a carbunelui si uraniului.

- Pana in prezent nu s-a realizat rentabilizarea unor mari termocentrale - inclusiv in cogenerare - ceea ce are influenta asupra costurilor energiei electrice si caldurii produse in cogenerare care depasesc veniturile realizate.

Oportunitati

- Pozitie geografica favorabila pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de magistrale pan-europene de titei si gaze naturale;

- Existenta pietelor fizice de energie, precum si posibilitatile de acces la piete regionale de energie electrica si gaze naturale cu oportunitati de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional;

- Capacitate disponibila in sistemul national de transport gaze naturale ce poate asigura preluarea solicitarilor utilizatorilor;

- Climat investitional atractiv atat pentru investitorii straini cat si autohtoni, inclusiv in procesul de privatizare a diferitelor companii aflate in prezent in proprietatea statului;

- Cresterea increderii in functionarea pietei de capital din Romania, ceea ce permite listarea cu succes la Bursa a companiilor energetice;

- Oportunitati crescute de investitii in domeniul eficientei energetice si al resurselor energetice regenerabile;

- Accesarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte in domeniul energiei; Care sunt proiectele care au accesat fonduri europene?

-  

- Existenta unui important sector hidroenergetic capabil sa furnizeze volumul necesar de servicii tehnologice de

sistem;

- Existenta experientei indelungate in minerit si extractia si prelucrarea hidrocarburilor si a unei infrastructuri importante pentru exploatarea resurselor de carbune si uraniu;

- Existenta unor perimetre cu rezerve considerabile de lignit.

Riscuri si vulnerabilitati

- Rezervele economic exploatabile de titei, gaze naturale si uraniu, limitate la valorile prezentate in capitolul 3, in conditiile in care nu vor fi descoperite noi zacaminte importante;

- Volatilitatea preturilor la hidrocarburi pe pietele internationale;

- Tendinta de schimbare a caracteristicilor climatice si instabilitatea regimului hidrologic;

- Posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra concurentei in sectorul energetic la nivel european, datorita tendintelor de concentrare din industria energetica;

- Incertitudini in privinta evolutiei consumului de energie si a relansarii economice;

- Existenta de arierate la nivelul unor companii din sector;

- Ponderea semnificativa a populatiei care prezinta un grad de vulnerabilitate ridicat, in conditiile practicarii unor preturi la energie apropriate de nivelul mediu european;

- Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru sustinerea programelor de investitii in eficienta energetica si dezvoltarea serviciilor energetice;

- Diminuarea activitatii de exploatare a huilei, urmare a acumularii de datorii istorice si a politicii UE privind subventionarea acestei activitati;

- Dificultati in activitatea de exploatare a lignitului ca urmare a lipsei unei reglementari specifice care sa asigure valorificarea in interes de utilitate publica a rezervelor de lignit cu o dreapta si justa despagubire a detinatorilor de terenuri.

- Selectia, retinerea si motivarea in conditii de piata libera a capitalului uman necesar operarii in siguranta a instalatiilor proprietate de stat din sectorul energetic;

 

-  Costuri mari de exploatare a minereurilor de uraniu datorita variatiei parametrilor mineralizatiei si a discontinuitatii acesteia;

-  Opozitia autoritatilor publice locale si a autoritatilor teritoriale cu privire la acceptarea deschiderii de noi capacitati de productie in domeniul exploatarii minereurilor de uraniu;

- Posibila crestere accentuata a pretului mondial la uraniu;

-  Posibila schimbare a atitudinii publicului fata de constructia de noi centrale nucleare si de depozite de deseuri radioactive;

-  Dificultati in asigurarea serviciilor tehnologice de sistem in perioadele secetoase si in situatia cresterii ponderii centralelor electrice eoliene;

-  Costuri suplimentare incepand cu anul 2013 generate de aplicarea prevederilor directivei 2003/87/EC privind stabilirea unei scheme de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de sera;

-  Capacitatea redusa de a face fata unor actiuni teroriste indreptate asupra unitatilor producatoare de energie si a sistemelor de transport (conducte de titei, conducte pentru gaze naturale, retele electrice).

-  Romania este si ramane dependenta de importul de resurse energetice. Pentru astfel de tari nu poate fi realizata o securitate energetica absoluta. Se poate reduce vulnerabilitatea in acest domeniu prin masuri si strategii adecvate.

CAP    4.    OBIECTIVELE    SI    DIRECTIILE    PRINCIPALE    ALE    DEZVOLTARII    SECTORULUI

ELECTROENERGETIC

 

Consideram ca, cap 4.1 si cap 4.2 pot ramane , dar dupa ce vor fi stabilite cu profesionalism si obiectivitate adevaratele obiective .Din punctul nostru de vedere acestea ar trebui sa fie :

                 - stabilirea surselor financiare (inclusiv in minerit ) necesare in perioada 2011-2020, pentru

                   sustinerea centralelor de productie a energiei electrice pe baza de lignit .

                 - ce actiuni sunt necesare pentru eficietizarea acestor centrale pe lignit (cu referire in principal la

                   Turceni ,Rovinari si Craiova ) ,care sa permita listarea la bursa si de ce nu punerea in vanzare a unei cote din actiunile detinute 100% de statul roman .

                 - Care sunt centralele la care realizam lucrarile de mediu si la ce centrale renuntam.Sa nu uitam ca la unele termenul este depasit , iar cel final este 31.12.2012 si 2016 pentru cele care pot functiona cu derogare dupa care urmeaza sa fie inchise.

                 - Care din centralele Paroseni sau Deva , vor ramane sa functioneze pentru a consuma cele 1,2-1,4 mil tone huila economic exploatabile in viitor.Consideram ca este imperios necesara aceasta

hotarare pentru a da posibilitatea centralei care nu va mai consuma huila , sa poata sa identifice

daca si cum va mai functiona sau va fi scoasa din functiune.Pentru noi care aparam interesele

salariatilor solutia optima ar fi sa functioneze ambele centrale, dar din materialul prezentat nu am

inteles ca ar fi posibil.Nu credem nici in complexul Hunedoara care se vehiculeaza in ultima

perioada, daca in componenta lui nu are si partea de prodectie hidro care sa-i permita sa fie un

concurent pe piata enegiei electrice.

                 - ce se intampla cu centralele care fuctioneaza pe hidrocarburi (pacura si gaze naturale).Care raman si care se inchid, in prezent sunt lasate la voia soartei .

                 - resursele regenerabile sunt foarte efeciente, dar nu vor asigura functionarea in conditii de siguranta a sistemului energetic, atata timp cat nu este rezolvata fuctionarea in baza.Resursele regenerabile preiau un procent mic din baza, restul fenctionand in principal la varf de sarcina. A

discutra siguranta sistemului pe resurse regenerabile este un mare risc, ca sa nu spunem un

neadevar.

                - stabilirea facilitatilor pentru investitori care vor sa investesca in sectorul energetic si chiar a conditiilor in care pot prelua in exploatare centrale de productie existente pe o anumita perioada

                 de timp.S-a aratat in strtegie ca 80 % din unitatile energetice au termen de functionare

                 depasit.Drept urmare cat poate sa-si permita statul sa investesca 10%..........50% , restul de ce nu

                 cautam o forma  de privatizare (vindere, casare si valorificare, transformarea in actiuni a

                  creantelor, etc.............)

                - care sunt orasele care vor ramane pe termoficare centralizata si care vor fi solutiile pentru

                 celelalte orase.Centralele de apartament in blocuri este o solutie de moment, nimeni neanalizand

                care vor fi consecintele pe termen mediu si lung.Sa nu uitam ca in spatele acestei situatii stau

                oameni care traiesc in secolul 21, fac parte din UE si nu prea au cu ce sa plateasca utilitatile pentru

               un trai decent. Cele cateva apartamente cu centrale de apartament vor conduce la probleme si mai

               mari in asigurarea termoficarii.Nu ar trebui sa uitam ca suntem probabil singura tara din UE ,care

               am permis montarea centralelor de apartament in blocuri.

            - "alegerea unui mix de energie echilibrat, care sa confere sectorului energetic competitivitate si securitate in

               aprovizionare cu accent pe utilizarea resurselor interne, respectiv a carbunelui, a potentialului

               hidroenergetic economic amenajabil, a energiei nucleare si a surselor energetice regenerabile"

                   Ideea se discuta de cca 8 ani.Au fost emise si acte normative pentru punerea in aplicare, care nu 

                au avut nici-un efect.Propunem stabilirea concreata prin acesata strategie a acestor mixuri de

               energie, daca aceasta este intradevar dorinta strategica a acestei tari, manifestata prin vointa

               guvernului si a parlamentului.Credem insa ca va fi greu de realizat atata timp cat peste 60% din

               productia hidro a fost vanduta pana in anul 2018.

             - in anul 2035 vom avea datorita vechimii grupurilor lipsa in sistem dupa cum urmeaza :

                                 putere instalata              -11500 MW

                                 putere disponibila          - 9900 MW

                                 putere neta                      - 8900 MW

                 Unde , cu ce grupuri energetice si cu ce fonduri financiare  vom inlocui pentru a ajunge la nivelul

                anului 2011.Dar daca luam in calcul si cresterea de consum prevazuta in aceasta strategie ?

                 Tabelul nr 21 este o dorinta care nu are acoperire nici pana in anul 2020 ce sa mai vorbim de 2035.

                 Sa nu uitam ca 11 ani nu a fost pus in functiune nici-un grup nou in termocentrale .Daca face-ti

                 referire la gr.4 Paroseni , negocierile au inceput in anul 1998 cand nu eram tara membra UE.O

               analiza pertinenta ne arata ca in noile conditii ar fi fost foarte dificil de realizat acest grup energetic.

4.1. Obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectorului energetic romanesc

Dezvoltarea economica si sociala pe termen lung necesita o politica energetica echilibrata, care sa aiba in vedere urmatoarele obiective:

-  stabilitatea economica si securitatea aprovizionarii in conditiile de incertitudine a pretului resurselor energetice pe piata internationala, datorita cresterii continue a cererii de energie;

-  protectia mediului - prin introducerea de noi tehnologii pentru productia si consumul de energie cu impact redus asupra mediului si pentru reducerea schimbarilor climatice;

-  buna functionare a pietelor interne de energie electrica si gaze naturale, garantie pentru competitia transparenta, nediscriminatorie si pentru integrarea in piata regionala si europeana;

-  dezvoltarea si productia de noi tehnologii pentru productia si consumul de energie electrica si protectia mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la sustinerea dezvoltarii economice si la crearea de noi locuri de munca;

-  tehnologii informatice si de comunicatie cu rol important in ceea ce priveste imbunatatirea eficientei pe intreg lantul productie - transport - consum al energiei. Aceste tehnologii ofera potentialul pentru o trecere structurala la procese si servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie, precum si la retele de transport si distributie inteligente si mai eficiente.

Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea economica a tarii si reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana.

In acest sens, obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si lung, la preturi acceptabile, adecvate unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

Sectorul energetic trebuie sa devina prioritar si apoi dinamic

4.2. Directii de actiune

Directiile principale de actiune ale strategiei energetice a Romaniei, convergente cu cele ale politicii energetice a Uniunii Europene, sunt:

-  cresterea sigurantei in alimentarea cu energie atat din punct de vedere al mixului de combustibili cat si al infrastructurii de retea;

-  alegerea unui mix de energie echilibrat, care sa confere sectorului energetic competitivitate si securitate in aprovizionare cu accent pe utilizarea resurselor interne, respectiv a carbunelui, a potentialului hidroenergetic economic amenajabil, a energiei nucleare si a surselor energetice regenerabile;

-  gestionarea eficienta si exploatarea rationala in conditii de securitate a surselor energetice primare epuizabile din Romania si mentinerea la un nivel acceptabil (din punct de vedere economic si al securitatii), a importului de surse energetice primare (dependenta limitata/controlata);

-  diversificarea surselor de aprovizionare cu uraniu prin combinarea exploatarii rationale a surselor nationale cu importul de uraniu si/sau concesionarea de zacaminte uranifere in afara Romaniei in vederea exploatarii acestora;

-  Are Romania in vedere sa concesioneze in afara tarii zacaninte uranifere ? Unde,cu ce costuri. Permite legislatia in vigoare sau ar trebui avut in vedere modificarea acesteia

-  cresterea eficientei energetice pe tot lantul: extractie - producere - transport- distributie - consum; Romania nu isi mai poate permite sa iroseasca energia in situatia reducerii disponibilitatii si a cresterii costului surselor energetice; eficienta energetica este cea mai rentabila metoda de reducere a emisiilor, de imbunatatire a securitatii si competitivitatii si de scadere a facturii serviciului energetic;

-  promovarea utilizarii surselor energetice regenerabile, in conformitate cu practicile din Uniunea Europeana, conform Planului National de Alocare al Energiilor Regenerabile elaborat in anul 2010;

-  imbunatatirea competivitatii pietelor de energie electrica si gaze naturale, corelarea acestora si participarea activa la formarea pietei interne de energie a Uniunii Europene si la dezvoltarea schimburilor transfrontaliere cu luarea in considerare a intereselor consumatorilor din Romania si a companiilor romanesti;

-  crearea de conditii de piata care sa stimuleze economii mai mari de energie si cresterea investitiilor in tehnologii cu emisii reduse de carbon; operatorul pietei de energie electrica Opcom va asigura pretul de referinta pe termen scurt (piata spot) si pretul de referinta la termen (piata forward), in conditii de lichiditate asigurate de concentrarea tranzactiilor pe pietele administrate.

-  transformarea retelelor de transport si distributie a energiei electrice in retele inteligente si implementarea pe scara larga a sistemelor inteligente de contorizare; acestea vor reprezenta instrumente pentru integrarea pe scara larga a energiei din surse regenerabile, vor contribui la imbunatatirea eficientei energetice si vor face consumatorii participanti activi in functionarea sistemului energetic;

-  asigurarea investitiilor pentru dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin atragerea de capital privat si a fondurilor puse la dispozitie de UE;

-  se va acorda o atentie deosebita facilitarii investitiilor in acele proiecte care contribuie la realizarea obiectivelor stabilite pentru anul 2020 conform politicii UE, a proiectelor transfrontaliere privind retelele de transport a energiei; se vor avea in vedere acordarea de garantii pentru imprumuturi in cazul parteneriatelor publice private si mecanisme de partajare a riscurilor (in special pentru riscurile prezentate de tehnologii noi);

-  cresterea capacitatii de inovatie si dezvoltare tehnologica;

-  realizarea obiectivelor de protectie a mediului si reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera;

-  implementarea in conditii de securitate a tehnologiilor de management a deseurilor radioactive;

-  reducerea vulnerabilitatii si cresterea securitatii infrastructurii critice din sectorul energetic - marile centrale hidroelectrice, centrala nuclearoelectrica, retele de transport energie;

-  participarea proactiva la eforturile Uniunii Europene de formulare a unei strategii energetice pentru Europa, cu urmarirea si promovarea intereselor Romaniei;

- sustinerea cercetarii - dezvoltarii in domeniul noilor tehnologii privind cresterea eficientei productiei si consumului de energie si de protectie a mediului, precum si a invatamantului de specialitate;

Avand in vedere obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectorului energetic din Romania si directiile principale de actiune Strategia energetica a Romaniei urmareste:

Securitatea aprovizionarii

-  mentinerea unui echilibru intre importul de resurse energetice primare si utilizarea rationala si eficienta a rezervelor nationale pe baze economice si comerciale, prioritatea trebuind sa o reprezinte in continuare dezvoltarea de surse de energie sigure si competitive;

-  diversificarea si consolidarea, in cadrul stabilit la nivel european, a relatiilor de colaborare cu tarile producatoare de hidrocarburi precum si cu cele de tranzit;

-  diversificarea surselor de aprovizionare si dezvoltarea rutelor de transport alternative sigure;

-  participare la proiectele transcontinentale de transport hidrocarburi spre Europa Centrala cu potential traseu prin Romania;

-  incheierea de contracte pe termen lung pentru gaze naturale din import pentru a diminua riscurile de intrerupere a furnizarii, cu respectarea regulilor concurentiale;

-  stimularea investitiior in domeniul exploatarii rezervelor de gaze naturale si titei, prin incurajarea identificarii de noi campuri si valorificarea potentialului in mod eficient;

-  punerea in valoare de noi perimetre pentru exploatarea lignitului;

-  cresterea nivelulul de adecvanta al retelei de transport prin dezvoltare si modernizare conform conceptului de retea inteligenta si cu respectarea cerintelor ETSO-E;

-  abordarea in comun cu statele membre ale UE, a problemelor referitoare la protectia infrastructurii critice din sistemul energetic in lupta impotriva terorismului;

-  dezvoltarea productiei de energie electrica pe baza surselor regenerabile de energie.

Dezvoltare durabila

-  promovarea producerii energiei din surse regenerabile, astfel incat ponderea energiei electrice produse din aceste surse in totalul consumului brut de energie electrica sa fie de 33% in anul 2010, 35 % in anul 2015 si 38 % in anul 2020.

-  stimularea investitiilor pentru imbunatatirea eficientei energetice pe intregul lant: surse - productie - transport - distributie - consum, avand in vedere faptul ca energia ramane un factor important de crestere pentru economie si sectorul rezidential, dar si cresteri importante pentru aceste domenii;

-  promovarea utilizarii biocombustibililor lichizi, biogazului si a energiei geotermale, conform Planului National de Alocare pentru Energii Regenerabile;

-  sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si de diseminare a rezultatelor cercetarilor aplicabile in domeniul energetic;

-  reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator prin utilizarea tehnologiilor

curate.

Competitivitate

- continuarea dezvoltarii si perfectionarea mecanismelor pietelor concurentiale pentru energie electrica, gaze naturale, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice in concordanta cu directiile in domeniu si consolidarea rolului operatorului pietei de energie electrica Opcom prin prevederile legislatiei primare si secundare:

o produsele operatorului pietei de energie electrica Opcom vor asigura tranzactionare transparenta pe orizonturi de timp succesive, pentru baza, gol si varf, precum si zilnic, pentru ziua urmatoare. Ambele piete pe termen scurt, piata pentru ziua urmatoare si piata intra-zilnica, au potentialul de integrare cu pietele similare aflate in curs de creare in tarile invecinate prin intermediul licitatiilor implicite, furnizand astfel un pret credibil (consistent) si o tranzactionare transfrontaliera lichida

o introducerea contractelor forward cu clauze standardizate pentru a permite implementarea la Opcom a tranzactionarii continue pe baza de licitatii periodice pentru livrare pe termen mediu si lung. Aceasta masura va ajuta mediul de afaceri din domeniul energetic in a avea preturi de referinta, pentru orizonturi de timp corespunzatoare, aceste referinte fiind necesare pentru dezvoltarea durabila a sectorului energetic prin investitiilor eficiente.

o      Introducerea inregistrarii tuturor tranzactiilor angro de energie electrica la Opcom, conform experientei

de pe alte piete va contribui la cresterea transparentei si fundamentarea hotararilor de catre decidenti. o      Incurajarea lichiditatii tranzactionarii certificatelor de emisii pe platforma Opcom.

 

fuzio Mai sus, la directiile principale, a doua liniuta se vorbeste de un mix de energie echilibrata  (carbune, hidro, nuclear, hidrocarburi). Aici este vorba doar de producatorii pe carbune. Mergem din nou pe considerente tehnologice pentru producerea energiei? Probemele vor fi aceleasi. Daca va ramane, ar trebui definita ca directie principala.

-  narea producatorilor interni de carbune cu centralele electrice in vederea accesului la pietele financiare si cresterii competitivitatii cu respectarea regulilor concurentiale;

-  extinderea activitatii Operatorului pietei angro de energie electrica din Romania - OPCOM - la nivel regional si participarea activa la realizarea pietei regionale de energie si a pietei unice europene;

-  modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu caldura in zonele urbane mari - sursa -retea de transport si distributie - consumator final si realizarea capacitatilor de cogenerare de inalta eficienta;

-  liberalizarea tranzitului de energie in conditii tehnice de siguranta in alimentare si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu la retelele de transport si interconexiunile internationale; cresterea capacitatii de interconexiune a retelelor de energie electrica de la cca 10 % in prezent la 15-20 % la orizontul anului 2020;

-  continuarea procesului de restructurare a sectorului de lignit in vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital.

Protectia mediului si limitarea schimbarilor climatice

Dezvoltarea sectorului de producere a energiei electrice trebuie corelata cu cerintele legislative in domeniul mediului, ceea ce impune adoptarea unor masuri specifice care constau in principal in:

  • realizarea investitiilor de mediu necesare pentru respectarea prevederilor Directivei 2001/80/CE cu privire la limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti (SO2, NOX si pulberi) proveniti din instalatiile mari de ardere si ale Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor;
  • respectarea prevederilor Directivei 96/61/CE pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii;
    • reducerea emisiilor de GES (CO2) pentru perioada 2008-2012, pentru incadrarea in cotele de certificate de emisii de GES alocate prin Planul National de Alocare.

Pentru atingerea obiectivelor nationale in domeniul schimbarilor climatice, orizont de timp 2020, masurile necesare care trebuiesc adoptate, sunt cele prezentate in Anexa 4.1 si corespund Memorandum-ului "Aprobarea valorilor finale ale obiectivelor Romaniei pentru Strategia Europa 2020", semnat de catre Guvernul Romaniei in data de 8 iunie 2010.

Principalele masuri vizeaza urmatoarele:

- dezvoltarea capacitatii institutionale in domeniul energiei si schimbarilor climatice;

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) prin promovarea tehnologiei de captare si stocare a carbonului (CCS);

-  cresterea ponderii energiei din surse regenerabile in consumul final de energie;

-  cresterea eficientei energetice.

In urma analizei prevederilor legislative ale pachetului Energie - Schimbari Climatice si a mecanismelor de finantare de sustinere la nivel comunitar, corelate cu dezvoltarea economiei romanesti, care se va baza in continuare pe energia produsa din combustibili fosili (lignit local), pentru Romania este esentiala construirea de instalatii noi performante de producere a energiei, prevazute cu tehnologii CCS, ca masura de atingere a tintelor asumate de reducere a emisiilor de GES.

In acest context, Guvernul Romaniei a aprobat in sedinta de guvern din 17.02.2010 Memorandumul "Plan de actiune pentru implementarea unui proiect demonstrativ privind captarea si stocarea carbonului (Carbon Capture and Storage - CCS) in Romania" prin care se exprima intentia ferma de dezvoltare a unui proiect demo CCS la nivel national, pentru care Romania in calitate de stat membru UE va solicita cofinantarea din mecanismul de finantare aprobat de Comisia Schimbari Climatice in 2 februarie 2010 in conformitate cu: "Decizia UE de stabilire a criteriilor si masurilor pentru finantarea proiectelor demonstrative comerciale care vizeaza captarea si stocarea geologica a CO2 in conditii de siguranta din punct de vedere a mediului, precum si a proiectelor demonstrative de tehnologii inovatoare in domeniul energiei din surse regenerabile, in cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera in Comunitate, stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului" (NER 300).

CAP 5. PREVIZIUNI PRIVIND SECTORUL ENERGIEI ELECTRICE IN PERIOADA 2011 - 2035

5.1. Dezvoltarea macroeconomica, cadru determinant pentru cererea de energie

Pentru evaluarea consumului de energie electrica in perioada de 2010 - 2035 se au in vedere evolutiile principalilor indicatori macroeconomici si demografici:

-  produsul intern brut (PIB);

-  evolutia demografica (poputatia totala).

Evolutia propusa se bazeaza pe prognozele realizate privind evolutia PIB in perioada 2010 - 2014 elaborata de Institutul National de Cercetari Economice (INCE - iulie 2010) si de catre Comisia Nationala de Prognoza perioada 2010 - 2020 -2030 (CNP - septembrie 2020).

Pe aceasta baza s-au elaborat scenarii de dezvoltare macroeconomica a Romaniei in perioada 2010 - 2014 -2020 - 2035. Trebuie subliniat ca scenariile pe 20 de ani si mai mult au o doza mare de incertitudine datorita evolutiei tehnologiilor, pietelor si preturilor produselor diferitelor sectoare economice, a evolutiei rapide in domeniul informatic, al schimbarilor climatice si a stilului de viata. Scenariile nu sunt considerate prognoze ci proiectii posibile in viitor, dar sunt singurele instrumente de analiza in conditiile incertitudinilor cu care poate fi estimata o evolutie viitoare intr-un anumit domeniu.

Scenariile de evolutie macroeconomica elaborate sunt urmatoarele (tabelul 11):

-  Scenariul de baza conceput pe baza parametrilor macroeconomici apropiati de cei avuti in vedere de Guvern, in corelatie cu acordul stand-by cu FMI.

-  La care acord stand-by cu FMI se face referire ?

-   

-  Scenariul nefavorabil 1 si Scenariul nefavorabil 2 presupun conditii ale mediului de afaceri intern si extern mai putin favorabile.

Fundamentarea acestora a fost realizata pe baza urmatoarelor premize calitative comune:

• Economia mondiala, inclusiv comertul international, isi revine din recesiune.

• Economia romaneasca este, de asemenea, implicata in acest proces. Cu toate acestea, consecintele crizei se resorb lent, continuand sa exercite o influenta care nu poate fi neglijata, mai ales in prima parte a acestei perioade (sunt afectate formarea bruta de capital fix, productivitatea totala a factorilor, somajul).

  • • Politica bugetara este dominata de imperativul de a comprima deficitul public la niveluri sustenabile (compatibile cu standardele cerute de integrarea in zona euro).
  • • Re-monetizarea economiei continua, impreuna cu o scadere treptata a ratei dobanzii. Banca Nationala este capabila sa gestioneze evolutia cursului de schimb a leului pentru a mentine fluctuatiile acestuia intre limite rezonabile.
  • • Pe parcursul intregii perioade, Romania va beneficia de fondurile structurale provenite de la Uniunea Europeana.
  • • Nu se prezinta nicaieri o situatie cu fondurile structurale atrase de la UE.

Principalele caracteristici ale scenariului de baza sunt:

  • • Economia reala depaseste faza de recesiune, dar treptat si lent. Numai la sfarsitul perioadei rata produsului intern brut, exprimat in preturi constante depaseste putin 4%.
  • • Cresterea economica este sustinuta fie prin absorbtie pe piata interna (in special de investitii) sau prin revenirea modesta a exporturilor. Pe latura ofertei, principalii factori sunt acumularea de capital si imbunatatirea productivitatii totale a factorilor economici.

 

  • Rata somajului ramane relativ ridicata in 2010-2011, dupa care tinde sa scada o data cu revenirea productiei.
  • Deficitul balantei comerciale nu depaseste pe intreaga perioada limite de nesuportat.

• Dupa recrudescenta inflatiei pe parcursul anului 2009, indicii preturilor scad, ajungand la niveluri normale la sfarsitul perioadei. Datorita politicii BNR si imbunatatirii performantelor economiei romanesti, cursul de schimb real se apreciaza intr-o proportie care poate fi considerata acceptabila din punct de vedere al competitivitatii internationale.

• Scaderea deficitelor bugetului public, care in cele din urma tind sa ajunga la standardele Uniunii Europene. Principalele schimbari ale Scenariului nefavorabil 1 comparativ cu scenariul de baza sunt:

  • • Cresterea economica incetineste, atingand doar la sfarsitul perioadei rate pozitive foarte modeste (pentru o tara in curs de dezvoltare). In mod normal, acest lucru are repercusiuni asupra dinamicii consumului privat si public.
  • • O astfel de evolutie, dublata de mentinerea venitului disponibil la nivelurile anterioare (din scenariul de baza), induce rate mai ridicate ale inflatiei. Aprecierea reala a cursului de schimb este mai retinuta.
  • • Exporturile ramana in mod constant sub nivelul scenariului de baza. Stagnarea si cresterea lenta la sfarsitul perioadei a productiei reale, in combinatie cu resurse financiare externe mai limitate, genereaza o dinamica lenta a importurilor. Ca urmare, deficitul balantei comerciale este suficient de scazut.

• Scade deficitul bugetului general consolidat, ramanand, totusi, peste nivelul scenariului de baza.

Scenariul nefavorabil 2 este practic derivat din cel precedent presupunand o comprimare a inflatiei prin venituri, politici monetare si cheltuieli bugetare mai restrictionate:

• Mai intai de toate, este luata in considerare o crestere mai lenta a indicelui venitului disponibil estimat.

• Coeficientii exogeni privitori la transferurile guvernamentale si alte cheltuieli publice sunt, de asemenea, diminuati in comparatie cu scenariul de baza si cu scenariul nefavorabil 1.

• Oferta de masa monetara este estimata la niveluri inferioare.

  •          Stagnarea economica extinsa pare a fi cea mai importanta caracteristica a scenariului nefavorabil 2, iar obiectivul urmarit - dezinflatia - nu este realizat.

 

 

 

 

2010

127,37

124,22

126,60

2011

129,28

128,64

126,12

2012

134,32

129,61

128,21

2013

140,37

132,65

130,08

2014

146,97

137,87

130,29

2015

154,02

143,66

134,98

2016

160,95

149,69

139,84

2017

168,03

155,98

144,88

2018

176,60

162,53

150,09

2019

184,90

169,35

155,49

2020

192,48

176,47

161,09

2025

231,94

204,00

183,00

2030

272,82

232,00

206,00

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 6. Scenarii de evolutie a PIB in perioada 2010 - 2035

 

 

 

Tabelul 12. Ritmul mediu anual de crestere a PIB

T

 

SCENARIUL

2008

2009

2010

2015

2020

2035

2030

2035

Scenariul de referinta (baza)

6591

6054

5944

7272

9254

11413

13812

16578

Scenariul nefavorabil 1

6591

6054

5794

6783

8484

10038

11745

13600

Scenariul nefavorabil 2

6591

6054

5906

6373

7745

9005

10429

11991

Tabelul 13. PIB / locuitor in preturi constante

 

 

 

 

 

 

 

Figura 7. PIB/ locuitor in preturi constante

 

SCENARIUL

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2014­2020

2020­2025

2025­2030

2030­2035

Scenariul de referita (baza)

-7,10

-1,90

1,50

3,90

4,50

4,70

4,60

3,80

3,30

3,20

Scenariul nefavorabil 1

-7,10

-4,43

3,56

0,75

2,35

3,93

4,20

2,94

2,61

2,46

Scenariul nefavorabil 2

-7,10

-2,60

-0,38

1,66

1,46

0,16

3,60

2,58

2,40

2,31

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.2. Prognoza consumului si a productiei de energie electrica

Prin corelare, celor trei scenarii de evolutie a PIB le corespund trei scenarii de consum intern de energie electrica, scenarii construite astfel incat sa se asigure o crestere continua a eficientei energetice a ansamblului economiei romanesti si o imbunatatire permanenta a electrificarii tuturor sectoarelor economice.

Aceste doua deziderate sunt exprimate prin doi indicatori specifici:

  • • intensitatea energiei electrice exprimata in kWh/1000 Euro;
  • • consumul de energie electrica pe locuitor in kWh/locuitor.

Evolutia consumului intern net de energie electrica, ritmurile medii anuale de crestere ale acestuia si evolutia indicatorilor specifici mentionati pentru cele trei scenarii sunt cele din Tabelele 14 si 15 si in Figura 8.

 

 

Tabelul 15. Ritmul mediu de crestere a consumului intern net de energie electrica

 

SCENARIUL

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2015 -2020

2020 -2025

2025 -2030

2030 -2035

Scenariul de referita (baza)

-7,97

2,36

2,70

2,70

2,70

2,70

2,70

2,60

2,20

1,30

1,14

Scenariul nefavorabil 1

-7,97

2,36

1,31

1,31

1,31

1,31

1,31

1,57

1,46

1,30

0,97

Scenariul nefavorabil 2

-7,97

2,36

1,28

1,28

1,28

1,28

1,07

0,99

1,01

0,99

0,86

 

Nu se precizeaza nimic de consumul anual de energie efectrica si modul de acoperire a cererii. E foarte important  prezenta si consumul orar (varf de seara, gol de noapte, iarna/vara, zi de lucru/zi de odihna)

 

Figura 8. Evolutia consumului intern net de energie electrica

 

 

 

 

 

5.3. Scenarii de evolutie a preturilor combustibililor din tara si de pe piata externa

Eficienta tehnico-economica a unui producator de energie electrica este influentata de mai multi factori, printre

care:

-                     Tehnologia utilizata, datorita randamentului prin care combustibilul este transformat in energie electrica;

-                     Pretul combustibilului utilizat pentru producerea energiei electrice;

-                     Alte cheltuieli legate de functionarea centralei (dintre care amortizarea investitiei are ponderea principala). Pentru centralele termoelectrice evolutia pretului combustibililor este determinata pentru optiunea investitorilor

privind dezvoltarea capacitatilor de productie in perspectiva.

Ipotezele avute in vedere pentru evolutia preturilor combustibililor reprezinta scenarii posibile si nu prognoze analitice absolute pentru preturi datorita dificultatilor majore de a face predictii in acest domeniu (a se vedea variatia pretului titeiului in ultimul deceniu).

Se au in vedere doua evolutii ale pretului lignitului - o evolutie minima rezultata din analiza factorilor de specialitate privind posibilitatile de eficientizare a productiei si o evolutie in care se mentin conditiile actuale de productie.

Ipoteza pretului minim are in vedere urmatoarele masuri pe termen scurt (2011 - 2012) si mediu (2013 - 2015) in vederea reducerii costurilor:

-                     Majorarea productivitatii in activitatea din cariere cu 30%;

-                     Externalizarea unor activitati cu cheltuieli mai mari decat veniturile generate;

-                     Optimizarea activitatilor in cariere si excavarea selectiva pentru cresterea puterii calorifice a lignitului;

"   —-—^^^^        An Comb.                 ———

2010

2015

2020

2025

2030

2035

Lignit

Lignit - Min

1

1

1

1

1

1

Lignit - Max

1,12

1,32

1,56

1,65

1,65

1,64

Carbune import

Carbune import - Min

1,94

2,32

2,81

2,86

2,91

2,98

Carbune import - Max

1,94

2,52

3,31

3,31

3,30

3,32

Gaze naturale

Gaze naturale - Min

4,13

4,43

6,43

6,37

6,27

6,25

Gaze naturale - Max

4,69

5,04

7,32

7,26

6,87

7,12

Pacura

3,74

4,65

5,83

5,78

5,71

5,67

Combustibil nuclear

0,20

0,25

0,33

0,34

0,36

0,38

-                     Renuntarea la extractia in subteran a lignitului.

Pentru combustibilii din import, huila energetica, gaze naturale si titei s-au avut in vedere evaluarile INCE -august 2010 si ale International Energy Outlook - US EIA 2010.

 

 

Tabelul 16. Costul relativ fata de lignit (ipoteza minima) a combustibililor utilizati la producerea energiei electrice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Privitor la scenariile de evolutie a preturilor combustibililor utilizabili in Romania pentru producerea de energie electrica rezulta urmatoarele concluzii:

-  Lignitul reprezinta in perioada analizata cel mai ieftin combustibil (raportat la unitatea de energie continuta) comparativ cu ceilalti combustibili;

-  Gazele naturale vor ramane cel mai scump combustibil, dar produce cel mai redus impact asupra mediului in comparatie cu ceilalti combustibili fosili si asigura cel mai ridicat randament de productia de energie electrica;

-  Carbunele energetic va avea o dinamica de crestere a pretului mai mare ca in trecut, datorita cresterii cererii pe plan mondial;

-  Carbunele energetic din import va costa intre doua si trei ori mai mult pe unitatea de energie decat lignitul indigen extras din unitati rentabilizate si cu productivitate marita.

5.4. Evolutia necesarului de putere in Sistemul Electroenergetic National pentru acoperire consumului de energie electrica pana in anul 2035

Balanta de puteri in anul 2009

Puterea instalata in Sistemul Electroenergetic National (SEN) la finele anului 2009 a fost de 20 437 MW cu o putere neta disponibila de 16445 MW. Productia bruta de energie electrica a fost de 57667 GWh cu o productie neta de

53274 GWh.

Diferenta dintre puterea instalata si puterea disponibila neta de circa 4000 MW este formata din urmatorele categorii de puteri:

  • puterea grupurilor retrase din exploatarea din diferite motive (reabilitare, retehnologizarea etc.) pentru intervale mai mari de un an;
  • reducerile permanente de putere ale unor grupuri;
  • consumul propriu al centralelor;
  • puterea grupurilor in conservare.

In anul 2009, maximul consumului intern brut a fost de 9048 MW. Valoarea puterii maxime produse brute pe ansamblul centralelor electrice a fost de 9626 MW, mai mare cu valoarea soldului export - import de la ora respectiva care a insumat 578 MW. Valorile maxime nete corespunzatoare celor doua categorii de puteri, respectiv consumul intern net si productia neta, au fost de 8247MW si de 8825 MW.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La varful de sarcina electrica, puterea neta disponibila din sistem trebuie sa acopere atat puterea de varf a consumul intern si soldul export - import de putere cat si urmatoarele categorii de rezerve de putere necesare unei functionari in conditii de siguranta a sistemului:

  • reducerile temporare de putere;
  • reparatii planificate si neplanificate (dupa avarii);
  • rezerva pentru servicii de sistem.

In anul 2009 in Sistemul Electroenergetic National s-a acoperit cererea de consum intern si soldul export -import de putere si energie electrice in conditii de siguranta, dispunandu-se la varful de sarcina de un excedent substantial de putere neta (circa 2900 MW). Aceasta putere nu-si gaseste utilitate in cadrul pietei de energie electrica fiind formata din grupuri vechi, neeconomice. Prin cheltuielile lor fixe aceste grupuri conduc la cresterea costurilor de functionare ale societatilor care le detin.

Necesarul de putere noua in SEN in perioada de perspectiva 2011 - 2035

Necesarul de putere noua pentru perioada de perspectiva rezulta avind in vedere urmatoarele:

  1. evolutia puterii centralelor aflate in functiune in prezent datorita retragerii din exploatare a grupurilor la atingerea duratei de viata normate, oprirea grupurilor pentru reabilitare - retehnolgizare etc.;
  2. evolutia necesarului de consum de energie si putere electrice in functie de previziunile de dezvoltare macro -economica si demografica;
  3. modificarea in timp a nivelului diferitelor categorii de reduceri si rezerve de puteri necesare pentru acoperirea in siguranta a cererii de consum, in sensul reducerii acestora datorita cresterii ponderii grupurilor noi mai performante.

Programul propus de retragere din exploatare a capacitatilor de productie tine seama de timpul total de functionare inregistrat de la darea in exploatare a fiecarui grup si de scaderea performantele lor.

Astfel, pana la finele anului 2020 ar trebui sa fie oprite grupuri care insumeaza o putere instalata de 5544 MW (4152 MW putere neta) reprezentind circa 28% din capacitatea existenta in prezent. Pe intreaga perioada, pana in anul 2035 va trebui sa fie retrasa din exploatare o putere instalata totala insumand 11066

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MW (8899 MW putere neta), reprezentand circa 55% din capacitatea instalata in prezent (Tabelul 18).

In functie de starea tehnica si de performantele unor grupuri existente generatoare de energie electrica, analizele tehnico - economice efectuate au justificat retehnologizarea unor grupuri din centralele hidroelectrice si termoelectrice in vederea cresterii eficientei si prelungii duratei de exploatare.

In prezent, in centralele hidroelectrice se afla in curs de retehnolgizare grupuri care insumeaza 1089 MW cu finalizare pana in anul 2015. De asemenea, este decisa retehnologizarea pana in anul 2020 a unor grupuri cu o putere totala de 571 MW. Mai ramane de retehnologizat o putere de 745 MW pe masura ce vor fi asigurate sursele de finantare.

Rezultatele obtinute in urma retehnologizarii grupurilor 4 si 5 de 330 MW din centrala termoelectrica Turceni justifica retehnologizarea si a altor unitati de 330 MW existente pe lignit. Prin aceste lucrari de retehnologizare se are in vedere cresterea performantelor, conformarea cu cerintele de mediu ale UE si prelungirea duratei de functionare a grupurilor cu circa 10000 de ore (15 ani).

 

 

Tabelul 19. Puterea grupurilor propuse pentru retehnologize / modernizare

 

 

 

2010

2015

2020

2025

2030

2035

Putere instalata

20437

16270

14548

13473

11283

8996

Putere disponibila

17693

14690

13025

12052

9951

7807

Putere neta

16445

13804

12293

11434

9500

7546

 

 

Retehnologizarea grupurilor existente de 330 MW pe lignit este justificata de existenta disponibilului de lignit in tara la preturi competitive pentru urmatorii 20 - 40 de ani si de performantele grupurilor care au fost retehnologizate.

Ar trebui analizate cu foarte mare atentie costurile reale ale retehnologizarilor de la Turceni. La nivelul anului 2011, cand conceptia grupurilor este tehnologia anilor 1980, ar trebui analizat cu foarte mare atentie daca mai este cazul sa vorbim de retehnologizari, mai ales ca trebuie avute in vedere si instalatiile de mediu.. Mai corect ar trebui avute in vedere grupuri noi, mari, cu tehnologie moderna, cu randamente mari si cu indeplinirea conditiilor de mediu.

 

 

 

 

 

Centrala

Grupul

Puterea instalata

Perioada retehnologizarii / modernizarii

Perioada retragerii dupa indeplinirea duratei de viata

Turceni

3

330

2013-2015

2026-2020

6

330

2011-2013

2031-2035

Rovinari

4

330

2015-2014

2026-2030

5

330

2014-2016

2030-2035

6

330

2008-2012

2026-2030

Isalnita

7

315

2011-2014

2026-2030

8

315

2010-2012

2026-2030

Tabelul 20. Evolutia puterii existente luand in considerare programul de retrageri din exploatare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

In conditiile reducerii treptate a puterii totale instalate a centralelor existente si a cresterii cererii de putere si energie electrice, balantele de putere intocmite pentru cele trei scenarii de consum de energie electrica pun in evidenta aparitia unor deficite de putere tot mai mari in timp (figurile 9, 10, 11).

 

Figura 9. Evolutia necesarului de putere in SEN, valori nete Scenariul de referinta (baza)

 

 

 

 

 

 

2010 2015 2020 2025 203fl 2030

----- Puterea de varf pentru productia neta 01.D1.JU10.
---- Necesarul de putere disponibila neta

 

 

 

 

Figura 10. Evolutia necesarului de putere in SEN, valori nete Scenariul nefavorabil 1

 

 

2009  2010 2015  2020 2025 2030 2035

----- Puterea de varf pentru productia neta

------ Evuluiia puterii nete disponibile enigme la 01.01.2010.

 

 

Figura 11. Evolutia necesarului de putere in SEN, valori nete Scenariul nefavorabil 2

 

 

 

 

 

 

 

MW

20000

111X10 10000 5000

o

2009 2010 2(111 2020 2021 20iD 203J

---- Puterea de varf pentru productia neta

---- Evolutia puteni nete disponibile existente la Ol .01.2010.

 

Pe intrega perioada pana in anul 2035, retragerea prognozata din functiune a capacitatilor cu durata de viata expirata conduce la un deficit (= necesar de putere noua neta) de circa 13540 MW putere neta disponibila in scenariul de referinta, care va trebui compensat prin instalarea de putere noua.

Totalul investitiilor pentru instalarea noilor capacitati de producere a energiei electrice necesare in perioada 2011 - 2035 de circa 14800 MW instalati (putere bruta, exclusiv capacitatile instalate in SRE) rezulta de 30 - 40 mld. Euro.

O serie de analize tehnico - economice privind eficienta diferitelor tehnologii si grupuri noi posibil de realizat au fost efectuate pentru a evidentia ordinea de economicitate relativa a lor, respectiv competitivitatea acestora pe piata interna de energie electrica.

S-au avut in vedere costurile de investitii si de functionare (bazate pe eficienta tehnologiei si costul combustibilului) si incadrarea pe curba de sarcina - baza, semibaza si varf, respectiv durata de utilizare a capacitatii).

S-a considerat de asemenea evolutia tehnologiilor dupa 2020, scaderea costurilor de investitii, precum si diferite scenarii privind evolutia costului tonei de CO2.

Aceste analize, inclusiv cele de sensibilitate privind costul tonei de CO2 demonstreaza urmatoarele:

-     Pentru functionarea in baza, ordinea de economicitate a proiectelor noi, in perioada pana in 2020 este urmatoarea:

  • Grupurile de 330 MW pe lignit reabilitate, prognozate a fi finalizate in perioada 2011 - 2015 (cu prelungirea duratei de functionare cu 15 ani);
  • Grupurile nr.3 si 4 de la centrala nuclearoelectrica Cernavoda;
    • Grupul nou de 500 MW cu parametrii supracritici functionand cu lignit indigen; acesta rezulta mai economic decat un grup cu ciclu combinat abur - gaze (CCGT) functionand pe gaze naturale, ambele in conditiile achizitiei certificatelor de emisii de CO2 cu preturi intre 20 si 40 Euro/t CO2.

-     In domeniul varf si semivarf realizarea de centrale hidroelectrice este cea mai eficienta solutie de producere a energiei electrice utilizand surse regenerabile de energie urmata de centrale eoliene (fara scheme de sprijin). Cele mai scumpe solutii rezulta turbinele cu gaze in circuit deschis functionand cu gaze naturale si centrala fotovoltaica.

Integrarea in sistem a energiei electrice produsa pe baza energiei eoliene, biomasei si energiei solare necesita scheme de sprijin (certificate verzi) pentru a le face competitive pentru investitori, dar conduce la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final. Pentru perioada 2020 - 2035:

-         cea mai eficienta solutie pentru producerea energiei electrice, avand in vedere evolutia posibila a combustibililor fosili pe piata internationala si evolutia pretului certificatelor de CO2 rezulta o noua centrala nucleara;

-         grupul nou pe lignit de 500 MW cu parametrii supracritici si grupul CCGT pe gaze naturale au eficienta apropiata, in conditiile evolutiei pretului certificatelor de CO2 intre 40 si 60 Euro/t CO2;

-         importul de huila energetica pentru grupuri cu parametrii supracritici de 500 MW sau mai mult rezulta ca solutie marginala - cea mai scumpa.

In domeniul capacitatilor pentru zona de varf si semivarf se pastreaza ordinea de economicitate rezultata si anterior.

Tabelul 21. Noi capacitati de producere a energiei electrice si a caldurii cogenerare, necesare a fi instalate in perioada 2011-2015.

 

Este un progarm ambitios, nerealist, care nu prezita valorile investitionale , pe etape, pentru ducerea la indeplinire.

 

 

 

 

Capacitati noi in centrale electrice/ Perioada

2011 - 2015

2016 - 2020

2021 - 2025

2026 - 2030

2031 - 2035

Obs.

1). Capacitati in cogenerare cu TGCR sau CCTG pe gaze naturale pentru asigurarea alimentarii

eficiente cu caldura in sistemele centralizate

ss 300 MW

= 400 - 500 MW

200 - 250 MW

250 MW

150 MW

TOTAL: 1350 - 1550 MW

Inlocuiesc capacitatile neperformante si care nu indeplinesc conditiile de mediu. Consumul de caldura pentru incalzire redus in urma reabilitarii termice a cladirilor si a retelelor.

2). Program Hidrocentrale

320 MW

270 MW

250 MW

250 MW

250 MW

TOTAL: 1400 MW

3). Centrala Hidroelectrica de Acumulare prin Pompaj (CHEAP).

 

2 x 250 MW

2 x 250 MW

 

 

TOTAL: 1000 MW

Necesara pentru stabilitatea si siguranta sistemului.

4). Program Centrale Nucleare

 

2 x 720 MW

U3 si U4 la CNE Cernavoda

1000 - 1600 MW

in noua CNE

1000 - 1600 MW

in noua CNE

 

TOTAL: 3400 - 4600MW

Finalizare CNE Cernavoda si o noua Centrala

Nuclearoelectrica.

5). Instalarea de grupuri pe lignit cu performante ridicate pentru mentinerea capacitatii de producere pe aceasta sursa indigena

 

Reabilitare Grup nr. 6 Turceni si instalarea CCS demonstativ

1 x 500 MW

Rovinari

2 x 500 MW

Turceni, Isalnita

 

TOTAL: 1500 MW

Realizarea unei capacitati de producere in grupuri cu eficienta ridicata care impreuna    cu    grupurile    existente asegura un consum de lignit de cca 20 - 25 mil. tone/an.

6). Capacitati necesare pentru acoperirea balantei de putere si

energie - Centrale pe combustibili din import - gaze

naturale si/sau huila.

860 MW

1050 MW

350 MW

1050 MW

2650 MW

TOTAL: 5960 MW

Dupa   anii   2020   Structura   noilor capacitati se va determina pe baza unor studii speciale.

TOTAL CAPACITATI NOI INSTALATE PE SURSE' CLASICE

1480 MW

3660 MW

2970 MW

3670 MW

3070 MW

TOTAL 2011 - 2035

14850 MW instalat (13520 MWnet)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prima urgenta o reprezinta reabilitarea sistemelor de alimentare centralizata cu caldura a marilor orase. Pana in 2035 vor trebui retrase din functiune in centralele de cogenerare grupuri insumand circa 3900 MW, din care 60% pana in 2020.

Partea de energie termica este inexistenta. Aici sunt problemele cele mai mari. Centralele sunt vechi, retelele sunt vechi, apartind primariilor locale. Cine va investi. Ar trebui analizat si din punct de vedere al cresterii consumului de gaze naturale pentru populatie.

 

Avand in vedere ca noile grupuri de cogenerare (putere cuprinsa intre 10 si 100 MW) vor fi in majoritate turbine cu gaze si cazan recuperator si pentru orasele mari CCGT, dimensionate dupa principiul caldura conduce grupuri si acoperind consumul de baza - circa 8000 h/an, puterea instalata in noile unitati va reprezenta circa 30% din cea retrasa din exploatare. Se are in vedere si cresterea eficientei la consumatorii rezidentiali prin reabilitarea termica a cladirilor.

In aceste conditii este necesara instalarea unei capacitati totale in sistemele de cogenerare pentru incalzire urbana de 1350 - 1550 MW pana in 2035, din care circa 700 - 800 MW pana in 2020.

Se va finaliza pana in 2020 instalarea celor doua unitati 3 si 4 la CNE Cernavoda si dupa 2020, functie de evolutia consumului va fi necesar sa inceapa lucrarile la o a doua centrala nucleara, cu punere in functiune pana in

2030.

Pentru flexibilizarea sistemului in conditiile cresterii puterii instalate in centrala nucleara Cernavoda si a cresterii rapide a energiei produse in centralele eoliene va fi necesara instalarea primei centrale cu acumulare prin pompaj etapizat 500 MW pana in 2020 si 500 MW pana in 2025.

Va continua programul de realizare de centrale hidroelectrice cu punerea in functiune a circa 1400 MW pana in 2035. Astfel va fi amenajat potentialul hidroenergetic national in proportie de 59% in 2020 si de 67% in 2035.

S-a facut vreo analiza ce inseamna din punct de vedere cost energie electrica utilizarea acestui potential hidroenergetic tehnic amenajabil? Trebuie analizat foarte serios poate ca este mai avantajos sa investesc in alete surse.

 

Productia de energie electrica in capacitati reabilitate sau noi pe lignitul indigen rezulta eficienta in raport cu importul de gaze naturale, fiind la egalitate in conditiile dupa 2020, cand din motive de evitare a schimbarilor climatice ambele tehnologii vor fi dotate cu instalatii CCS.

Avand in vedere ca utilizarea lignitului indigen (extras in conditii de eficienta economica) contribuie la reducerea dependentei de importurile de energie primara (in special gaze naturale) (Tabelul 22), cat si instalarea dupa 2020 a unor grupuri noi cu parametrii supracritici si performante ridicate, grupuri dotate cu CCS. Productia de lignit realizata in conditii de productivitate si eficienta economica circa 20 - 25 mil.t/an va asigura functionarea grupurilor reabililtate cat si a unei puteri noi de 3X500 MW.

 

Tabelul 22. Punerile in functiune a grupurilor retehnologizate pe lignit

 

 

 

 

 

Denumire centrala

Grup

Putere instalata

Perioada retehnologizarii/modernizarii

Putere dupa retehnologizare/modernizare

Perioada retragerii

Turceni

3

330

2013 - 2015

330

2026 - 2030

6

330

2011 - 2013

330

2031 - 2035

Rovinari

4

330

2012 - 2014

330

2026 - 2030

5

330

2014 - 2016

330

2030 - 2035

6

330

2008 - 2012

330

2026 - 2030

Isalnita

7

315

2011 - 2014

330

2026 - 2030

8

315

2010 - 2012

315

2026 - 2030

 

Pe langa aceste puteri noi previzibile ca structura, pentru acoperirea balantelor de puteri necesare la varf in perioada 2015 - 2035 va mai fi necesara instalarea unor capacitati insumand circa 6000 MW, din care circa 1000 MW pana in 2020. (tabelul 23, figura 13).

Puterile instalate pe surse regenerabile de energie microhidro, vant, solar, biomasa conform Planului National de Alocare a Energiei Regenerabile se estimeaza a fi urmatoarele.

 

 

 

Tabelul 23. Capacitati noi instalate pe Surse Regenerabile de Energie (conf. PNAER)

 

Capacitati noi in centrale electrice/ Perioada

2011 - 2015

2016 - 2020

2021 - 2025

2026 - 2030

2031 - 2035

Obs.

TOTAL, din care:

3128 MW

1027 MW

630 MW

420 MW

310 MW

TOTAL: 5515 MW

-  Centrale eoliene (560 MW in 2010)

-  Centrale pe energie solara (fotovoltaic)

-  Centrale pe biomasa

2640 MW 148 MW 340 MW

800 MW 112 MW 115 MW

500 MW 65 MW 65 MW

300 MW 75 MW 45 MW

200 MW 90 MW 20 MW

Centralele eoliene si solare nu se considera in balanta de puteri la varf datorita nepredictibilitatii lor.

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 13. Evolutia capacitatilor instalate pe SRE (PNAER)

 

 

 

 

Structura acestor capacitati va trebui analizata prin studii speciale, avand in vedere tendintele de evolutie a consumului, a curbelor de sarcina, evolutia pretului gazelor naturale pe plan international reglementarile de mediu, evolutia tehnologiilor in domeniul surselor regenerabile de energie, precum si evolutia pietei regionale si europene de energie electrica.

Totalul puterilor noi necesar a fi instalate in perioada 2011 - 2035, in conditiile retragerilor din functiune a unor grupuri existente si a evolutiei consumului in scenariul de referinta rezulta de circa 14800 MW, putere in care nu este inclusa puterea instalata pe SRE, care datorita variabilitatii si imprevizibillitatii nu poate fi luata in considerare in balantele de putere pentru acoperirea varfului curbei de sarcina in conditii de siguranta.

Totalul investitiilor necesare pentru realizarea celor 14800 MW in perioada 2011 - 2035 se estimeaza a fi de 30 - 40 mld. Euro, din care 9 - 11 mld. Euro in perioada 2011 - 2020.

Pentru realizarea capacitatilor de valorificare a surselor regenerabile de energie, circa 5500 MW in perioada 2011 - 2035, se estimeaza un necesar de investitii de circa 9 mld. Euro, din care circa 7 mld. Euro pana in 2020.

 

 

Nr. crt.

TIPURI DE CENTRALE

2010

2015

2020

2025

2030

2035

TOTAL I, *) din care:

 

20.424

17.739

19.675

20.910

22.390

23.833

1

Hidrocentrale

6.469

6.789

7.059

7.329

7.599

7.869

2

CHEAP

 

 

500

1.000

1.000

1.000

3

Nuclear

1.413

1.413

2.853

3.953

5.053

5.053

4

Total termocentrale, din care:

12.542

9.537

9.263

8.628

8.738

9.911

- Cogenerare (carbune si hidrocarburi)

4.900

3.475

3.211

2.926

2.606

2.366

- Alte capacitati noi necesare (fara SRE)

0

860

1.910

2.260

3.310

5.960

TOTAL II

CENTRALE PE SRE (PNAER)

560

3.688

4.715

5.345

5.765

6.075

1

EOLIAN

560

3.200

4.000

4.500

4.800

5.000

2

SOLAR (fv)

 

148

260

325

400

490

3

BIOMASA

 

340

455

520

565

585

Corespunzator evolutiei considerate a capacitatilor de productie a energiei electrice in perioada 2011 - 2035 (tabelul 24) se estimeaza structura productiei de energie electrica, in scenariul de referinta (tabelul 25, figura 14).

 

Tabelul 24. Structura capacitatilor instalate in sistemul electroenergetic

in perioada 2011 - 2035

Valori orientative

 

UM

2009

2010

2015

2020

2025

2030

2035

TOTAL PRODUCTIE NETA din care in:

TWh

53,30

54,70

62,41

71,04

78,81

83,30

88,50

1) - Centrale Hidroelectrice si microhidrocentrale

TWh

15,55

 

17,80

18,90

19,80

20,70

21,50

2) - In centrale pe SRE, conform PNAER

TWh

0,01

0,53

8,84

11,62

13,00

14,10

14,90

TOTAL SURSE REGENERABILE

TWh

15,56

 

26,64

30,52

32,80

34,80

36,40

% din total productie

%

29,20

 

42,69

42,96

41,62

41,78

41,13

3) - Centrale nuclearoelectrice

TWh

10,81

 

10,80

21,00

21,50

29,50

37,50

TOTAL PRODUCTIE NON EMISII DE CO2

TWh

26,37

 

37,44

51,52

54,30

64,30

73,90

% din total productie

%

49,48

 

59,99

72,52

68,90

77,19

83,50

4) - Productie in centrale pe combustibili fosili - lignit indigen, huila import, gaze naturale import:

TWh

26,93

 

24,97

19,52

24,51

19,00

14,60

- din care pentru consum in CHEAP

TWh

 

 

0,20

0,51

0,51

0,51

0,51

% din total productie

%

50,53

 

40,00

27,48

31,10

22,81

16,50

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabelul 25. Structura productiei de energie electrica in perioada 2011- 2035

Scenariul de referinta

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Figura 14. Structura productiei de energie electrica in perioada 2011- 2035

Scenariul de referinta

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Se remarca urmatoarele:

-         realizarea programului propus de amenajare in continuare a potentialului hidroenergetic, precum si realizarea capacitatilor de productie mentionate in PNAER vor asigura cresterea productiei de energie electrica produsa din surse regenerabile (inclusiv hidro mari) de la 29,2% din total productie in 2009, la 43% in anul 2020, valoare care se stabilizeaza apoi in anii urmatori la circa 42%;

-         ponderea energiei nonemisive de CO2 respectiv realizata pe SRE si in centrale nucleare va creste de la 49,5% din total productie in 2009 la 72,5% in 2020 si poate atinge peste 80% in 2035.

Realizarea acestei evolutii a structurii productiei de energie electrica in Sistemul Electroenergetic National va asigura in acest sector indeplinirea tintei UE de reducere a emisiilor de CO2 cu 20%.

Dezvoltarea productiei in hidrocentrale, in centrale bazate pe SRE si continuarea programului nuclear vor conduce la diminuarea productiei de energie electrica pe carbune si hidrocarburi de la 50% din totalul productiei in 2009 la 27,5% in 2020 si la sub 20% in anul 2035. Ca urmare va scadea cererea atat de carbune indigen pentru sectorul minier - in principal lignit (o productie de 15-20 mil. tone/an) atat si asupra importurilor de gaze naturale pentru producerea energiei electrice, ceea ce va contribui la cresterea securitatii energetice.

In scenariile nefavorabile, evolutia consumului de energie electrica este intarziata fata de scenariul de referinta cu 9-10 ani in scenariul nefavorabil 1 si cu cca 15 ani in scenariul nefavorabil 2. Ca urmare necesarul de putere noua instalata se decaleaza corespunzator pe intreaga perioada 2011 - 2035, reducandu-se circa 3700 MW noi in scenariul nefavorabil 2 cu circa 5000 MW.

CAP 6. MASURI PENTRU INDEPLINIREA OBIECTIVELOR PRIORITARE

Pentru indeplinirea obiectivelor prioritare, vor fi adoptate urmatoarele tipuri de masuri:

  • masuri generale, valabile pentru toate subsectoarele energetice (minier, producere, transport, distributie si inmagazinare a gazelor naturale si produse petroliere, precum si producere, transport si distributie energie electrica si termica);
  • masuri specifice domeniilor: protectia mediului, eficienta energetica, restructurare /privatizare si accesarea Fondurilor structurale.

6.1. Masuri generale

Masurile generale sunt urmatoarele:

  • Imbunatatirea cadrului institutional si legislativ, in conditii de transparenta, in acord cu cerintele de asigurare a competitivitatii, protectiei mediului si a sigurantei in furnizarea energiei, precum si cu cerintele de atragere si sustinere a investitiilor in sectorul energetic si de valorificare a resurselor de carbune;
  • Imbunatatirea politicii de preturi pentru combustibili, energie termica si energie electrica, avand in vedere principiile de nediscriminare, transparenta si obiectivitate precum si introducerea si perfectionarea treptata a mecanismelor concurentiale; eliminarea treptata a subventiilor acordate nediferentiat la toti consumatorii si acordarea acestora doar categoriilor defavorizate;
  • Inchiderea exploatarilor de huila care genereaza pierderi si acordarea de subventii in concordanta cu directivele UE.
  • Atragerea si asigurarea stabilitatii fortei de munca specializata prin motivarea corespunzatoare a personalului din industria energetica.
  • Valorificarea potentialului uman, cresterea eficientei muncii si imbunatatirea conditiilor de munca pe baza continuarii procesului de restructurare si reorganizare, de modernizare a managementului companiilor din sector;
  • Asigurarea unui nivel de pregatire a personalului conform cerintelor tehnico-economice actuale;
    • Asigurarea unei protectii sociale corespunzatoare, prin mecanisme de sustinere directa a consumatorilor vulnerabili;
    • Dezvoltarea tehnologica a sectorului energetic si a sectorului extractiv de petrol, gaze naturale, carbune si uraniu prin stimularea si sprijinirea cercetarii si inovarii;
    • Atragerea capitalului strain si autohton avand ca obiectiv prioritar asigurarea unui climat de competitivtate crescut pentru realizarea proiectelor necesare in vedera imbunatatirii eficientei energetice si utilizarii surselor regenerabile de energie;
    • Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica si gaze naturale pe principii de transparenta si integrarea acestora in pietele regionale si ulterior in piata unica europeana.

6.2. Masuri specifice

Protectia mediului

Masurile specifice care vor fi adoptate pentru protectia mediului sunt urmatoarele:

  • Realizarea investitiilor din domeniul protectiei mediului pentru conformarea marilor centrale electrice pe carbune cu cerintele UE;
  • Continuarea internalizarii costurilor de mediu in pretul energiei;
    • Incadrarea centralelor termoenergetice in conditiile impuse de Directiva 2001/80/EC cu privire la limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti (SO2, nOx si pulberi) proveniti din instalatiile mari de ardere, de Directiva 96/61/EC pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii;
    • Incadrarea centralelor termoelectrice in ceea ce priveste emisia gazelor cu efect de sera, in cotele prevazute in Planul National de Alocare (PNA) a certificatelor de emisii a gazelor;
    • Promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare si depozitare a CO2 (CSC) din gazele de ardere a carbunelui;
    • Promovarea utilizarii deseurilor menajere si industriale la producerea de energie electrica si termica;

•     Stabilirea solutiei tehnice pentru depozitarea finala a combustibilului nuclear ars la CNE Cernavoda. Incepand cu anul 2013, pentru producerea de energie electrica nu se va mai acorda alocare gratuita de

certificate de emisii de gaze cu efect de sera. In baza art.10c din Directiva 2003/87/CE completata de Directiva 2009/29/CE Romania poate aplica pentru obtinerea unei alocari tranzitorii gratuit.

Prevederile art.10c permit alocarea unui anumit procent de certificate gratuite, care descreste gradual pana la 0% in anul 2020, pentru modernizarea producerii de energie electrica, in instalatiile care erau in functiune la 31.12.2008 sau pentru instalatiile producatoare de energie electrica pentru care procesul de investitie a fost initiat pana la acea data.

Accesarea derogarii tranzitorii prevazute prin art.10c al Directivei 2003/87/CE, completate de Directiva 2009/29/CE, reprezinta o oportunitate pentru sectorul energetic din Romania, care duce o lipsa acuta de fonduri pentru modernizare. Derogarea ofera posibilitatea constituirii unui fond important, din care se pot finanta o parte din investitiile necesare sectorului.

Accesarea derogarii tranzitorii implica necesitatea prezentarii Comisiei, pana la data de 31.09.2011, a unui Plan National de Investitii care prevede investitii pentru modernizarea infrastructurii si tehnologii curate si diversificarea mixului energetic si a surselor de aprovizionare cu o valoare echivalenta, in masura posibilului, cu cea a valorii de piata a alocarilor cu titlu gratuit.

Pentru accesarea derogarii tranzitorii prevazute prin art.10c al Directivei 2003/87/CE, completate de Directiva 2009/29/CE trebuie realizati urmatorii pasi principali:

-  Transpunerea Directivei 2009/29/CE si completarea legislatiei secundare ;

-  Stabilirea autoritatilor implicate si a autoritatii responsabile cu elaborarea Planului National;

- Stabilirea in cadrul unui proces transparent a instalatiilor pentru care se acceseaza derogarea tranzitorie in baza art.10c,

- Elaborarea Planului National de Investitii;

-  Nominalizarea unor entitati responsabile cu gestionarea fondurilor aferente Planului National de investitii, monitorizarea si raportarea progresului investitiilor. . Despre ce entitati este vorba???

 

6.3.      Imbunatatirea eficientei energetice si promovarea surselor regenerabile de energie

Diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei necesita actiuni concrete si eficiente. In acest context, Romania trebuie sa actioneze sustinut si coerent in vederea alinierii la actiunile europene ce promoveaza obiectivele Lisabona.

In vederea limitarii cresterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu efect de sera, Romania va actiona in special in domeniul eficientei energetice si in domeniul surselor regenerabile de energie. Actiunile vizand promovarea eficientei energetice si a surselor regenerabile de energie vor contribui atat la reducerea impactului negativ asupra mediului, cat si la cresterea securitatii in alimentare, diminuand gradul de dependenta a Romaniei de importurile de energie.

In vederea realizarii reducerii consumului de energie finala cu cel putin 9% intr-o perioada de noua ani (2008 - 2016) conform Directivei nr. 2006/32/CE, se vor adopta urmatoarele masuri in domeniul eficientei energetice:

a) utilizarea instrumentelor financiare pentru economisirea de energie, inclusiv contractele de performanta energetica care prevad furnizarea de economii de energie masurabile;

b) achizitionarea de echipamente si tehnologii tinand seama cu prioritate de specificatiile privind eficienta energetica;

c)  accelerarea procesului de executare a auditurilor energetice riguroase la consumatorii industriali, la cladirile publice si rezidentiale, audituri certificate de organismele abilitate, urmate de masuri de reducere a consumurilor energetice.

d) in linia promovata de Comisia Europeana prin documentul "Energie 2020 O strategie pentru energie competitiva, durabila si sigura", consolidarea eficientei in domeniul furnizarii de energie se va realiza, printre altele, prin introducerea instrumentelor de piata "certificate albe".

Masurile avute in vedere pentru promovarea surselor regenerabile de energie, sunt:

  • Cresterea gradului de valorificare, in conditii de eficienta economica, a resurselor energetice regenerabile pentru productia de energie electrica si termica prin facilitati in etapa investitionala, inclusiv prin facilitarea accesului la reteaua electrica;
  • Perfectionarea pietei de certificate verzi in vederea atragerii capitalului privat in investitiile din domeniul surselor regenerabile;
  • Introducerea de catre Opcom a unei piete intra-zilnice de energie electrica.
    • Promovarea unor mecanisme de sustinere a utilizarii resurselor energetice regenerabile in producerea de energie termica si a apei calde menajere;
    • Utilizarea de fonduri structurale.

Cele mai convenabile surse regenerabile (in functie de costurile de utilizare si volumul de resurse) si tehnologii utilizate pentru producerea energiei electrice sunt centralele hidroelectrice inclusiv microhidrocentralele, turbinele eoliene si centrale cu cogenerare care utilizeaza biomasa.

6.4.      Subsectorul energiei electrice si termice

Producerea energiei electrice va urma un proces de restructurare si innoire a capacitatilor energetice prin reabilitarea unitatilor existente viabile, inchiderea unitatilor neviabile si constructia de noi unitati de producere a energiei electrice.

In vederea asigurarii unui mix energetic echilibrat, prioritate se va acorda investitiilor in unitati de producere a energiei electrice ce utilizeaza:

-         surse regenerabile de energie;

-         carbune prin tehnologii curate;

-         energia nucleara prin tehnologii sigure si cu impact redus asupra mediului. In restructurarea sectorului de producere a energiei electrice se vor urmari:

 

-         regruparea unitatilor de producere pentru a realiza companii viabile pe plan intern si regional (Electra, Hidroenergetica);

-         mentinerea pe cat posibil a indicatorilor de concentrare a pietei angro de energie electrica cel putin la nivelul existent inainte de restructurare;

-         Analiza oportunitatii privind internalizarea/privatizarea serviciilor de mentenanta si reparatii in cadrul societatilor pe care le deservesc.

 

Statul va pastra pachetul de control asupra principalelor unitati de producere a energiei electrice, totalizand o putere instalata suficienta pentru a putea asigura siguranta energetica a tarii, rezultand companii puternice la nivel regional.

Una din prioritatile sectorului energiei electrice atat din punct de vedere al cresterii eficientei, a economiei de energie cat si din punct de vedere social o reprezinta reabilitarea sistemelor de alimentare centralizata cu caldura a marilor localitati - in majoritate furnizand energie obtinuta prin cogenerare.

Cat? Restul ce se intampla? Care este politica de privatizare?

 

In acest domeniu se vor avea in vedere:

I. Pentru localitatile cu mai mult de 10 000 apartamente bransate ( 25 localitati):

  • • Sursele de producere a energiei electrice vor fi modernizate prin echiparea cu instalatii noi de cogenerare de inalta eficienta;
  • • Transportul si distributia energiei termice - retelele vor fi modernizate si eficientizate de catre unitatile administrativ teritoriale, prin programe proprii si accesarea Programului National "Termoficare 2006-2015 caldura si confort";

II.          Pentru localitatile cu mai putin de 10 000 apartamente bransate (70 localitati):

  • • Reconversia centralelor termice in centralele de cogenerare de inalta eficienta;
  • • Adoptarea solutiei de alimentare locala prin construirea de centrale termice de bloc sau grupe de blocuri echipate cu cazane performante.

III. Pentru sistemele de alimentare centralizata cu caldura:

  • • Se vor identifica si dezvolta strategii comune de modernizare si eficientizare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termica, in vederea eliminarii subventiilor de la bugetul de stat;
  • • Se vor reactualiza strategiile locale de alimentare cu energie termica in sensul promovarii surselor de cogenerare de inalta eficienta si modernizarii retelelor de transport si distributie;

Se vor elimina sumele acordate de la bugetul de stat pentru compensare costuri combustibil.

 

 

 

Masuri pentru atingerea obiectivelor nationale in domeniul schimbarilor climatice

- orizont de timp 2020 -

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiective nationale 2020

Masuri pentru atingerea obiectivelor nationale

Reducerea emisiilor de GES

Stabilirea la nivel national a unui Comitet interministerial - task - force (in coordonarea viceprim-ministrului Romaniei)

Dezvoltarea capacitatii institutionale prin alocarea/realocarea personalului necesar bunei functionari a structurilor in domeniul energiei si schimbarilor climatice si a resurselor financiare

Pentru Sectoarele ETS, extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii GES prin introducerea altor sectoare/categorii de instalatii si a altor GES.

Elaborarea Strategiei nationale in domeniul schimbarilor climatice cu orizont 2020

Elaborarea unor studii privind evaluarea impactului aplicarii pachetului legislativ "Energie -Schimbari Climatice" asupra economiei

Adaptarea si dezvoltarea instrumentelor statistice si de prognoza, elaborarea unor scenarii macroeconomice si a unor analize de senzitivitate privind dezvoltarea economica si proiectiile de emisii de GES pentru orizontul de timp 2010-2020.

Analiza in vederea actualizarii tuturor strategiilor sectoriale/politici sectoriale (si, in special, a strategiei energetice a Romaniei) in scopul evaluarii acestora din punct de vedere al emisiilor de GES si evaluarea potentialului tehnico-economic de reducere al acestor emisii la nivelul fiecarui sector ETS si non-ETS.

Promovarea tehnologiei de captare si stocare a dioxidului de carbon

Utilizarea transportului feroviar pentru transportul tirurilor pe traseul dinspre Bulgaria spre vestul tarii.

imbunatatirea infrastructurii si echipamentelor din domeniul transportului feroviar.

Optimizarea functionarii instalatiilor prin implementarea masurilor specificate de Documentele de Referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile, specifice activitatilor industriale.

Continuarea programului nuclear si cresterea ponderii energiei din surse regenerabile de energie in consumul de energie electrica, care sa conduca la scaderea emisiilor de GES;

Realizarea unui proiect demonstrativ CCS si elaborarea Programului national pentru CCS cu orizont de timp 2020, bazat pe studii si politici nationale, precum si pe posibilitatile de stocare geologica a CO2 pe teritoriul Romaniei;

Cresterea gradului de reciclare a deseurilor.

Consolidarea in continuare a Platformei de Tranzactionare a Certificatelor de Emisii de gaze cu efect de sera organizata si administrata de Operatorul Pietei de Energie Electrica Opcom si incurajarea lichiditatii acesteia.

Ponderea energiei din

Realizarea unor instalatii pentru cresterea productiei de energie din surse regenerabile - SRE (axa prioritara 4 - POS CCE )

Obiective nationale 2020

Masuri pentru atingerea obiectivelor nationale

surse

regenerabile in consumul final

Implementarea preluarii cu prioritate in retea a energiei electrice din surse regenerabile, inclusiv organizarea si administrarea de Opcom a unei piete intra-zilnice de energie electrica, pentru asigurarea comercializarii acesteia cat mai aproape de momentul in care devine disponibila.

Elaborarea unor sisteme de certificare sau sisteme de calificare echivalente pentru instalatorii de cazane si sobe mici pe baza de biomasa si sisteme fotovoltaice solare si termice solare, de sisteme geotermice de mica adancime si pompe de caldura

Elaborarea Ghidului privind utilizarea surselor regenerabile de energie la cladirile noi si existente

Identificarea periodica (la doi ani) a zonelor in care datorita concentrarii productiei de energie din SRE pot apare congestii in reteaua de transport si includerea cu prioritate a solutiilor de ridicare a acestora in planurile bianuale de dezvoltare a retelelor

Continuarea finantarii prin Fondul pentru Mediu a:

-   programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului;

-   proiectelor privind producerea energiei din surse regenerabile: eoliana, geotermala, solara, biomasa, microhidrocentrale;

-   programului privind cresterea productiei de energie din surse regenerabile.

inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau a altor sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului

Cresterea capacitatii retelelor de distributie de medie/joasa tensiune prin aplicarea tehnologiilor smart grid in zonele identificate ca avand potential de dezvoltare a surselor distribuite de productie (perioada 2015-2020)

Promovarea utilizarii surselor regenerabile locale pentru producerea energiei electrice si termice la consumatorii finali (cladiri)

Cresterea continutului de biocarburanti in carburantii conventionali in vederea atingerii tintei de 10% energie din SRE in consumul final de energie in transporturi.

Continuarea scutirii de la plata accizelor a biocarburantilor in stare pura si aplicarea in continuare a reducerilor de accize pentru amestecurile de biocarburanti cu carburanti, proportional cu continutul minim de biocarburanti.

Cresterea

eficientei

energetice

Intensificarea campaniilor de informare a populatiei si mediului de afaceri

Continuarea programului "Termoficare 2006-2015 caldura si confort"

Continuarea Programului de reabilitare termica a blocurilor de locuinte

Extinderea Programului national de eficienta energetica (reabilitarea sistemului de termoficare,

 

0 comentarii77 vizualizări04 iulie 2011




rss 2.0
rss 2.0