La cultura de MAR - pentru prevenirea si combaterea organismelor daunatoare: 

• Rapanul marului este provocat de o ciuperca ce se numeste Venturia inaequalis.

Aceasta ataca frunzele, fructele, lastarii, dar poate ataca si florile prin aparitia de pete de culoare cenusie-maslinie fiind capabil de a compromite cultura.

 

https://cumsa.ro/casa-gradinarit/rapan-la-mar-cum-sa-tratezi-pomii-fructiferi-afectati-de-boala/

 

• Fainarea marului este provocata de ciuperca Podosphaera leucotricha. Fainarea

ataca in mod semnificativ frunzele pomilor si lastarilor tineri. De asemenea, ciuperca poate afecta si florile sau fructele tinere care sunt acoperite de o pulbere albicioasa, cu aspect fainos, care isi schimba apoi culoarea si devine verde cenusie. Pulberea reprezinta miceliul ciupercii si poate duce la raspandirea rapida a bolii.

 

 

https://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/fainarea-la-mar/

• Focului bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora), este o boala bacteriana extrem

de periculoasa, fiind declarata organism de carantina fitosanitara. Bacteria infecteaza primavara, in perioada infloritului, atunci cand vremea este umeda, iar temperatura aerului este de peste 18 grade C. In anii in care vremea umeda si calda coincide cu perioada de inflorit, bacteria se raspandeste rapid. Cand agentul patogen ajunge la lemn, in zona nou infectata se observa dungi de culoare roz pana la rosu - portocaliu. Daca se taie scoarta de la marginea unui cancer activ se pot observa pete rosietice in lemnul adiacent.

 

https://agrobiznes.ro/articole/focul-bacterian-boala-periculoasa-la-mar-si-par-tratament

 

• Monilioza fructelor (Monilinia laxa) - putregaiul brun sau mumifierea fructelor -

este o ciuperca ce ataca aproape toate speciile pomicole samburoase (cires, visin, cais, piersic, nectarin, prun) si semintoase (mar, par, gutui). Atacul de monilioza se manifesta in primaverile reci si ploioase, favorizat de umiditatea crescuta, temperaturile scazute si de leziunile produse de grindina, boli sau daunatori si poate cauza pierderi mari la speciile afectate, prin ofilirea unui numar mare de ramuri cu frunze si flori (arsura moniliana). In timpul verii, cand fructele au ajuns aproape de maturitate, apar pe suprafata lor pete brune care se intind si cuprind pulpa in profunzime. In scurt timp, fructul putrezeste aproape in totalitate, deseori cazand din pom. Daca temperatura este ridicata si atmosfera umeda, pe suprafata fructului, in dreptul zonei putrezite, apar fructificatiile ciupercii, dispuse in cercuri concentrice.

 

https://agarista.agricola.md/disease/monilioza-fructelor-de-semintoase-monilinia-fructigena/

 

• Arsura comuna a marului cauzata de bacteria Pseudomonas syringae, arsura comuna

se poate extinde la toate organele aeriene ale marului. Primul simptom consta in innegrirea nervurilor, urmat de brunificarea lastarilor. Fructele atacate prezinta si ele pete negre, din care se poate scurge exudat bacterian.

 

 

https://www.glissando.ro/product/ulceratia-si-ciuruirea-bacteriana-a-frunzelor-de-samburoase/

 

• Insecte defoliatoare (forme hibernante), cele mai intalnie sunt omida paroasa a du

dului (Hyphantria cunea), fluturele cu abdomen auriu (Euproctis chrysorrhoea), omida paroasa a stejarului (Limantria dispar) si molia frunzelor  (Yponomeuta malinella). Produc atac in stadiul de larva. In primele varste traiesc grupate formand cuiburi specifice, dupa care larvele parasesc cuiburile si incep sa se hraneasca cu frunze producand o defoliere puternica a pomilor. La invazii mari, pomii si arborii pot fi complet defoliati, iar productia compromisa. Atacurile repetate duc la debilitarea pomilor.

 

https://biochemtech.eu/ro/products/the-gypsy-moth

 

• Insecte minatoareminatoare (forme hibernante), cele mai intalnite in livezile de mar

sunt minierul marmorat (Phyllonorycter blancardella) si molia miniera circulara (Leucoptera scitella). Moliile dezvolta 3 generatii pe an, ierneaza ca pupa in cocon intre frunzele cazute, sub scoarta si sub bulgarii de pamant. Zborul fluturilor incepe primavara in cursul lunii aprilie. La aparitie, larvele patrund direct in interiorul frunzei, unde produc galerii specifice. Pe o frunza se pot gasi mai multe mine, acestea fiind la inceput verzui si apoi cafenii. Atacul incepe de la baza coroanei pomilor si progreseaza treptat catre varf.

 

 

https://www.syngenta.ro/news/info-daunatori/acarienii-si-minatorii-daunatori-problema-ai-livezilor

 

• Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus), in stadiul de adult roade mugurii

vegetativi si floriferi, forile si frunzele in formare, cu efect compromitator pentru recolta. Are o generatie pe an. Ierneaza in sol, ca larva sau adult.  Adultii gargartiei, o data iesiti din sol la inceputul primaverii, ataca mugurii vegetativi si cei de rod al pomilor fructiferi, apoi florile si frunzele tinere daca atacul este unul masiv. In astfel de ani, productia de fructe este redusa considerabil. O metoda de combatere a gargaritei mugurilor este cea mecanica prin capturare lor la baza pomului atacat prin metoda scuturarii coroanei. Pe cale chimica, se recomanda tratament doar in perioada de migrare a adultilor, de la sol spre pomi, inainte de etapa de hranire si de imperechere.

 

 

https://agrobaseapp.com/moldova/pest/gargarita-mugurilor

 

Se vor efectua unul sau doua tratamente dupa cum urmeaza:

 

- tratamentul 1 - se va efectua la inceputul infrunzitului mugurilor florali (urechiusa de soarece) daca ploua cel putin 0,3 mm si temperatura atmosferica este mai mare de 6 grade celsius. Tratamenul se va incheia in 5 - 6 zile. In cazul in care lipseste unul din criteriile de mai sus tratamentul nu se efectueaza.

 

- tratamentul 2 - se va efectua intre fazele de rasfirarea inflorescentei si infoierea corolei (perioada se poate prelungi pana cand 0,5% din inflorescente au cate un boboc inflorit) - acest tratament trebuie efectuat fiind considerat tratament cheie in prevenirea si combaterea rapanului.

 

 

Pentru tratament se va folosi unul din urmatoarele amestecuri de pesticide

 

1. ZEAMA BORDELEZA TIP "MIF"- 0,5% sau CHAMP 77 WG (COPPERMAX - a doua

denumire comerciala) - 0,2 % sau FUNGURAN OH 50 WP - 0,3% sau FLOWBRIX (COPPER-FIELD - a doua denumire comerciala) - 3,750 l/ha + TOPAS 100 EC -0,3 l/ha sau THIOVIT JET 80 WG - 5,0-8,0 kg/ha + DECIS 25 WG - 0,003% sau DELTAGRI (FASTER DELTA - a doua denumire comerciala) - 0,3-0,4 l/ha ;

1. KOCIDE 2000 - 0,25% sau ALCUPRAL 50 PU - 0,3% + KUMULUS DF - 0,3%

+ MOSPILAN 20 SG 0,025% - 0,03% sau DECIS 25 WG - 0,003% sau DELTAGRI (FASTER DELTA - a doua denumire comerciala) - 0,3-0,4 l/ha.

 

Alte Recomandari importante :

Luati masurile ce se impun pentru protectia mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spalarii echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajunga in apropierea apelor de suprafata, santuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fara vant. Nu aplicati tratamentul daca viteza vantului este mai mare

de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

 

- Se vor utiliza doar produse de protectia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de catre "COMISIA INTERMINISTERIALA DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR", avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMANIEI .

- Respectati cu strictete normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala si 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie sa fie utilizate in mod corespunzator.

Utilizarea lor corecta include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si indeplinirea conditiilor stabilite in conformitate cu articolul 31 si specificate pe eticheta. Aceasta respecta, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, in special, principiile generale de combatere integrata a daunatorilor prevazute la articolul 14 si in anexa III la respectiva directiva.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

 

Constituie contraventii urmatoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piata si utilizarea produselor de protectie a plantelor autorizate;

- nerespectarea de catre utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind mentinerea evidentei pe o perioada de cel putin 3 ani a produselor de protectie a plantelor pe care le utilizeaza:

 

Nume si prenume fermier/soc. comerciala.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societatii ......................

(Comuna, judetul)  

Ferma (nume/numar, adresa)..............................................                                                                             

 

REGISTRU

de evidenta a tratamentelor cu produse de protectie a plantelor

Data efectua-rii tratam (ziua luna, anul)	Cultu-ra si locul unde este situat terenul	Tim-pul apli carii	Tratamentul efectuat					Numele, pre-numele pers. Responsabile de efectuarea tratamentu-lui, semnatura	Data inceperii recoltarii produsului agricol	Nr. si data document prin care s-a dat in consum populatiei
			Agentul de daunare: boli/ daunatori/ buruieni	Denu- mire ppp folosit	Doza Omolo- gata /doza folosita	Supra- fata, ha	Cantitati utilizate (kg, l)

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producatorul agricol numeroteaza paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagina) se mentioneaza cate pagini contine registrul,

purtand semnatura (si stampila, dupa caz) fermierului sau administratorului societatii.

 

 

 

SEF SERVICIU OFZ BN, MM si SM, INTOCMIT,

 

ing. Magdea Emilian Traian dr. ing. Buciumas Georgeta