Anul 1096: Inceputul "Cruciadelor" pentru recucerirea locurilor sfinte de la musulmani. Toate au sfarsit lamentabil. Scopul lor ascuns era  de a arata suprematia Apusului asupra Rasaritului. Acest scop ne-crestinesc a fost vadit de nesabuita cucerire si distrugere a Constantinopolului, din anul 1204, marele bastion de aparare a crestinatatii in fata musulmanilor.

Anul 1137: Catolicii incep arderile pe rug ale ereticilor.

Anul 1165: Episcopie si manastire langa Zalau.

Anul 1181: Se naste Sfantul Francisc de Assisi, intemeietorul Ordinului calugaresc Franciscan Minorit (+ 1226).

Anul 1204: Cruciatii, in loc sa recucereasca Tara Sfanta de sub musulmani, dau o lovitura care se va dovedi fatala milenarei civilizatii crestine rasaritene ortodoxe, cucerind Constantinopolul.  Intemeiaza Imperiul Latin.

 Intr-o scrisoare papa Inocentiu deplange deturnarea cruciadei: "In loc sa cuceriti Ierusalimul ati cucerit Constantinopolul…V-ati intins mainile asupra bisericilor smulgand placile de argint din altare, spargand sacristiile, furand icoane, cruci si relicve, Biserica greceasca vazand numai salbaticii si fapte diavolesti din partea latinilor". (Dascov: "Imparati bizantini". Ed. Enciclopedica. Bucuresti 1999, pag. 351).   

Balcanii  intra in componenta Taratului Romano-Bulgar cu capitala la Tarnovo, condus de dinastia vlaha a "Asanestilor", incepand din 1185.

Ionita Asan primeste coroana regala de la papa Inocentiu al III-lea. Supranumit  Kaloianu  (Ion cel Frumos), intra in conflict cu noul imparat latin si catolic al Bizantului Balduin I, pe care il captureaza intr-o lupta. Ii scoate ochii,  apoi il condamna la moarte. Imperiul romano-bulgar sfarseste prin slavizarea totala a capeteniilor, apoi prin inglobare in Imperiul Otoman.

Anul 1241: Marea invazie tataro-mongola. "Codexul Manastirii din Luxemburg" descriind invazia si efectele ei, ne lasa prima marturie scrisa despre unele orase din Transilvania: "In anul 1241 de la intruparea Domnului, in duminica Pastilor (31 martie), peste codrii Carpatilor au navalit tatarii in Rodna, un targ al ungurilor, omorand 4000 de oameni, …in martea aceleiasi saptamani ( 2 mai) au fost omorati in Targul NOSA (Bistrita) 6014 crestini, …. De asmenea in joia misericordiei (11 aprilie) au cazut in orasul nostru Hermannsdorf mai mult de 1000 de oameni". Este de remarcat ca documentul precizeaza localitatile unguresti si sasesti catolice, iar cand vorbeste despre Bistrita se afirma ca: "au fost omorati in Targul NOSA (Bistrita) 6014 crestini",  fara sa fie asumati acesti crestini nici de sasi nici de unguri. Si in alte documente ale acelor vremuri cand se vorbea despre necatolici, adica despre ortodocsi, care au cazut, mai ales prada invaziilor musulmanilor, erau numiti simplu: "crestini", fara sa se adauge obisnuitul "schismatici"(vezi documentele despre Cruciade).

 Nu exista nici un document care sa ateste faptul ca sasii ar fi venit in Bistrita, mai repede de imigratia saseasca provocata de decretul regelui Bella al IV-lea din 1246, cand s-au asezat si in Domnesti si Herina, ca "hospites",  sate pe care sasii le-au numit: "Mon(a)chsdorf", in traducere: "Satul calugarilor",  nume care atesta existenta unor manastiri anterioare venirii lor aici. (N. Iorga. Istoria romanilor din Ardeal si Ungaria, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1989,  pag. 53);

Apoi, tinand seama  ca la venirea sasilor acestia au gasit  in "Bessterze" (Tata data de Dumnezeu Bessilor) o localitate rurala numita "Vall(ach)dorf" (satul valah) numit si  "Villa latina" adica "Satul latinilor", langa care au intemeiat localitatea rurala cu nume sasesc "Rosemarkt",  putem trage concluzia ca acei:  "6014 crestini" nu erau sasi, ci romani ortodocsi.

 Ne intemeiem afirmatia si pe baza unei descoperiri recente. La sapaturile efectuate langa biserica evanghelica lutherana din centrul Bistritei, arheologii au descoperit o fundatie mai mare decat a bisericii actuale care este si asa foarte mare. Se pare ca fundatia era a unei bazilici romanice stravechi, anterioare venirii ungurilor si sasilor. Urmele unei asemenea uriase bazilici justifica si existenta unui numar asa de mare de locuitori ai orasului.

          Apoi, faptul ca Viisoara este numita "Bessi nev" ("Satul nou al bessilor", care  implica existenta si a unui sat vechi al besilor adica "Bess terr(a) ze"), ne face sa credem ca acei crestini ucisi de tatari erau localnicii  romani stravechi, in locul carora au fost colonizati sasii. Acesti loclanici sunt urmasi ai tribului preotesc al tracilor numiti "bessi", atestati in istorie pe un teritoriu vast, din sudul Dunarii pana in Polonia si Cehia de azi.

          Nu trebuie trecuta cu vederea si opinia ca intre cumani ar fi fost si corpuri de armata auxiliara de origine "bessa" (istro-romana)  din sudul Dunarii, asa cum cu vreo opt veacuri inainte gotii erau sprijiniti impotriva romanilor de catre traco-getii CARPI (stramosii moldovenilor). Bessi erau oameni iuti. Ei isi aveau chiliile lor sub-pamantene la cumpana apelor, langa izvoarele repezi. Acolo i-au gasit slavii. Este posibil ca de la numele lor sa se fi format cuvantul slav "bastro", cu sens de "repede".

          Pentru sustinerea pe baza documentara a afirmatiei vom reproduce scrisoarea papei Grigore al IX-lea, din 1234, catre regele ungar Bela al IV-lea:

"Episcopul Gregoriu saluta pe iubitul fiu intru Hristos pe regele Bella… precum am inteles, in Episcopia Cumanilor se afla niste popoare care se numesc Valahi si cu toate ca cu numele ei se socotesc a fi CRESTINI (s.l.n.), insa sub aceasta credinta avand diverse rituri si datini, fac fapte contrare acestui nume. Caci dispretuind Biserica Romana, nu primesc Tainele Bisericii de la  veneratul nostru frate…episcopul cumanilor, care e diecezanul locului, ci de la niste pseudo-episcopi care tin ritul grecilor si multi unguri si germani…, ca sa poata locui acolo, trec la dansii. Si asa facandu-se un popor cu acesti Valahi, dimpreuna cu ei dispretuiesc pe episcop si primesc susnumitele Taine, intru  mare scandal, ale ortodocsilor si intru multa scadere a credintei (noastre) crestine (catolice).

 Asadar, din diversitatea riturilor sa nu se nasca pericole…si ca prezisii Valahi… sa nu mearga la episcopii schismatici (ortodocsi),…ordonam sa le asezi lor un episcop potrivit (catolic). Si fiindca tu, ca principe catolic ai fagaduit prin juramant… ca vei intoarce pe toti neascultatorii Bisericii Romane la ascultarea acestei Biserici din tara ta…vei sili pe susnumitii Valahi sa primeasca pe episcopul pe care  li-l va da lor Biserica (Catolica n.n.) si sa-i randuiesti lui venituri destule…de la dansii…(caci) nu ti se cuvine a tine in regatul tau atari schismatici…

          Dat in Perugia la 18 Calende ale lui Decembrie (1234), anul VIII al pontificatului nostru!" (Dupa: Irineu Mihalcescu "Istoria Bisericii Romane" Ed. a IV-a Ed. "Cugetarea…" Buc. 1941, pag. 28-29).

          Din acest document papal reiese clar cine sunt "crestinii" din documentul primei atestari a  cetatii Bistrita. Apoi se dovedeste ca "Valahii" erau foarte bine organizati bisericeste, avand mai multi episcopi ortodocsi: "niste pseudo-episcopi care tin ritul grecilor"; ca erau foarte numerosi si organizati politic de-sine-statator in "popoare", adica stravechile noastre  "Tari"; ca noii veniti, atat  ungurii  cat si sasii, erau asa de putini si slabi in credinta catolica, incat  erau in pericol sa-si piarda identitatea: "…ca sa poata locui acolo, trec la dansii"; ca trebuie siliti Valahii schismatici (ortodocsi) sa devina catolici si sa plateasca pe episcopul catolic,  care nu-i reprezenta etc.

Infruntand atat autoritatea regala maghiara cat si pe cea papala, romanii au ramas tari in credinta si "datinile" lor. Datina reprezinta dreptul consuetudinal  caruia s-au supus romanii doua mii de ani, numit LEGEA STRAMOSEASCA. (Dupa N. Feier, "Panteonul bistritenilor", Ed. Karuna Bistrita 2008, pag. 18). Abia dupa marea invazie tatara, episcopiei catolice a Cumaniei i-a fost restransa  autoritatea doar peste zonele moldovene si muntene, prin crearea episcopiei catolice a Transilvaniei la Alba-Iulia,  desi mai sunt atestati  sporadic in Ardeal episcopi catolici dupa trecerea ungurilor la crestinism.

Anul 1270: Se construieste actuala catedrala protopopiala ortodoxa din Bistrita pe locul celei distruse de tatari, care se pare ca avea ca protector (hram) pe Sf. Nicolae. Biserica este edificata in stil pregotic, de catre calugarii minoriti, pe mormantul unui calugar legendar numit Ioan Capraru, venit aici de peste Dunare si care, potrivit unei legende unguresti, a oficiat o slujba in prezenta regelui Ungariei Solomon la care toata multimea raspundea "Kyrie eleison" sau "Chiralesa" ( gr. "Doamne miluieste"), iar  regele impresionat de aceasta, a pus numele satului respectiv: Chirales.

Anul 1274: Thesalia cu capitala la Thesalonic, numita  "Marea Valahie" refuza hotararile Sinodului de Unire cu latinii, de la Lyon.

Anul 1341. Sinod la Constantinopol in Biserica Vlaherne (,Biserica vlahilor". Istoricii greci bizantini,  gotul Iordanes si germanicii socoteau pe toti latinii vlahi, inclusiv pe ctitorul Bisericii si al palatului Vlaherne, Constantin cel Mare), in care ,Isihasmul", curent monahal initiat de Sfantul Grigore Palama, care promoveaza rugaciunea inimii si mintii, precum si vietuirea sihastra (isihasta), in tacere si rugaciune continua, este aprobat de Biserica Ortodoxa.

Anul 1359: Este recunoscuta Mitropolia Tarii Romanesti, cu sediu la Curtea de  Arges. Pana atunci mitropolia a functionat la Vicina, in Dobrogea. Trece la Domnul Sfantul Grigorie de Palama.

Anul 1370: Este atestata Mitropolia Ortodoxa la Severin. Construirea Voditei si Tismanei.

Anul 1386: Convertirea la crestinism a regelui Poloniei Wladislav Jagielo. Increstinarea oficiala, in rit apusean, a Poloniei.

Anul 1401. Recunoasterea de catre Bizant a Mitropoliei Moldovei. Atestarea Manastirii Moldovita.

Anul 1410: Pre-reforma. Inceputurile "protestantismului". La Praga, din porunca papala, sunt arse cartile lui Wycliff. Hus este excomunicat din Biserica Catolica. Jan Hus condamna comertul cu indulgente. Este ars pe rug in 1415.

Anii 1438-1439: "Sinodul unionist" de la Florenta si Ferarra. Pentru a primi ajutoare apusene contra turcilor, imparatul bizantin  Constantin al XI-lea Paleologul proclama unirea Bisericilor Ortodoxe si Catolice prin acceptarea de catre delegatia ortodoxa (inclusiv cea romaneasca) a celor patru puncte numite "Florentine": "Primatul papal", "Filio-que", "Purgatoriul" si "Azima". Dupa intoarcerea acasa a delegatilor ortodocsi, Biserica Ortodoxa a dezavuat unirea, socotind ca semnatarii ortodocsi au semnat sub presiune, in nume propriu, si i-a pedepsit pentru aceasta. Unirea nu a fost acceptata decat de Biserica Armeana.

Anul 1453, 29 mai: Turcii cuceresc Constatinopolul. Sfarsitul Imperiului Bizantin (330-1453). Splendorile ortodoxiei cad sub iataganele semilunii. Incepe cea mai neagra era a ortodoxiei rasaritene. Rand pe rand cad sub turci toate natiunile ortodoxe, cu exceptia rusilor.

Anul 1455: Inventarea tiparului. Prima Biblie tiparita de Gutenberg.

Anul 1457: Stefan cel Mare si Sfant urca pe tronul Moldovei. Ctitoreste celebrele sale manastiri. Sta scut Europei, impreuna cu Vlad Tepes, impotriva turcilor. Este numit de papa Sixt: "Atletus Christi". Este primul pas facut de catre catolici, spre canonizarea lui.

Anul 1517: Calugarul catolic Martin Luther  publica cele 95 de teze, declansand "Reforma protestanta". Mai multi principi germani adopta lutheranismul, parasind Biserica  Catolica. Fiind excomunicat, Luther se casatoreste cu o fosta calugarita catolica si are cu ea copii.

Anul 1525: Zwingli declanseaza reforma in  Elvetia.

Anul 1532:  Jean Calvin pune bazele reformei in Franta. Ulterior si o parte dintre unguri devin calvini (reformati).

Anul 1534: Biserica Angliei se separa de Biserica Catolica, devenind "Biserica Anglicana". Protestantismul se raspandeste in nord si spre est ajungand si in Transilvania.

Anul 1535. Apar anabaptisii, secta protestanta care pentru prima data boteaza din nou doar adultii, excluzandu-i pe copii. Introduc comunitatea bunurilor si poligamia.

 Protestantismul european,  numit asa pentru ca s-a dorit doar un protest fata de abuzurile Bisericii Catolice, deviaza grav sub aspect doctrinar:

- Pune ca centru al doctrinei sale soteriologice "predestinatia", adica: "Dumnezeu pe cine voieste il mantuieste si pe cine nu voieste il osandeste". Dumnezeu, in conceptia lor, este discretionar, asemenea seniorilor feudali. Chiar si sub aspect filologic, Dumnezeu este numit de englezi: "Lord", iar de catre francezi: "Segnior". 

- Pentru mantuire socoteste ca este nevoie doar de credinta: "Solla Fide".  Singurul izvor al Descoperirii Dumnezeiesti este Scriptura, nu si Sfanta Traditie: "Solla Scriptura".

- Pentru cunoastere este nevoie doar de ratiune: "Solla ratio".

- Sunt desfiintate Sfintele Taine. Desfiintand hirotonia si implicit  preotia sacramentala, conducatorii lor spirituali se vor numi de acum "pastori" (pastori si invatatori).

- Sunt desfiintate posturile.

- Sunt abolite  Sfanta Cruce si   Sfintele icoane.

- Slujbele sunt reduse la simple lecturi din Biblie si predici.

Anul 1563: Incepe in Occident "Contra reforma" prin hotararile Conciliului de la Trident.

Anul 1555: Pacea de la Augsburg.  Germania se imparte intre protestanti si catolici pe baza principiului: "Cujus regio eius religio" (a cui e regatul a aceluia este religia". Principele hotaraste cum sa se inchine supusii sai). Aplicarea acestui principiu european a facut mult rau ortodocsilor ardeleni. In 1565 calvinismul devine religie de stat in Transilvania. Iata ce scrie Petru Maior despre aceasta:

"Drept, principii Ardealului cei de credinta calvineasca cu de adins era ca pe toti Romanii Ardealului sa-i poata rasvrati catra calvinie, totusi osedit s-au nevoit a abate pe nemesii (nobilii) romani catra zisul eres. Pentru aceea, afara de alte tehne (uneltiri), mai toate tinuturile, unde sunt mai desi nemesii romani, cum se vede in mai sus cetitul hrisov al lui Georgius Racoti, le-au tras de sub ascultarea arhiereului celui romanesc si le-au supus superintendentului celui calvinesc, macar ca si acei Romani tineau legea cea greceasca. Nici nu putea Arhiereul romanesc in tinuturile acelea, sa lucre alta, fara pe cat il ingaduia superintrendentul, adeca episcopul calvinilor: mi se pare, ca intru acele tinuturi Arhiereul Romanilor alta nu facea, fara cat hirotonea preoti. De unde nu e mirare, ca nemesii cei mai mari ai Romanilor toti, s-au alunecat la calvinie. Nici apoi aceia nu s-au mai socotit intre Romani, ci intre unguri pana astazi, ca (si) cand credinta si insusi sangele neamului l-ar schimba.

  Iara fiindca principii calvini, … spre a razvrati (abate) pe Romani de la credinta cea adevarata, mai de grele mijlociri se apucara, incepura adeca cu legaturi, cu temnite, si cu batjocurile despreotirii, ba si cu moarte de preoti si mai vartos de arhierei a-i speria, a-i munci, si a-i macelari; asa se face lui Sava al doilea Mitropolitul, in castelul de la Blaj al principelui Apafi, pentru a caruia porunca laudatul Sava fu batut de moarte, dupa aceea in biserica cea de la Vint inaintea a tot norodul fu in chip de despreotire desvascut (dezbracat) de vestmintele cele arhieresti, dupa aceea din nou bagat in temnita si de acolo scos in toata Vinerea fu batut cu toiage pana la moatre.( Petru Maior, despre suferintele Mitropolitilor Sava Brancovici si Iosif Budai, dupa I.Lupas "Cronicari si istorici romani din Transilvania". Craiova 1931. pag.150-153). 

Anul 1561: Apare "Tetraevangheliarul" (Cele patru Evanghelii in limba romana) tiparit de catre diaconul Coresi.

Anul 1605: Apare catehismul unitarian, in care  sunt atacate dogmele referitoare la Sfanta Treime.

Anul 1632: Anabaptistii se divizeaza, aparand "menonitii" care refuza serviciul militar, justitia civila, etc.

Anul 1642: Sinodul pan-ortodox de la Iasi aproba: "Marturisirea Ortodoxa" a Sfantului Petru Movila, mitropolitul Kievului, ca raspuns indirect la propaganda protestanta calvina.

 Anul 1645: Se tipareste in limba romana: "Cartea care se cheama: Raspuns impotriva catehismului calvinesc", cu destinatie precisa: "…catra  crestinii de Ardeal, credinciosi ortodocsi si  adevarati  fii Sfintei ai noastre Bisearici Apostolesti, iubiti crestini si cu noi de un neam roman,  pretutindirea tuturor ce sa afla in partile Ardealului,  ce sunteti cu  noi   intr-o credinta" (Introducerea "Raspuns"-ului...). Textul acesta arata clar si concis, cu un veac si jumatate inaintea "Scolii Ardelene", ca romanii erau constienti de unitatea de neam si de credinta,  precum si de faptul ca Biserica lor este o  Biserica Apostolica si ca aveau de aparat: Continuitatea Apostolica a credintei, unitatea nationala si Legea Strabuna.

Deci, afirmatia unora ca "Scoala Ardeleana" este cea care a trezit pentru prima data constiinta nationala a romanilor, e eronata. Nu stirbim prin aceasta  afirmatie uriasul merit al Scolii Ardelene intru apararea si pastrarea  credintei si legii stramosesti, pe care  protopopul greco-catolic Petru Maior o numeste  "Pravoslavnica", adica Ortodoxa. 

Foaia de titlu din. "Cartea care sa cheama Raspunsul impotriva Catihismului calvinesc, facuta de Parintele  Varlaam  Mitropolitul Suceavei si Arhiepiscopul  Tarii Moldovei, tiparita in valeatul de la Facerea lumii  7153 ( iar) in valeatul Spaseniei (anul Mantuirii) 1645".   (Fondul de carte veche a Protopopiatului Ortodox Bistrita)

In textul propriu-zis al Raspunsului, se reproducea mai intai invatatura calvinilor, asa cum era expusa in Catehism, apoi se dezvolta, pe larg, invatatura ortodoxa asupra problemei respective. De notat ca in Raspunsul sau,  mitropolitul Varlaam se folosea numai de citate din Sfanta Scriptura, fara a recurge la invatatura  Sfintilor Parinti, deci folosea propriile arme ale calvinilor". (Pacuraru M. I.B.O.R. Vol.II. pag.17.Ed. Institutului Biblic si de misiune a B.O.R. Bucuresti, 1992)

Iata problemele  de care  se ocupa  "Raspunsul..."  mitropolitului moldovean:         1. Despre Sfanta Scriptura, dovedind ca nu este singurul izvor al revelatiei;

 2. Despre credinta si faptele bune, aratand ca amandoua sunt necesare mantuirii;

 3. Despre predestinatie, aratand ca omul poate face binele sau raul, iar mantuirea nu depinde numai de voia absoluta a lui Dumnezeu, ci de vointa omului;

4. Despre impacarea cu Dumnezeu si rascumpararea omenirii prin patimile, moartea si invierea lui Hristos. Pentru mantuire nu e de ajuns numai credinta, ci trebuiesc si fapte, adica o viata traita dupa invatatura lui Hristos;

5-6. Despre Biserica, dezvoltand invatatura ortodoxa despre atributele ei: "Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca" - depozitara a mijloacelor duhovnicesti randuite de Hristos si de apostoli pentru mantuirea oamenilor, intre care sunt si cele sapte Sfinte Taine; in continuare, se ocupa de posturi;

7. Despre cinstirea si inchinarea la sfinti si icoane, aparandu-le impotriva atacurilor calvine.

            Raspunsul lui Varlaam are o deosebita insemnatate, pentru ca ne arata ca Bisericile Ortodoxe din Tara Romaneasca si Moldova erau constiente de rolul care le revenea  in actiunea de aparare a unitatii de neam si de credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor si mai ales a  ardelenilor.( Pr. prof. dr. Mircea Pacurariu, op. cit. pag. 24-25 ).