Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Credinta-Religie Miercuri 10 August 2022 - 14587
Chipul Maicii Domnului in colinde.

Craciunul este Betleemul casei noastre sufletesti la care vin in fiecare an colindatorii sa ne aduca vestea nasterii Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Sarbatoarea este scaldata in luminile dragostei si ale iubirii, in culorile bucuriei si ale sfinteniei, caci cine poate fi acel care s-a nascut decat "Soarele dreptatii’’, asa cum marturisesc proorocii.

              Inspirandu-se din textele biblice, dar si din datinile stramosilor nostri, creatorii anonimi au realizat de-a lungul timpului un numar impresionant de asemenea cantece prin care oricine poate sa simta "fiorul sfinteniei care vine de undeva din veacuri, din casa in casa si din suflet in suflet’’,anuntand nasterea lui Iisus. Leaganul pruncului divin este leaganul unui nou an, al unui secol nou, de la care , istoricii au ajuns sa delimiteze cele doua perioade ale timpului: inainte de Hristos si dupa Hristos.

               Portretul Sfintei Fecioare este unul din motivele poetice ale acestor minunate creatii anonime. Primele linii ale chipului sau sunt realizate in momentul cand ingerul Gavril intra in casa si-i aduce vestea cea mare:

" Nu te-nspaimanta Maria 

Ca vei naste pe Mesia.  

Fiu al Domnului va fi

Si Iisus se va numi’’.

              O intalnim apoi in calatoria ei prin Cetate, cautandu-si un loc ca sa-l nasca pe Iisus. Colindele nu scapa nici un amanunt din cate ne prezinta Biblia in privinta implinirii acestei" minuni’’. Este evident reprosul adus orasului care a refuzat s-o primeasca:

" Viflaime, Viflaime,

Cum de n-ai primit in tine

Pe Fecioara Maria

Sa nasca pe Mesia’’.

                Imaginea locului in care se naste Pruncul Sfant este prezenta in mai toate colindele noastre: o pestera intunecoasa sau ieslea animalelor, in camp, intr-o poiata sau coliba, si toate acestea capata transfigurari specifice sufletului autohton:

"O regina, Maica Sfanta 

Tati ingerii Tie-ti cant

C-ai nascut mare-mparat. 

Pestera i-a fost palat,

Coliba s-a facut casa,

Ieslea, leagan de matasa,

Leagan sfant imparatesc

In salasul pastoresc’’.

                     Maica Domnului reprezinta in colinde sfintenia si frumusetea, iar vechiul motiv al soarelui si al lunii este asociat cu stralucirea  chipului sau ca in versurile urmatoare

" Bucura-te, Maica Sfanta,

Sfanta esti si sfant-ai fost 

Ca l-ai nascut pe Hristos

Si esti deasupra cu soare

Si cu luna la picioare’’.

                      Viata Sfintei Marii este plina de modestie, desfasurandu-si existenta printre cei multi si umili. Colindele evoca diferite evenimente si simboluri din viata Ei, integrandu-se in constiinta colectivitatii. Asemeni portretului maicutei din balada " Miorita’’ este si cel al Sfintei Fecioare, plin de gratie si gingasie :

" Umbla Maica pe pamant

Din casa-n casa-ntreband  :

- N-ati vazut pe Fiul Sfant ?

 - Ba io poate l-am vazut

Dara nu l-am cunoscut.

-  Fiul lesne-i de-al cunoaste,

Caci pe dalba fata lui 

Scrisa-i floarea raiului 

Mai jos pe umerei,

Scrisi is doi luceferei.

Mai in jos pe la bratele

Scrisa-i luna cu tri stele’’.

                     Aceasta colinda , ca si celelalte mentionate pana acum, circula inca pe Valea Somesului si reprezinta o expresie a dragostei mamelor fata de fiii lor, dragoste care nu trebuie sa cunoasca spectrul inserarii.

                       Dragostea Maicii Sfinte pentru Fiul sau rastignit are o rezonanta umana cu acorduri nespus de profunde. Ea il insoteste cu iubire nestinsa pe drumul Golgotei, adunandu-i fiecare picatura de sange, care odata cazuta pe pamant se preface in vita de vie, iar strugurii vor deveni acel vin cu simbolul bisericesc :

" Asta-i vin din cela ros

Paguba-i pradat pe jos 

Ca-i din trup de la Hristos’’.

             Sfanta Maria este si un simbol al pacii. Ea se roaga si slujeste pacea lumii, asa cum spun versurile

" Maica Domnului se roaga

De fiul ei din veci

Ca-n lume pace sa fie, 

Florile sa infloreasca 

Om cu om sa se iubeasca’’.

                           De aceea, Ea reprezinta in lume iubirea netarmurita fata de copii si de oameni, devotamentul fata de umanitate, maretie si gingasie, compasiune adanca fata de cei necajiti si in suferinta. Modelul Ei de puritate si reazem al celor prinsi de valurile vietii, este simbolul a tot ceea ce infrateste si innobileaza sufletul omenesc.

                          Colindele sunt cele mai vechi cantece ale neamului romanesc care se pastreaza cu sfintenie si se transmit din generatie in generatie ca pe o adevarata comoara a sufletului nostru.

 

         Mircea Darosi.

 

 

0 comentarii2450 vizualizări16 decembrie 2014




rss 2.0
rss 2.0