Grupurile tinta carora se adreseaza campania sunt copii, tineri, gravide, cadre didactice si parinti. Numarul total de locuitori la 1 iulie 2008, din grupa de varsta 0-64 de ani in Romania este de 16161852 locuitori, populatie care include grupele tinta mentionate ale campaniei (Anuarul de statistica sanitara, 2008).
- A. Date statistice privind sanatatea orala in Romania:
Conform raportului OMS din 2006 privind afectiunile orale si serviciile de sanatate orala, in Romania se inregistreaza urmatoarele date statistice:
- 1. Date privind personalul din serviciile de sanatate orala:
- numarul total de medici dentisti in anul 2008 era de 13 687 cu un raport de 1 la 1573 de locuitori
- distributia pe sexe a medicilor dentisti era de 68% femei si 38% barbati
- numarul total al igienistilor dentari 100
- numarul total al asistentelor 6000
- numarul total al tehnicienilor dentari 6000
- numarul total de specialisti in:
ü chirurgie orala 157
ü ortodontie 412
ü chirurgie maxilo-faciala 234
Datele furnizate de CNOASIIDS privind asigurarea populatiei cu medici dentisti arata la nivel national, in perioada 1989-2000, o scadere a numarului de locuitori la 1 medic dentist si tendinta de diminuare a inegalitatilor distributiei acestui numar intre judete.
2. Date privind situatia afectiunilor dentare:
ü Prevalenta cariilor dentare la un individ s-a exprimat numeric cu ajutorul unor medii (DMTF*)
obtinute calculand numarul de carii (decayed (D)), dintii lipsa/extractii dentare (Missing (M)), plombe/lucrari (Filled (F)), numarul dintilor (teeth (T)) sau suprafata acestora (surfaces (S)).
ü Conform raportului privind prevalenta cariilor dentare in Europa in perioada 1990-1995 realizat
de Marthaler T.M. et al., 83% din copiii din Romania in varsta de 6 ani erau afectati de carii, procentul ajungand la 94% la varsta de 18 ani (1995).
3. Numarul facultatilor de medicina dentara era de 11, cu durata studiilor de 5 ani si
un numar anual de absolventi de aproximativ 1000.
Conform datelor disponsibile din Anuarul de Statistica Sanitara 2008 al CNOASIIDS, tendinta numarului de consultatii si tratamente stomatologice in Romania a fost una in continua scadere de la 1,09 consultatii si tratamente la 1 locuitor in anul 1970 la 1,62 in 1998 pentru a ajunge in 2008 la 0,35 consultatii si tratamente la 1 locuitor.
Aceeasi sursa ofera date privind evolutia numarului de consultatii si tratamente stomatologice in perioada 2006-2009 din policlinicile particulare. Dupa o tendinta de scadere pana in anul 2008, numarul acestora a inregsitrat o usoara crestere in anul 2009.
In ceea ce priveste distributia pe judete a numarului de consultatii stomatologice din policlinicile particulare in anul 2009, aceasta arata ca numarul cel mai mare de consultatii a fost in Bucuresti, urmat de Constanta, Prahova, Valcea, Iasi, Bacau, Braila si Bihor.
In anul 2008 (CNOASIIDS) tratamentele stomatologice efectuate in policlinicile cu plata au reprezentat 18, 4 % din totalul tratamentelor efectuate in aceste policlinici iar in anul 2009 procentul a fost 22, 6%.
In ceea ce priveste evolutia ratei standardizate a mortalitatii pe grupe de varste prin cancere a buzelor, cavitatii bucale si faringelui datele furnizate de Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului pentru populatia Romaniei releva o tendinta usor ascendenta pentru femei in timp ce tendinta pentru barbati este continu ascendenta valorile ajugand in anul 2008 aproape de 12 ori mai mari la barbati decat la femei.
- B. Date statistice privind sanatatea orala in Romania in contextul Uniunii Europene:
Datele furnizate despre sanatatea orala a populatiei statelor membre ale Uniunii Europene de Eurobarometru publicat in februarie 2010 releva urmatoarele:
In cadrul Uniunii Europene respondentii din Regatul Unit al Marii Britanii, Belgia, Polonia, si Portugalia sunt cei cu probabilitatea cea mai mare de a purta proteza dentara, in timp ce respondentii din Suedia sunt cei care poarta una in procentul cel mai mic (numai 10%) urmati de Romania (14%), Lituania (21%) apoi Ungaria, Italia, Cipru si Letonia (24 % fiecare).
Cu toate acestea este interesant de comparat rezultatele acestei intrebari, cu cele referitoare la numarul de dinti naturali pe care respondentii ii au inca. Astfel numai o foarte mica minoritate de cetateni din Suedia au numai 10-19 dinti naturali ceea ce nu este cazul cetatenilor din Romania, Lituania, Ungaria, Italia si Letonia. Aceasta inseamna ca in aceste alte tari o mare parte a populatiei a pierdut un numar semnificativ de dinti fara totusi sa apeleze la o proteza dentara.
|
|
|
|
|
|
|
|
O observatie incurajatoare este ca numai o mica minoritate a europenilor (14%) spun ca au experimentat de-a lungul ultimelor 12 luni, dificultati la mestecat, muscat sau mancatul alimentelor datorita problemelor dintilor sau gurii. Similar numai o proportie mica a lor au suferit de dureri de dinti, gingii sau pete dureroase (16%). Este chiar mai putin probabil sa se simta tensionati datorita dintilor, gurii sau problemelor cu dantura (10%) sau sa se simta stanjeniti datorita aspectului dintilor sau danturii lor (7%).
Numai 4 % din europeni au evitat o conversatie in ultimele 12 luni datorita aspectului dintilor sau danturii, sau si-au redus paritciparea la activitatile sociale datorita problemelor cu gura sau dintii lor.
In mod logic, rezultatele studiului confirma ca, corelatia dintre diferitele aspecte testate este foarte puternica: cu cat respondentii au mai mult dificultati la mestecat sau muscatul alimentelor, cu atat mai mult ei experimenteaza dificultati la mancatul alimentelor. In acelasi mod cu cat sufera mai mult de dureri de dinti, gingii sau au pete dureroase cu atat mai mult se simt tensionati. Cu cat mai mult se simt stanjeniti cu atat mai mult isi reduc activitatile sociale, etc.
Prin urmare nu este surprinzator ca rezultatele pe tara sau variabile sociodemografice par sa fie extrem de consistente pentru fiecare dintre diferitele aspecte testate. In consecinta s-a decis sa se abordeze aceste aspecte intr-un mod consolidat.
Geografic, sunt in primul rand niste diferente deoarece europenii care au raspuns cu cea mai mare probabilitate pozitiv la sapte intrebari (aceia care au experimentat dificultati sau s-au simtit stanjeniti) sunt in general totdeauna aceiasi. Ei locuiesc de obicei in tari localizate in estul Uniunii Europene (Bulgaria, Lituania si Romania in special) sau in Turcia sau fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. In aceste tari, aproximativ 30 % dintre respondenti au raspuns afirmativ cand au fost intrebati daca, de-a lungul ultimelor 12 luni, au avut dificultati la mestecatul, muscatul sau mancatul alimentelor datorita problemelor cu gura sau dintii sau daca au suferit de dureri de dinti, gingii sau au avut pete dureroase.
Europenii care in medie mananca sau beau cel mai des in timpul zilei locuiesc in Danemarca (de 8 ori pe zi chiar) Olanda, Rrepublica Ceha si Malta (chiar de 7 ori pe zi) urmati de Regatul Unit al Marii Britanii, Suedia si Germania (aproximativ de 6 ori) . Pe de alta parte respondentii care spun ca ei mananca sau beau numai de 3-4 ori pe zi traiesc in special in anumite tari in sud estul Europei: Romania, Bulgaria si Grecia in special.
|
Aproape 9 din 10 respondenti spun ca ei mananca fructe proaspete macar din cand in cand. Respondentii deseori mananca fructe proaspete (in proportie de aproape 70%) in mai multe tari este europene si anume Portugalia, Grecia si Italia dar si in Ungaria, Cipru, Slovenia, Danemarca, Romania, Germania si Lituania.
|
In ultimul rand, europenii nu par in mod special sa mestece frecvent guma de mestecat: numai 8% din persoanele intervievate "deseori " mesteca guma. Exista unele diferente semnificative: cetatenii Romaniei (19%), Italiei (15%), Bulgariei si Republicii Cehe (13%) sunt cei care carora le place cel mai mult sa mestece guma de mestecat. Cei mai multi consumatori ai acestui produs sunt in tarile non UE: mai mult de o treime din respondenti in fosta Republica Iugoslava a Macedoniei consuma regulat guma de mestecat (30%).
Rezultatele la intrebarea Daca aveti nevoie de ingrijiri dentare aveti de obicei acces la cabinetul unui medic dentist sau o clinica, sunt ilustrate mai jos:
Cele mai "avantajate" tari in aceasta privinta par sa fie Cipru (99%), Ungaria sau Malta (98%), urmate de Olanda, Suedia, Franta si Danemarca (97%). Respondentii care au probabilitatea cea mai mica sa raspunda "da" sunt in principal in Lituania (76%), Romania (81%), Regatul Unit al Marii Britanii si Polonia (87%), Letonia (88%), dar sunt deasemenea in Turcia (77%) si comunitatea cipriota turca (82%).
|
|
Respondenti care cele mai probabil au vizitat un medic dentist in ultimele 12 luni tind sa fie locuitori ai tarilor din nordul Uniunii Europene: Olanda (83%), Danemraca (78%), Germania si Luxembourg (77%), urmate de Slovacia (73%) si Suedia (71%). Trebuie avut in vedere ca in unele dintre aceste tari este obligatoriu pentru locuitori sa mearga la medicul lor stomatolog o data pe an sau chiar la fiecare sase luni pentru a continua sa beneficieze de asigurare medicala pentru dintii lor.
Pe de alta parte locuitorii mai multor tari in estul Uniunii Europene sunt cei care cu cea mai mica probabilitate au vizitat un medic dentist in anul trecut : Romania(34%), Ungaria (35%), Letonia (41%), Polonia (44%), Estonia si Bulgaria (45%), Lituania (46%) si Grecia (49%). Este deasemenea cazul respondentilor in Spania (43%) si Portugalia (46%).
Europenii viziteaza medicul dentist de doua ori in medie pe an
O analiza a rezultatelor la nivel european releva ca cetatenii UE care au vizitat un medic dentist in ultimul an au facut acest lucru in medie mai mult de doua ori. Totusi 4 din 10 respondenti au fost numai o data. Cei care au fost la medicul dentist in medie mai mult de trei ori sunt in special locuitori ai tarilor localizate in estul Uniunii Europene, si anume cetateni din Romania (3.6 ori ), urmati de Lithuania (3.3 ori) si apoi Polonia (3.1 ori), din care cei mai multi fara dubiu trebui sa faca regulat un tratament. Pe de alta parte respondentii din Malta (1.7 ori) si Irlanda (1.8 ori) au fost la medicul dentist mai putin de doua ori pe an in medie.
Europenii viziteaza un medic dentist pentru verificare, examinare sau curatare
Majoritatea (50%) europenilor intervievati pentru studiu au afirmat ca ultima data au vizitat medicul dentist pentru verificare, examinare sau curatare. O treime au vizitat medicul dentist pentru un tratament de rutina si aproape unul din cinci au fost pentru un tratament de urgenta.
In timpul ultimei lor vizite la medicul dentist, respondentii care cu cea mai mare probabilitate au mers pentru o verificare, au fost locuitori din Olanda (79%), urmati de Regatul Unit al Marii Britanii (72%), Danemarca (69%), Italia (67%), Irlanda (62%) si Suedia (60%).
Intervievatii a caror ultima vizita la un medic dentist a fost pentru tratament de rutina au fost locuitori din urmatoarele tari: Lituania (54%), Polonia (53%), Germania(49%), Portugalia (46%), Austria (43%), Letonia (42%), Estonia (41%) si Bulgaria (40%). Pe de alta parte mai multe persoane din Cipru, (45%), Bulgaria si Romania (40%) si Slovenia (33%) au fost la medicul dentist pentru tratament de urgenta.
Prevalenta edentatilor varstnicilor, 65-74 de ani, 2000, sursa WHO Global Oral Health Data Bank si Oral Health Country/Area Profile Programme, 2000
Indicatorii sanatatii orale in UE
Proiectul Indicatori europeni ai sanatatii orale, coordonat de Universitatea Claude Bernard din Lyon, pentru a sprijini statele membre europene in eforturile lor de a reduce morbiditatea si invaliditate datorate afectiunilor orale, lansat de Comisia Europeana a avut ca obiective:
ü Identificarea modurilor de generare a datelor si problemelor de management din cadrul Sistemului Informational de Sanatate.
ü Identificarea principiile directoare pentru selectarea si utilizarea indicatorilor de sanatate orala.
ü Identificarea unui set de indicatori de baza pentru sanatatea orala.
ü Revizuirea eforturilor recente de selectie a indicatorilor de sanatate orala.
Principiile pentru selectia si utilizarea indicatorilor de sanatate orala s-au bazat pe:
1 - identificarea unei liste de probleme prioritate de sanatate orala, a populatiilor si grupurilor de risc inalt;
2 - definirea unui tabel de indicatori esentiali in urmatoarele domenii: indicatori ai problemelor prioritare de sanatate orala, indicatori privind furnizarea de servicii, calitatea ingrijirilor si indicatorii ai resurselor critice de sanatate;
3 - validarea listei lungi finale a indicatorilor de sanatate orala;
4 - o intelegere comuna a termenilor si criteriilor de selectie a indicatorilor ;
5 - recomandarea unei liste scurte de indicatori esentiali de sanatate orala printr-un proces de consultare.
Un set de indicatori in domeniul sanatatii publice orale, chiar limitat la o lista minima esentiala, este delimitat in timp si ar trebui sa acopere urmatoarele patru domenii majore:
ü Starea de sanatate, morbiditatea si statusul functiei orale;
ü Determinantii (comportamentul, obiceiurile de viata);
ü Sistemul de sanatate orala / promovare, prevenire, acces la ingrijiri, calitatea ingrijirilor si performanta sistemului;
ü Rezultatele si de sanatate de calitatea vietii din punctul de vedere al sanatatii orale.
Indicatori esentiali ai sanatatii orale identificati sunt clasificati in:
- Indicatori pentru monitorizarea sanatatii orale a copiilor si adolescentilor
- Indicatori pentru monitorizarea sanatatii orale a populatiei generale
3. Indicatori pentru monitorizarea sistemelor de sanatate orala
4. Indicatori pentru monitorizarea calitatii vietii in functie de sanatatea orala
1. Indicatori pentru monitorizarea sanatatii orale a copiilor si adolescentilor:
- Periaj zilnic cu pasta de dinti cu fluor
Numitor Numarul copiilor de 3-6 si 6-12 ani, adolescentilor cu varsta de 13-17 ani care declara utilizarea zilnica a pastei de dinti fluorurata
Numarator Numarul copiilor si adolescentilor din populatia luata in studiu
- Ingrijirea preventiva a femeilor gravide
Numarator Numarul femeilor cu varsta 15-39 de ani, cu copii sub 1 an,
care mentioneaza cel putin o vizita preventiva stomatologica in cursul ultimei lor sarcinii.
Numitor Numarul de femei chestionate, cu varsta 15-39 de ani, cu copii sub 1 an.
- Cunostintele mamei privind importanta pastei de dinti fluorurate in prevenirea cariilor copilului
Numarator Numarul de mame cu copii sub 7 ani care cunosc rolul utilizarii pastei de dinti care contine fluor, de doua ori pe zi, in prevenirea cariilor dentare la copii.
Numitor Numarul de mame chestionate, cu copii sub 7 ani.
- Rata de expunere la fluorizare
Numarator Numarul populatiei expuse zilnic la fluorul continut in apa,
sare, pasta de dinti sau de alta natura in intreaga tara, printre cei intervievati
x 1.000.
Numitor Numarul populatiei luate in studiu
- Programe preventive de sanatate orala in gradinite
Numarator Numarul de gradinite incluse intr-un program preventiv vizand sanatatea orala in care se supravegheaza in mod particular periajul dintilor cu
pasta de dinti care contine fluor.
Numitor Numarul total al gradinitelor
- Scoli cu programe centrate pe periaj zilnic cu pasta de dinti cu fluor
Numarator Numarul de scoli cu programe bazate promovarea sanatatii orale, in care are loc supravegherea zilnica a periajului dintilor cu pasta de dinti care contine fluor.
Numitor Numarul scolilor supreveagheate
- Gradul de acoperire al programului de screening privind sanatatea orala
Numarator Numarul de copii si adolescenti cu varsta 3-16 ani examinati cel putin o data in ultimele 12 luni pentru depistarea precoce a afectiunilor orale nesimptomatice care fac obiectul unui program de screening x 1000.
Numitor Numarul de copii si adolescenti cu varsta de 3-16 ani din populatia luata in studiu
- Acoperirea cu tratamente ortodontice
Numarator Numarul de copii si adolescenti cu varsta de 5-17 ani, care pretinde ca poarta un aparat ortodontic
Numitor Numarul de copii si adolescenti cu varsta de 5-17 ani intervievati.
- Carii aparute in primii ani ai copilarie
Numarator Numarul de copii cu carii in grupa de varsta 1-5 de ani.
Numitor Numarul de copii cu varsta de 1-5 ani intervievati.
- Carierea primului molar permanent la copii
Numarator Numarul total de carii (a se specifica pragul de diagnosticare), dinti lipsa si plombe la primii molari permanenti, la copii intre 6 si 12 ani.
Numitor Numarul de copii cu varsta de 6-12 ani intervievati.
- Fluoroza dentara
Numarator Numarul de copii de 12 ani in functie de scorul indicelui Dean de fluoroza.
Numitor Numarul de copii cu varsta de 12 ani intervievati.
2. Indicatori pentru monitorizarea sanatatii orale a populatiei generale
- Aportul zilnic de alimente si bauturi
Numarator Numarul de persoane cu varsta de 5 - 60 si peste, care declara frecventa aportului zilnic de alimente si bauturi
Numitor Numarul de persoane cu varsta de 5-60 ani intervievate.
- Prevalenta consumului de tutun
Numarator Numarul de copii si adolescenti (12-17 ani) si adulti (18 ani si mai mult) care folosesc tutun in populatia intervievata.
Numitor Numarul de persoane din populatia intervievata.
- Accesul geografic la ingrijiri medicale de sanatate orala
Numarator Numar de subiecti cu varsta de 18 ani si peste, care sustin existenta unui dentist la distanta de 30 de minute de mers de la locul lor de munca sau de resedinta.
Numitor Numarul de persoane cu varsta de 18 ani si peste intervievate.
- Accesul la serviciile primare de sanatate orala
Numarator Numarul de adulti in varsta de 18 ani si peste, care pretind a avea acces la servicii primare de sanatate orala.
Numitor Numarul de persoane cu varsta de 18 ani si peste intervievate.
- Control stomatologic in ultimile 12 luni
Numarator Numar de subiecti cu varsta peste 2 ani care au vizitat un medic dentist sau o clinica dentara in ultimul an.
Numitor Numarul de persoane cu varsta de 2 ani si peste intervievate.
- Motivul ultimei vizite la dentist
Numarator Numarul de copii cu varsta de 5 -11 ani, adolescenti 12 - 17 si adulti
cu varsta de 18 ani si peste pentru care motivul ultimei vizite la dentist a fost un control de rutina sau tratament de urgenta.
Numitor Numarul de copii cu varsta de 5 -11 ani, adolescenti 12 - 17 si adulti
cu varsta de 18 ani intervievati.
- Motivul nevizitarii dentistului in ultimii doi ani
Numarator Numarul de copii cu varsta de 5 -11 ani, adolescenti 12 - 17 si adulti
cu varsta de 18 ani si peste pentru care nu au vizitat dentistul in ultimii doi ani.
Numitor Numarul de copii cu varsta de 5 -11 ani, adolescenti 12 - 17 si adulti
cu varsta de 18 ani intervievati.
- Renuntarea la fumat
Numarator Numarul de medici dentisti care sustin acordarea de consiliere privind incetarea consumului de tutun pacientilor lor.
Numitor Numarul total de medici dentisti intervievati.
- Prevalenta cariilor netratate
Numarator Numarul de copii, adolescenti si adulti,- de preferinta, 2-4, 6-8, 12-15,
35-44 ani - cu una sau mai multe carii netratate
Numitor Numarul total de indivizi examinati.
- Evaluarea sanatatii parodontale
Proportia populatiei in grupa de varsta 12, 15, 18 si 35-44 si 65-74 ani, in patru categorii: parodontiul sanatos, doar gingivita, pungi parodontale de la 4 mm la 6 mm, pungi parodontale de 6 mm sau mai profunde.
Numarator Numarul de persoane din grupa de varsta 12, 15, 18 si 35-74 ani in
fiecare dintre cele patru categorii.
Numitor Numarul de persoane din grupa de varsta 12, 15, 18 si 35-74 ani examinati.
- Prevalenta protezelor dentare
Numarator Numarul de adultii de 20-65 ani si peste care pretind ca poarta o proteza detasabila.
Numitor Numarul de adultii de 20-65 ani si peste intervievati.
- Absenta cariilor dentare
Numarator Numarul de persoane de 5-74 ani, fara carii dentare si dinti lipsa din cauza cariilor si plombe (D3MFT) = 0/d3mft = 0 (este cunoscut ca
procentul cu nici o dovada de degradare evidenta).
Numitor Numarul persoanelor de 5-74 ani intervievate.
- Severitatea cariilor dentare
Numarator Numarul total de dinti cariati, lipsa si plombati provizoriu sau definitiv prezenti pe persoana, in grupa de varsta 5-74 ani
Numitor Numarul persoanelor de 5-74 ani intervievate.
- Severitatea afectiunilor parodontale
Numarator Numarul de adulti in varsta de 35-74 ani, cu boli parodontale de orice grad.
Numitor Numarul persoanelor de 35-74 ani examinate.
- Cancer al cavitatii bucale
Numarator Numarul de cazuri noi de cancer al cavitatii orale la adulti cu varsta de 35-64 ani, in populatie, pe parcursul unui an x 100.000.
Numitor Populatia din grupa de varsta 35-64 de ani, la 1 iulie.
- Prevalenta ocluziei functionale
Numarator Numarul de cazuri de adulti cu varsta de 18 ani si peste, cu 21 sau mai multi dintilor naturali in ocluzie functionala.
Numitor Populatia examinata, cu varsta de 18 ani si peste.
- Numarul dintilor naturali prezenti
Numarator Numarul de adulti in varsta de 18 ani si mai mult, care pretind ca au dinti naturali prezenti.
Numitor Populatia examinata, cu varsta de 18 ani si peste.
- Prevalenta edentatiei
Numarator Numarul de adulti cu varsta peste 35 de ani care si-au pierdut toti dintii naturali.
Numitor Numarul de adulti examinati.
3. Indicatori pentru monitorizarea sistemelor de sanatate orala:
- Costul serviciilor de sanatate orala
- Procentul din produsul intern brut alocat cheltuielilor pentru serviciile de sanatate orala
- Medici dentisti si alti furnizori de servicii medicale de sanatate orala
Numarator Numarul de medici dentisti si a altor furnizori de servicii de sanatate orala (dentisti activi, dentisti igienisti, terapeuti in sanatate orala si tehnicieni dentari ) la o populatie de 100.000 locuitori.
Numitor Populatia la 1 iulie.
- Satisfactia fata de calitatea ingrijirilor furnizate
Numarator Numarul de dentisti care se declara satisfacuti de calitatea ingrijirilor furnizate pacientilor sub aspectul ingrijirii - globale, curative, preventive si de ortodontie.
Numitor Numarul total de dentisti intervievati.
- Satisfactia fata de remuneratia obtinuta
Numarator Numarul de dentisti care sustin ca sunt multumiti de remuneratia totala si de cea pentru serviciile preventive.
Numitor Numarul total de dentisti intervievati.
4. Indicatori pentru monitorizarea calitatii vietii in functie de sanatatea orala:
- Dezavantaje din cauza limitarii functionale orale
Numarator Numar de subiecti cu varsta de 8-65 ani sau mai in varsta care a experimentat dificultati in alimentatie si / mestecat din cauza unor probleme cu gura, dintii sau proteze de orice tip, in ultimele 12 luni.
Numitor Numarul total de subiecti intervievati.
Informatia este inregistrata pe o scala de 5 puncte: nu = 0, aproape niciodata = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte multe ori = 4.
- Durerea fizica din cauza starii de sanatate orala
Numarator Numar de subiecti cu varsta de 8-65 ani sau mai in varsta, care au perceput durere sau disconfort din cauza dintilor, gurii sau protezelor de orice fel in ultimele 12 luni.
Numitor Numarul total de subiecti intervievati.
Informatia este inregistrata pe o scala de 5 puncte: nu = 0, aproape niciodata = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte multe ori = 4.
- Disconfort psihic din cauza starii de sanatate orala
Numarator Numar de subiecti cu varsta de 8-65 ani sau mai in varsta, care au perceput disconfort psihic din cauza dintilor, gurii sau protezelor de orice fel in ultimele 12 luni.
Numitor Numarul total de subiecti intervievati.
Informatia este inregistrata pe o scala de 5 puncte: nu = 0, aproape niciodata = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte multe ori = 4.
- Dizabilitate psihica din cauza aspectului dintilor sau protezelor dentare
Numarator Numar de subiecti cu varsta de 8-65 ani sau mai in varsta, care au perceput dizabilitate psihica din cauza aspectului dintilor sau protezelor de orice fel in ultimele 12 luni.
Numitor Numarul total de subiecti intervievati.
Informatia este inregistrata pe o scala de 5 puncte: nu = 0, aproape niciodata = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte multe ori = 4.
- Dizabilitate sociala din cauza starii de sanatate orala
Numarator Numar de subiecti cu varsta de 8-65 ani sau mai in varsta, care nu si-au putut indeplini activitatili de zi cu zi de orice grad, in ultimele 12 luni, datorita problemelor orale acute sau cronice.
Numitor Numarul total de subiecti intervievati dintr-o populatie sau o anumita grupa de varsta.
Informatia este inregistrata pe o scala de 5 puncte: nu = 0, aproape niciodata = 1, ocazional = 2, destul de des = 3, de foarte multe ori = 4.
Cadrul legislativ
Cadrul legislativ la nivel european este relativ limitat, o componenta care priveste sanatatea orala este prezenta in Planul de lucru 2010 elaborat conform Deciziei Parlamentului European si al Consiliului al No 1350/2007/ din 23 octombrie 2007 care stabileste cel de al doilea profram comunitar de actiune in domeniul sanatatii (2008-2013). Planul de lucrul anual prevede in cadrul sistemului european de informare in materie de sanatate, posibilitatea elaborarii de propuneri de proiecte de catre organizatii din statele membre ale Uniunii Europene pentru imbunatatirea sau crearea de sisteme durabile de informare cu privire la sanatatea orala.
Cadru legislativ privind sanatatea orala la nivel national contine pentru anul 2010 urmatoarele prevederi:
ü Hotararea de Guvern nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind
conditiile acordarii asistentei medicale:
Casele de asigurari de sanatate deconteaza serviciile medicale ambulatorii de specialitate, pe baza biletelor de trimitere, eliberate in conditiile stabilite prin norme, de catre medicii dentisti si dentistii din cabinetele stomatologice scolare si studentesti numai. Medicii dentisti din cabinetele stomatologice scolare si studentesti pot prescrie medicamente numai pentru afectiuni acute, pentru maximum 3 zile. Prin medici/medici dentisti din cabinetele scolare si studentesti se intelege medicii din cabinetele medicale si stomatologice din scoli si unitati de invatamant superior, finantate de la bugetul de stat.
Pachetul de servicii medicale de baza de medicina dentara preventive si al tratamentelor de medicina dentara, tarifele si sumele decontate de casele de asigurari de sanatate sunt mentionate in normele la contractual cadru.
ü Ordinul comun al Ministrului Sanatatii si Presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 264/407/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in 2010:
Programul national de sanatate a femeii si copilului in cadrul Subprogramului Asigurarea sanatatii orale a copiilor prevede urmatoarele activitati:
1) desfasurarea unor activitati de informare, educare, comunicare in vederea formarii
unor deprinderi de igiena orala pentru copiii din clasele I-IV;
2) sigilarea molarilor ca masura de prevenire a cariilor la copiii din clasa I;
3) tratarea cariei molarului de 6 ani (4 molari/pacient).
| 12 commentarii | 1239 vizualizări | 14 septembrie 2010 |
