Adevarul umbla cu capul spart.          -          Adevarul invinge orice.          -          Cine spune adevarul nu poate sa multumeasca pe toata lumea.
Sanatate Sambata 20 Aprilie 2024 - 14587
"Calatoriti mai inteligent, traiti mai bine !"

Analiza de situatie in Romania, ocazionata de campania SAPTAMANA EUROPEANA A MOBILITATII, 2010  16-22 septembrie 2010    SCOPUL ANALIZEI: Scopul analizei este de a furniza evidente, de la nivel international si national , utile pentru desfasurarea campaniei de celebrare.   SCOPUL CAMPANIEI: Este de promovare a formelor alternative de transport ecologic si de a sublinia faptul ca  mobilitatea sporeste in mod clar calitatea vietii in orase, ajutand la reducerea  poluarii aerului, poluarii fonice, a accidentelor si la reducerea numarului persoanelor obeze.  Renuntand pentru o saptamana sau numai pentru o zi la masina personala, aducem beneficii imense atat mediului cat si sanatatii noastre.

 OBIECTIVUL CAMPANIEI:

Este de a sensibiliza publicul cu privire la necesitatea de a actiona impotriva poluarii cauzate de cresterea  traficului in mediul urban.         

Totodata se doreste a se sublinia importanta miscarii fizice (mersul pe jos sau cu bicicleta)  pentru sanatate si de a incuraja populatia sa participe activ in lupta impotriva poluarii.

In consecinta, aceasta operatiune este axata pe trei tipuri de masuri, menite sa:

 Cetatenii sunt incurajati ca in loc sa se urce la volanul propriei masini, sa aleaga varianta autobuzului, a tramvaiului, a metroului, a bicicletei  si mai ales, a mersului pe jos. Pe distante nu foarte mari mersul pe jos este sanatos. Daca folosesc transportul public castiga de doua ori - o data pentru ca fac economie la bani si la carburanti si a doua oara pentru ca produc mai putina poluare decat daca ar fi la volanul propriei masini.

In fiecare an, un automobil emite substante nocive pentru mediul inconjurator echivalente cu de trei ori greutatea sa, in timp ce bicicleta nu polueaza deloc. Mai mult, o distanta de 500 de metri se parcurge foarte usor pe jos, in doar opt minute.  

 DATE STATISTICE LA NIVEL INTERNATIONAL, NATIONAL, REGIONAL SI JUDETEAN

 3.1. Date statistice mondiale.

 Cresteri masive ale traficului autovehiculelor, in ultimii ani, in special in orasele Uniunii Europene, a dus la o reactie publica puternica impotriva zgomotului, poluantilor atmosferici care au ca rezultat afectarea grupurilor vulnerabile, precum copiii si persoanele in varsta care sufera cele mai grave consecinte. Road traffic injuries directly affect hundreds of thousands of people in the EU through accidents and kill tens of thousands of European citizens. Accidentele de trafic rutier afecteaza in mod direct sute de mii de oameni in UE.  Prin intermediul  accidentelor sunt ucise zeci de mii de cetateni europeni. Indirectly, motorised transport has an impact on both our respiratory and cardiovascular systems and causes stress ; the latter again influences our health . Indirect,  transportul motorizat are un impact asupra sistemelor respiratori si cardiovascular, fiind  totodata si cauza a stresului.

Efectul mediului asupra sanatatii este o problema majora pentru cetatenii europeni. In a recent study, around 90% claimed to be concerned about the potential impact of the environment on health . Intr-un studiu recent, in jur de 90% persoane au pretins ca sunt ingrijorate de potentialul impactului mediului asupra sanatatii.. In plus, noile tehnologii si modificarea stilului de viata au efecte neasteptate asupra mediului cu influenta asupra sanatatii .

Desi cetatenii UE nu sunt inca pregatiti sa-si lase masina in garaj pentru a se deplasa cu mijloacele de transport in comun, treptat, mentalitatile evolueaza.

Cu masina sau cu mijloacele de transport in comun - europenii doresc mai multa mobilitate, care sa tina cont atat de necesitatile lor, cat si de mediu.

Potrivit Eurobarometrului  pe tema transporturilor, pentru 81% din cetatenii UE, autoturismul (si in general, mijloacele de transport private) reprezinta principalul mijloc de transport. Dar, in acelasi timp, acestia acorda o importanta din ce in ce mai mare aspectelor legate de mediu si problemelor de circulatie rutiera.

In opinia lor, principalele masuri capabile sa inverseze tendintele actuale, atat in ceea ce priveste gestionarea fluxului rutier, cat si impactul mijloacelor de transport asupra mediului, sunt:
- favorizarea unei mobilitati mai durabile;
- incurajarea unei utilizari mai sistematice a mijloacelor de transport in comun;
- promovarea vehiculelor mai putin poluante si cu un consum redus de carburant (cel mai des, prin adoptarea unor masuri fiscale si a unor norme mai stricte).

Numarul tot mai mare de oameni care folosesc bicicleta ca mijloc de transport in unele orase din lume a determinat autoritatile locale de-a lungul timpului sa adapteze infrastructura si sa gaseasca solutii pentru siguranta biciclistilor. Mai jos sunt cateva exemple care au transformat unele orase in paradisuri pentru biciclisti.

 

Totusi dupa 50 de ani de implementare a acestui stil de viata, in Copenhaga, numarul bicicletelor si al mopedelor a depasit numarul masinilor personale pe strazile din oras. Putin peste o treime din locuitori merg la serviciu pe bicicleta zilnic; celelalte 2 treimi folosesc transportul in comun sau masina proprie. Autoritatile locale  sporesc an de an  numarul si lungimea liniilor pentru biciclete.

Capitala mondiala a biciclistilor este Groningen, un oras universitar din nordul Olandei unde 57% din transport se face numai cu bicicleta, iar masinile sunt interzise in centrul orasului. 16 ani le-a luat autoritatilor locale sa transforme total orasul, dupa ce au fost nevoite sa gaseasca solutii la traficul infernal.

Peste 30% dintre adultii europeni  sunt insuficient activi din punct de vedere fizic (OMS, 2002).

Viata sedentara determina cresterea riscului pentru bolile  cardio-vasculare, accidentele vasculare cerebrale, obezitate si diabetul zaharat tip II. In majoritatea tarilor europene, cresterea obezitatii a fost de 10-40% intre anii 1980-1990.

Activitatea fizica aduce beneficii pentru sanatatea publica, astfel:

* reducerea cu 50% a riscului bolilor cardio-vasculare, diabetului zaharat tip II si obezitatii;

* reducerea cu 30% a riscului hipertensiunii arteriale;

* scaderea tensiunii arteriale la persoanele hipertensive

* prevenirea osteoporozei (OMS 2002).

Mersul pe bicicleta este activitatea ideala in lupta impotriva acestor boli.

Este recomandata o activitate fizica moderata de minim 30 minute/ zi

O persoana care merge pe bicicleta 6 ore/ saptamana isi diminueaza riscul decesului prin boli cardio-vasculare de 4 ori comparativ cu riscul de deces pe care l-ar avea prin accidente rutiere.  (Kifer, nd).

Un studiu danez arata ca persoanele care nu merg pe bicicleta au un risc de mortalitate cu 40% mai mare comparativ cu persoanele active. (Andersen, 2000 as cited in van Loon & Broer, 2006) .

Factorii care influenteaza utilizarea bicicletei sunt:

* Varsta:

In majoritatea studiilor varsta are impact negativ asupra mersului pe bicicleta.

 (Xing, Handy & Buehler, 2008; Winters et al, 2007; Moudon et al, 2005).

Tinerii, in special studentii  folosesc mai des bicicleta decat batranii, deoarece nu au acces la un automobil personal (SUA si Canada)

* Sexul:

In orasele  Canadei si SUA– femeile utilizeaza mai putin bicicleta decat barbatii. Doar 1/3 dintre persoane sunt de sex feminin.

* Nivelul educational:

Nivelul educational inalt este asociat cu cresterea frecventei utilizarii bicicletei. (Xing, Handy & Buehler, 2008).

* Factorii politici:

Cresterea pretului carburantilor ar trebui sa incurajeze mersul cu bicicleta in defavoarea utilizarii automobilelor.

La utilizarea bicicletelor intervin insa si urmatoarele variabile: timpul, conditia fizica, riscul de accidente si securitatea personala.

 Siguranta circulatiei cu bicicleta:

Utilizarea bicicletei este considerata cea mai periculoasa modalitate de deplasare. Starea drumurilor si existenta pistelor de biciclete este conditia de baza inaintea promovarii ciclismului.

 In tabelul urmator este redat riscul mersului pe bicicleta in 14 tari ale Uniunii Europene:

Riscurile mersului pe bicicleta in 14 tari ale Uniunii Europene.

Ciclisti decedati/ 1000 locuitori

Ciclisti decedati/ 100 km

Belgia

108

10,4

32,7

 

Danemarca

52

9,7

11,1

 

Germania

583

7,1

24,8

 

Spania

96

2,3

120,0

 

Franta

223

3,7

50,7

 

Irlanda

18

4,5

25,7

 

Italia

314

5,5

34,9

 

Luxembourg

-

-

-

 

Olanda

169

10,4

12,7

 

Austria

80

9,9

66,7

 

Portugalia

58

5,5

193,3

 

Finlanda

53

10,2

40,8

 

Suedia

37

4,1

15,4

 

Marea Britanie

26

2,2

29,6

 

             

(Riscul pentru ciclisti  in tarile  UE . (Van Hout , 2007)  Instituut voor Mobiliteit - IMOB)  

 

3.2. Date statistice pentru Romania.

 

In conditiile in care adultii din Romania au probleme mari de mentalitate privind utilizarea bicicletei ca mijloc alternativ de transport, tinerii reprezinta segmentul cel mai deschis unei noi atitudini in ceea ce priveste mobilitatea personala.

 

 Ministerul Mediului si Padurilor sustine realizarea de piste pentru biciclisti, pentru ca incurajarea mersului cu bicicleta, in locul celui cu masina, contribuie la reducerea emisiilor de gaze poluante - conditie din tratatul postaderare semnat de statul roman cu Uniunea Europeana. In plus, oficialii de la mediu spun ca utilizarea pistelor pentru biciclete contribuie la descongestionarea traficului, problematic in anumite zone din marile aglomerari urbane. Pistele pentru biciclisti fac parte din programele de gestionare a calitatii aerului elaborate de autoritatile de mediu, iar prin intermediul lor s-a propus crearea de spatii verzi, construirea de centuri ocolitoare si infiintarea de piste pentru biciclisti.

 

In Bucuresti, pistele pentru biciclete au fost realizate in continuarea celor vechi, pe o suprafata de 22.500 de metri patrati,  presarate cu 51 de automate de dirijare a circulatiei, 15 semafoare pentru pietoni, biciclisti si vehicule si 6 camere de detectie.

 

Se construieste pista de biciclete  intre localitatea 2 Mai si orasul bulgar Shabla, iar proiectul care va putea fi gata anul viitor

Partea romana va amenaja cinci kilometri de pista, pana la punctul de trecere a frontierei in Bulgaria, iar restul va fi amenajata de bulgari.

 

In 2010 a fost lansata o  initiativa de realizare a unei piste de biciclete cu o distanta totala de 35 kilometri, urmand traseul Berretyoujfalu – Mezopeterd – Biharkeresztes – Artand – Bors – Oradea!
Investitia ar putea fi parte din Programul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria – Romania 2007 – 2013. (25 febr. 2010).

 

La Sibiu, pista de biciclete este o investitie importanta pentru oras. Biciclistii vor avea la dispozitie peste 6 km pe care o pot folosi in siguranta acest mijloc. Amenajarea acestei piste este un semnal pe care municipalitatea a dorit sa il dea pentru a incuraja folosirea bicicletei ca mijloc de transport in defavoarea altor mijloace. Proiectul va continua. (13 martie 2009).

 

 In cadrul campaniei de celebrare a Saptamanii Europene a Mobilitatii, avand in vedere tema anuala a campaniei, grupul populational tinta reprezinta toata populatia generala, indemnand in mod special participarea la aceasta manifestare a tinerilor si a persoanelor sedentare si obeze.

 

Parteneri:

  • Directia de Sanatate Publica Judeteana
  • Administratia publica locala
  • Agentia Judeteana/ regionala de Protectia Mediului
  • Directia Judeteana de Sport si Tineret
  • Inspectoratul de Politie
  • Institutul National de Statistica
  • Organizatii neguvernamentale
  • Mass-media - presa scrisa si audio-vizuala

 Prezentarea pe scurt a unei situatii a campaniilor anterioare care au abordat tematica in cauza

 Saptamana Europeana a Mobilitatii desfasoara o tema diferita in fiecare an.

Initiativa apartine Comisiei Europene si dateaza din anul 2002.


In 2009, timp de o saptamana, in perioada 16-22 septembrie,  cetatenii au trebuit sa reflecte asupra contributiei pe care o au la poluarea atmosferica si fonica a orasului in care locuiesc, folosind zilnic masina personala. Renuntand pentru o saptamana sau numai pentru o zi la masina personala, se aduc beneficii imense atat mediului cat si sanatatii noastre.

Cresterea alarmanta din ultimii ani a autovehiculelor in circulatie a dus la poluarea atmosferica si fonica in orase cu efecte serioase asupra sanatatii locuitorilor.
Tema principala a Saptamanii Mobilitatii 2009 a fost "Imbunatateste climatul orasului tau!". Sloganul incearca sa ofere un prilej - atat pentru autoritati cat si pentru cetatenii Europei - sa ia in considerare si sa foloseasca in viata de zi cu zi mijloace de transport nepoluante, pentru reducerea emisiilor toxice de dioxid de carbon.

 

Anul 2008:  Saptamana Mobilitatii Europene sub sloganul " Aer curat pentru toti "

Editia a 17-a a Saptamanii Mobilitatii Europene s-a desfasurat in perioada 16-22 septembrie 2008 sub sloganul "Aer curat pentru toti". Sute de orase din statele membre ale Uniunii Europene au participat la acest eveniment.

Ca autoritate responsabila cu mediatizarea manifestarii, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului impreuna cu comunitatile locale din Romania au luat parte la Saptamina Mobilitatii Europene, prin organizarea de activitati dedicate promovarii mobilitatii durabile.

Anul 2007: Campania "Saptamana Mobilitatii Europene 2007" a avut ca scop promovarea formelor alternative de transport ecologic. Tema acestui an - "Strazi pentru oameni" – a transmis mesajul conform caruia construind mai multe sosele alocam spatiu mai putin pentru transportul rutier nemotorizat.

Pana la 22 septembrie 2007, fiecare european a fost invatat cum sa pastreze curat mediul inconjurator.

 

Anul 2006: In perioada 16-22 septembrie 2006 s-a desfasurat a V-a editie a  "Saptamanii mobilitatii europene" iar in data de 22 septembrie 2006 in toata Europa s-a sarbatorit "Ziua fara masini".

 

Tema manifestarilor: «Schimbari Climatice».

Saptamana a promovat deplasarea (cu bicicleta, mersul pe jos, cu mijloace de transport in comun) de la domiciliu la locul de munca si/sau la scoala, in mod prietenos fata de mediu, incurajand modalitatile de deplasare alternative .

 

 

 

3 commentarii2933 vizualizări23 septembrie 2010




rss 2.0
rss 2.0