Numele de Chisinau a fost pomenit intr-un hrisov intocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui. Se implinesc 580 de ani de la prima atestare a Chisinaului. Pentru prima data, numele de Chisinau a fost pomenit intr-un hrisov intocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui. Mai exact, e vorba de o Carte Domneasca de Intaritura. Prin acest act, domnii Tarii Moldovei Ilie si Stefan au dat si i-au intarit lui Oancea-logofat pentru credincioasa slujba mai multe sate pe Raut, Ichel si Bac, intre care Procopinti, Macicauti si Cozarauti.

In document se precizeaza printre altele unele repere de stabilire a hotarelor de mosie "…si la Bac, de cealalta parte, pe valea ce cade in dreptul Chesenaului lui Acbas, la izvorul unde este Selistea Tatareasca in dreptul paduricii". Se presupune ca izvorul amintit in hrisov curgea la poalele Colinei Mazarache, acolo unde s-au construit primele case ale localitatii, iar acum se afla cea mai veche biserica din Chisinau.

Multa vreme acest document nici nu se afla in Republica Moldova. Se stia doar ca zace undeva in arhivele Poloniei.

Urmele poloneze

In 2013, un grup de tineri pasionati de istoria Moldovei s-a mobilizat pentru a da de urmele documentului.

"Ideea aceasta a venit atunci cand am fost in Cernauti cu mai multi prieteni de ai nostri si am fost mirati de faptul ca in centrul orasului era un stand mare cu copia primei atestari a orasului Cernauti. Ne-am gandit de ce nu am avea si la Chisinau asa ceva?

Am mers la Muzeul National de Istorie si am inteles ca nici actul, nici copia acestuia nu se afla in tara, ci in Polonia, de unde era complicat de adus", a declarat Marian Chirtoaca, membrul grupului de initiativa si jurist de profesie. Istoricii si muzeografii spuneau ca documentul se afla fie la Varsovia, fie la Cracovia.

Dupa unele cautari, tinerii au reusit sa afle ca actul se pastreaza in Arhiva Centrala a Documentelor Istorice din capitala Poloniei.

Procedura de obtinere a unei copii a durat cateva luni. Tinerii au declarat ca polonezii au fost receptivi si au explicat pasii ce trebuie facuti.

Copia solicitata a costat putin peste 1000 de lei. Ulterior, aceasta a fost donata Muzeului National de Istorie.

Directorul adjunct pentru relatii cu publicul al muzeului, Aurelia Cornetchi, ne-a declarat recent ca muzeul a trimis o cerere colegilor polonezi pentru a obtine un facsimil, adica o reproducere exacta a Cartii Domnesti de Intaritura din 1436.

In prezent, publicul poate vedea copia marita a documentului.

Ramane totusi intrebarea, cum de a ajuns acest document in Polonia. Marian Chirtoaca, membrul grupului de initiativa care a adus copia hrisovului in Moldova, presupune ca multi boieri moldoveni aveau stabilite relatii cu nobili din Polonia.

De multe ori, cand situatia politica din Tara Moldovei devenea dificila, o parte din boieri se refugiau la curtea regilor polonezi.

In aceste conditii, erau luate si avutiile boieresti, inclusiv actele ce confirmau dreptul de proprietate asupra mosiilor din Moldova.

O alta explicatie data de istorici este si faptul ca Tara Moldovei si Polonia aveau hotar comun in sec. al XV-lea, ceea ce facilita relatii mai stranse intre oameni si circulatia de bunuri.

Scurt istoric

Teritoriul ocupat actualmente de orasul Chisinau a fost locuit din cele mai vechi timpuri. In rezultatul investigatiilor arheologice au fost descoperite urme ale unor asezari din epoca paleolitica (35 000 - 8 000 ani i.Hr.), asezari din epoca timpurie a fierului (secolele X - VIII i. Hr.), ale culturii Cerneahov (secolele III-IV), tezaure cu monede romane din secolul al IV-lea, asezari din secolele VIII-IX, monumente ale perioadei tataro-mongole de la mijlocul secolului al XIV-lea.  

Prima atestare documentara a Chisinaului dateaza din 17 iulie 1436, fiind mentionat printre reperele naturale ale hotarului mosiei lui Oancea Logofatul "…linga Bic, … in dreptul Chisinaului lui Acbas, la Fintina, unde este selistea tatareasca".

Dupa prima atestare istorica, Chisinaul este frecvent mentionat in documentele interne, in legatura cu asezarile din apropierea sa - satul lui Otel, atestat in 1436, din 1517 devenit satul lui Ieremia Vistiernicul, actuala suburbie Visterniceni, satul Buiucanii, atestati documentar in timpul lui Stefan cel Mare, denumirea caruia a dat nume unui sector al Chisinaului, satul Hrusca, atestat in timpul lui Stefanita,  satele Vovintenii, Gheteoanii (partea de jos a satului Visterniceni), Muncestii.

In 1576 documentele mentioneaza Chisinaul ca sat in tinutul Lapusnei, cu mori in Bic vindut de catre Vasiutca, stranepoata lui Vlaicu pircalab, lui Dragos.Urmasii sai vind Chisinaul marelui vistiernic Constantin. La inceputul deceniului al cincilea al secolului al XVII-lea Chisinaul intra in proprietatea manastirilor Sf.Vineri, Galata si Frumoasa din Iasi. In domnia lui Eustratie Dabija Chisinaul este trecut in documente ca tirg in tinutul Lapusna (1666), iar locuitorii sint numiti tirgoveti. Pentru a consolida noul statut al localitatii Eustratie Dabija alipise la ocolul tirgului Chisinaului satul Visterniceni. Duca Voda extinde ocolul tirgului Chisinau, atribuindu-i satul Gheteoani de dincolo de Bic.

In anul 1671 la Chisinau sint atestati pircalabul si soltuzul, reprezentanti ai administratiei locale.

In Cronica polona , Miron Costin pomeneste Chisinaul printre orasele Tarii de Jos. Dimitrie Cantemir,in "Descrierea Moldovei" aminteste de Chisinau ca despre un tirgusor de mai mica insemnatate.

In documentele cancelariei moldovenesti, incepind cu anul 1712, Chisinaul este numit in exclusivitate tirg, aici fiind concentrate dughene, circiumi, piata, depozite domnesti cu malai.

La finele secolului al XVII-lea, Moldova devine arena razboaielor polono-otomane astfel incit in anul 1683, in timpul campaniei in Moldova a regelui polon Ian Sobieski, Chisinaul este devastat de cazaci, iar in 1690 - de turci si tatari. In 1739 Chisinaul este din nou devastat de armata turceasca, provocindu-se pagube mari tirgului.

In aceasta perioada Chisinaul incepe sa se extinda, ocupind o parte a mosiei satului Buiucani si concomitent incep conflictele intre manastirile proprietare a Chisinaului si tirgoveti, care aveau la origine interese comerciale.

La mijlocul secolului al XVIII-lea(1756) prin Chisinau trecea  posta turceasca, mezilul, artera rutiera devenita importanta si din punct de vedere comercial.

Din relatarile unui calator strain aflam ca la acea data Chisinaul semana cu "un tirgusor de provincie, cu uliti strimte si intortocheate, care tindeau sa se urce in sus pe versanlul apusean, cu case mici acoperite cu sindrila sau stuf, imprejmuite de garduri improvizate din birne si nuiele, cu turlele citorva biserici de lemn itite printre copacii de salcimi".

Recensamintul populatiei din anii 1772-1774 atesta la Chisinau 162 de birnici (circa 700-800 locuitori) moldoveni, armeni, greci, evrei care se indeletniceau cu comertul, meseriile, agricultura, pescuitul, etc.

In Chisinau sint ridicate primele biserici din piatra: Mazarachi (1752), Sfintii Imparati Constantin si Elena (1777).

In 1788 Chisinaul este din nou devastat de armata turceasca care se retragea dupa o infringere suferita de la trupele ruse. Aproape toate constructiile urbane din centrul Chisinaului au fost incendiate, iar vatra tirgului a ramas o perioada pustiita.

Chisinaul era un oras in proprietatea manastirilor Galata si Frumoasa care erau manastiri inchinate, adica subordonate unor lacase religioase din afara Moldovei.

Chisinaul a iesit de sub tutela manastireasca abia in 1818, cind guvernul rus a propus sa se faca schimb - in locul Chisinaului manastirilor le-au fost propuse alte sate. Chisinaul impreuna cu satele Buiucani, Hrusca si mosia Vovinteni, au fost daruite statului de catre proprietari, patriarhul Ierusalimului si arhimandritul manastirii Muntelui Sinai, la 22 aprilie 1818. in acest an Chisinaul devine centrul administrativ al regiunii Basarabia. Orasul creste, apar noi institutii, au loc lucrari de amenajare a orasului.

Din 1829 pina in 1834 in Chisinau au fost amenajate fintini, care aprovizionau cu apa populatia, una dintre cele mai vechi fiind izvorul in regiunea bisericii Mazarachi.

Din mijloacele dumei orasenesti este construita Catedrala si Clopotnita (1830-1836), Arcul de Triumf (1840-1841). In anul 1832 la Chisinau se deschide Biblioteca Publica a Primariei, sint inaugurate Liceul Regional (1833), Scoala Pomicola din Basarabia (1842), etc. Populatia Chisinaului creste de la 7000 de locuitori in anul 1812 la 58 000 in anul 1850 ca rezultat al politicii de colonizare promovate de guvernul tarist.

In acesta perioada la Chisinau se stabilesc in numar apreciabil bulgari, sarbi, greci, armeni, gagauzi, etc.

In 1856 Alexandru Bernardazzi devine arhitect principal al orasului, gratie eforturilor caruia Chisinaul se transforma treptat intr-un centru urban de tip european. Se construiesc noi edificii publice, se paveaza strazile si pietele, se amenajeazs parcurile si scuarurile, pe arterele principale ale orasului se instaleaza felinare cu gaz lampant.

In 1871 se construieste gara si se deschide circulatia pe linia de cale ferata Chisinau-Tighina-Tiraspol.

In 1892 este pus in functiune primul apeduct orasenesc. Chisinaul se extinde teritorial la sfirsitul secolului al XIX-lea prin incorporarea satelor vecine - Visterniceni, Riscani (Gheteoani), Vovinteni, Muncesti, o parte a mosiei satului Buiucani.

In deceniul trei al secolului XX se dezvolta potentialul industrial al orasului prin deschiderea fabricilor de incaltaminte, de tricotaje, de blanuri, de mezeluri, citeva mori si brutarii.

In perioada interbelica la Chisinau isi incep activitatea mai multe institutii de invatamint si de cultura: Liceul Militar, Liceul de Fete "Regina Maria",  Liceul "B. P. Hasdeu", Liceul Eparhial, Facultatea de Stiinte Agricole din Iasi, Conservatorul National, Conservatorul Unirea, Teatrul National, Muzeul National de istorie a Naturii si Muzeul Bisericesc.

In 1940, dupa instaurarea puterii sovietice, la 2 august 1940 este proclamata Republica Sovietica, Socialista Moldoveneasca cu capitala la Chisinau. Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial a inceput reconstruirea orasului care a avut de suferit de pe urma operatiunilor militare.

Conform datelor recensamintului din anul 2004, populatia municipiului Chisinau numara  712 218 oameni.

Populatia urbana este de 644 204 locuitori, dintre care in cele cinci sectoare ale municipiului locuiesc 589 445 oameni (46.11% - barbati si 53.89% - femei). Orasele din componenta municipiului au o populatie de 54 759 oameni. Populatia satelor din componenta municipiului este de 68 014 locuitori.

Structura etnica a populatiei urbane (in cadrul sectoarelor municipiului) este urmatoarea: 68.62% - moldoveni, 9.17% - ucraineni, 15.72% - rusi, 1.01% - gagauzi, 1.41% - bulgari, 0.44% - evrei, 0.13% - polonezi, 0.05% - tigani, 3.44% - alte etnii.

In Chisinau au fost inregistrate 210 216 de gospodarii casnice la recensamintul din anul 2004, iar marimea medie a unei gospodarii era de 2.8 persoane.

  Autoritatile locale nu organizeaza nimic cu   ocazia aniversarii datei primei atestari documentare cunoscute a Chisinaului.

Marea sarbatoare are loc, toamna, de Hramul orasului.

Si asta, fiindca multi continua sa confunde Ziua orasului cu Hramul Capitalei, sarbatorit pe 14 octombrie.

Istoricul Iurie Colesnic spune :

"Ziua orasului ar trebui deocamdata sarbatorita pe 17 iulie. De ce deocamdata? Pentru ca aceasta e data cunoscuta a primei atestari documentare, nimeni insa nu exclude descoperirea unor noi documente in care vor figura alti ani si alte date.

Cu atat mai mult ca exista marturiile scriitorului Haralambie Moraru, potrivit carora lui si scriitorului Iacob Burghiu i-a fost prezentat in Mongolia un document datat cu sec. IX.

Si atunci pare firesc ca alegerea sarbatorii Chisinaului a trecut la Hramul Orasului, in toamna, cand e stransa roada", a mentionat Iurie Colesnic.

Prima duminica din octombrie

Prin urmare, pe 14 octombrie este sarbatorit Hramul Orasului, nu ziua constituirii lui. Iar hramul unei localitati, dupa cum se stie, e o sarbatoare religioasa menita sa cinsteasca protectorul bisericii locale.

In cazul Chisinaului, pe 14 octombrie, credinciosii ortodocsi sarbatoresc Acoperamantul Maicii Domnului, iar lacasul care poarta acest hram este Biserica Mazarache, cea mai veche din oras.

Cercetatorul si fondatorul blogului Oldchisinau.com, Iurie Svet, aminteste ca Hramul Chisinaului a inceput sa fie sarbatorit pe 14 octombrie 2002, cand primar al Capitalei era Serafim Urechean.

Pana atunci, Ziua Orasului nu era legata de o anumita data, fiind marcata de obicei in prima duminica a lunii octombrie.

Istoricul Iurie Colesnic mai adauga ca la alegerea datei de 14 octombrie drept sarbatoare a Chisinaului, nu ultimul rol l-a jucat faptul ca la 17 iulie marea majoritate a orasenilor sunt in concediu, iar fara ei sarbatoarea si-ar fi pierdut din farmec…

Acelasi argument este adus si de sefa Directiei cultura din cadrul Primariei Capitalei, Lucia Culev, care ne-a spus ca toate manifestatiile legate de ziua orasului sunt programate pentru octombrie.

La fel, in perioada URSS-ului, la Chisinau, oamenii sarbatoreau Toamna de Aur. "Bulevardul Central se transforma intr-o enorma expozitie, iar lumea pragmatica nu scapa ocazia sa procure fructe si legume sau alte produse deficitare.

Pe atunci totul era deficitar si se putea procura dupa ce stateai ore intregi in cozi interminabile. Sarbatoarea avea rolul bine definit de a sublinia victoria sistemului socialist asupra celui capitalist.

Era o sarbatoare ideologizata in care erau antrenate toate institutiile si intreprinderile Chisinaului, incepand cu uniunile de creatie si terminand cu cele mai modeste scoli si intreprinderi", isi aminteste istoricul Iurie Colesnic.

Spre deosebire de Chisinau, capitala Romaniei, Bucuresti isi sarbatoreste atestarea documentara.

Cu aceasta ocazie, sunt organizate numeroase concerte, targuri, jocuri si spectacole. Credem ca asta lipseste unei capitale, chiar si in perioada de vara, cand multe teatre si sali concertistice au intrat in vacanta, iar oaspetii si locuitorii Chisinaului sunt in cautarea unor evenimente culturale de calitate.

Zilele acestea copia Cartii Domnesti de Intaritura in care este pomenit pentru prima data Chisinaul poate fi vazuta la Muzeul National de Istorie a Moldovei.

Documentul este scris in limba slavona, iar numele localitatii este pomenit in randul zece al textului.

 Timpul md;  moldovenii.md