Asociatia culturala "Grigore Bradea" & Asociatia culturala "Grigore Moisil"  - in parteneriat cu Arhivele Nationale Bistrita-Nasaud - vor amplasa un bust in bronz al istoricului Nicolae Iorga.

 Proiectul este finantat nerambursabil din bugetul judetului Bistrita-Nasaud pe anul 2024. 

Bustul a fost realizat de sculptorul Grigore Bradea in anul 1984, a fost turnat in bornz la Turnatoria Tapoi (Cluj Napoca) si va fi amplasat in fata sediului Serviciului Judetean al Arhivelor Nationale Bistrita-Nasaud.

 Dezvelirea bustului are loc joi, 24 octombrie 2024, la ora 12.00, in fata Arhivelor Bistrita-Nasaud.

 Cu acest prilej, Serviciul Juetean al Arhivelor Nationale Bistrita-Nasaud va organiza expozitia documentara "Iorga si Arhivele bistritene"

*****

 Obiectivul proiectului este sa creasca gradul de accesibilitate a populatiei din Bistrita-Nasaud la valorile culturale contemporane si la opera sculptorului Grigore Bradea.

 Totodata, Asociatiile "Grigore Bradea" si "Grigore Moisil" isi propun prin acest proiect sa puna in valoare si sa promoveze valorile cultural-istorice ale Romaniei, cu implicatii profunde in zona Bistritei si a Nasaudului. 

*****

In 2023, Asociatia Grigore Bradea a donat Bibliotecii Judetene "George Cosbuc" un bust George Bacovia (realizat de Grigore Bradea in 1986, in lemn. Acesta este amplasat la Casa Colectiilor si Documentelor de Patrimoniu.

 In 2016, Asociatia cultutala "Grigore Bradea" a amplasat in parcul municipal din Bistrita statuia "Fecioara". Statuia a fost turnata in bronz la turnatoria  Tapio Cluj-Napoca, are o inaltime de 3 metri, fiind modelata de Grigore Bradea in gips, in 1986.

Despre Nicolae Iorga: 

Nicolae Iorga - profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist si om politic, membru titular al Academiei Romane si autor a 1.003 volume, 12.755 articole / studii si 4.963 recenzii - a vizitat de cateva ori Bistrita si Nasaudul.

Tot el este cel care scos la lumina arhiva Bistritei - una dintre cele mai mari si valoroase arhive medievale si moderne pastrate in Transilvania, valorificand-o in doua volume de exceptie, publicate in 1889 si 1900.

 In 1939, Casa Argintarului din Bistrita, aflata intr-o avansata stare de degradare, a fost la un pas de demolare. Nicolae Iorga, pe atunci presedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, a salvat cladirea de la demolare, insistand asupra renovarii ei.

  Specialistii Arhivelor Nationale Bistrita-Nasaud confirma faptul ca Nicolae Iorga a vizitat de cateva ori Bistrita si Nasaudul. Tot el este cel care scos la lumina impresionanta arhiva a Bistritei, exploatand-o si publicand-o in doua volume de exceptie.

 "Interesul lui Iorga pentru Bistrita i se datoreaza profesorului Albert Berger.

Berger a fost cel care a ordonat si inventariat Arhiva veche a orasului. Era si profesor la Gimnaziul Evanghelic, iar Iorga - in calitatea sa de intelectual care tinea legatura cu oamenii importanti din Transilvania, a intrat in contact si cu Albert Berger.

Asa se explica cele doua volume de exceptie din 1899 si 1900. Pare sa fie aici mana lui Berger, care i-a pus la dispozitie lui Iorga toate documentele.

 Nicolae Iorga a fost cel care le-a publicat pentru prima oara. 

In perioada interbelica, Nicolae Iorga i-a cunoscut si pe Iulian Martian si Virgil Sotropa - profesor filolog, publicist, membru de onoare al Academiei Romane.

In 1936 Arhiva orasului Bistrita a fost dusa la Nasaud. A ramas acolo pana in 1944, cand militarii maghiari au luat-o si au trimis-o in Ungaria. Abia in 1953, Arhiva Bistritei a revenit in Romania, fiind trimisa la Cluj, centrul regiunii pe atunci.

Cand spunem Arhiva Bistritei, putem sa ne imaginam peste 200 de metri liniari de documente extrem de valoroase.

Este una dintre cele mai mari si mai valoroase arhive medievale si moderne pastrate in Transilvania" - argumenteaza Adrian Onofreiu, istoric, arhivist la Arhivele Nationale Bistrita-Nasaud.

In 1939, Casa Argintarului din Bistrita - aflata intr-o avansata stare de degradare - a fost la un pas de demolare. Nicolae Iorga, pe atunci presedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, a salvat cladirea de la demolare, insistand asupra renovarii ei.

"Sa nu se miste nicio piatra din casa - monument de pe strada Corvin (Dornei de astazi) - fara prezenta arhitectului Comisiunii monumentelor istorice!", a ordonat istoricul Nicolae Iorga intr-o telegrama.

Memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Romane si savant recunoscut pe plan mondial, Nicolae Iorga s-a nascut in 5 iunie 1871 la Botosani si a murit in 27 noiembrie 1940 in apropiere de Ploiesti. 

A avut o activitate stiintifica prodigioasa, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole si studii si 4.963 recenzii.

A fost profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist si om politic.

Iorga este cel mai prolific istoric al romanilor, fiind autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Romanilor in 10 volume, pentru care a fost numit pe buna dreptate cel mai mare istoric si savant al Romaniei din toate timpurile. Personalitate care a creat scoala si a dat directie culturii nationale, s-a implicat activ in viata social-politica a tarii sale. S-a ambitionat nu doar sa scrie istorie, ci sa si faca istorie, intr-o epoca de renastere nationala.

In politica s-a dovedit ca nu sunt indeajuns corectitudinea, entuziasmul si credibilitatea personala. Iorga nu a fost un doctrinar sau ideolog politic. Nu a fost preocupat in alcatuirea unor programe de guvernare, ale caror idei sa coaguleze fortele unui popor. Realitatea politica si sociala a epocii s-a dovedit implacabila cu personalitatea savantului, care a sfarsit nedrept si tragic, impuscat, la marginea unui drum...

Catavencii:    "Intre sfarsitul primului razboi mondial si jumatatea anilor ’30, Nicolae Iorga a emanat mai multa cultura decit trei generatii de carturari luate la un loc.

Studii, istorii, eseuri, enciclopedii, cursuri, drame, publicistica, discursuri, conferinte si volume de poezie tasneau din mintea lui neobosita intr-o cadenta de mitraliera. Ceea ce in vremea campaniei din Bulgaria, cind a scris 40 de carti, parea un record, a devenit regula.

Iorga depasea in mod obisnuit 40 de carti pe an, si nu facea asta stind inchis in biblioteca, ci umblind permanent prin lume, bintuind capitale si universitati, calatorind, vizitind, facind politica si guverne, editind ziare si construind case, punind pe picioare tipografii, uneltind in culisele palatului si ducind razboaie publice.

Universal si inepuizabil, genial o data la fiecare trei volume, Iorga nu poate fi comparat in materie de vitalitate culturala cu nimeni. Contemporanii aveau impresia ca Iorga se hranea, de fapt, cu cultura, ca mintea lui hamesita si incapatoare absorbea cunostinte si in timpul somnului, iar in momentele de trezie avea loc un fel de fotosinteza cerebrala spontana care elibera oxigen intelectual in atmosfera epocii sale…"