Depresiunea Rodnei sa intins de la Cormaia in amonte si a fost locuita din Epoca de piatra ,dovada stau cele trei topoare aflate in zona ,unul neperforat la Rodna si doua perforate la muzeul de la Maieru ,sau aflat tarnacoape uzate cu ocazia sapturii fundatiei la biserica Ortodoxa din localitate ,monede dacice pe Marii, monede romane la Anies un tezaur din 48 de monede de argint.

Locuitorii bastinasii si - au construit o cetate pe platoul cuprin in dreapta Somesului si stanga Aniesului ,ei sau ocupat cel mai mult cu vanatoarea si cresterea animalelor in special ovine si caprine,pentru ca platoul cetatii era restrans si accesul era greu ,si au construit pentru animale adaposturi in zone vizibile de pe cetate cele mai multe inspre Sangeorz Bai si Poiana Ilvei teritoru ce apartinea de Rodna Regii Ungariei au adus in zona colonistii germanii numitii TEUTONI cu scopul de a apara granitele regatului si de a valorifica prin explotare resursele de argint si aur ,ei sau asezat la confluienta Somesului cu Izvorul. Cu toate ca bastinasii religios ascultau de Constantinopol, de Bizant iar colonistii de Roma intre ei nu au fost probleme aveau nevoie de hrana iar impozitul cerut era a 20 parte din animale si produse agricole, iar argint a 10 parte ,aur a 8 parte.

Rodna administreaza printr-un comite regal valea Somesului numita Valea Rodnei iar localitatile administrate Districtul Vaii Rodnei iar dupa cronica lui Otto au numarat 42000 locuitori fapt inteles gresit de unii scriitori care au atribuit acest numar doar Rodnei. Un act de vanzare cumparare din 20 decembrie 1268 demonstreaza importanta Rodnei de a avea jude juratii de a intocmii acte dar avea moneda proprie din argint,iar actul succesoral din 1292 pe langa minele de argint si tot ce tine de ele sunt mentionate macelarii ,mori ,un palat la Rodna si o casa in Bistrita plus sate inafara vaii Rodnei ca Sieu Magherus, Saratel, Chirales, Chintelnic, Sasarm, Chiuza.

In anul 1301 moare regele Andrei al III fara urmasi iar nobilii din Rodna il sprijina la tron pe Otto de Bavaria care pierde lupta iar Benes este condamnat la munca silnica si se naste legenda lui Benes. In problemele Rodnei sa implicat chiar Vaticanul . Noul rege inchide monetaria si transfera aurul si argintul la Baia Mare cadou sotiei si ficei lui, plecarea argintarilor si aurarilor face ca Rodna sa intre recesiune . In anul 1390 o masiva alunecare de teren blocheaza paraul Lazilor si Ciungi iar viitura matura totul in cale, lasa in urma doar ruine ,in anul 1412 Sibor voievod al Transilvaniei ajunge la Rodna si constata ca este fara locuitori ,viitura a afectat si satele din aval ,supravetuind doar cei de pe dealuri ,abia la 1440 regina Ungariei se intereseaza din nou de Rodna si introduce secuii ,sa pastrat un toponim Secui. Intre timp sunt interesati bistritenii si cu Matei Corvin la 3 iunie 1475 emite o diploma prin care Rodna intra in administrarea Bistritei ca oameni liberi cu scopul de a dezvolta mineritul. Bistritenii aduc la munca robotasi adica muncitori ce faceau munca in folosul comunitatii gratuit. La 1514 acestia parasesc munca si se intorc acasa , dar rascoala condusa de Gheorghe Doja si pericolul turcesc slabesc statul maghiar care acorda la 1520 privilegii rodnenilor, scutire de impozit pe 5 ani persoanele care lazuiau un teren sau deschideau o mina ,drept de targ, si de a bate moneda din nou. 1526 ,29 august turcii zdrobesc armata maghiarior si regele moare, pentru tronul Ungariei este ales Ioan Zapolia si Ferdinand sprijinit si de sasi din Transilvania ,pentru ai aduce sub ascultare se face o intelegere intre Zapolia si Petru Rares acesta patrunde in Transilvania cu doua osti ,una pe valea Oituzului, si una prin Rodna condusa de Danciu parcalab de Suceava, si primeste Rares cetatile Bistritei,Ciceului, de Balta si cetatea Rodnei care era parasita de cel putin o 100 de ani. Rares incepe reconstruire partiala a cetatii in vara anului 1529 iar portile sunt sfintite in noiembrie 1530 ocazie cu care de la Bistrita sunt aduse 30 de care cu paine si vin. Este interesanta scrisoarea lui Ilias Voda din1546 cand ii informeaza ca a ajuns la domnie a aflat de intentia lor de a ataca Rodna dar sa stie ca daca a murit Rares soldati lui traiesc .

Rodna a ramas in stapanirea moldovenilor pana la sfarsitul primei domni a lui Lapusneanu, garnizoana paraseste cetatea fara lupta in 1563 cand trece alaturi de ardelenii in Moldova si il instaleaza pe Tomsa domn impotriva lui despot. Ostile din Transilvania sunt conduse de Francisc Nicazo iar fratele lui este instalat parcalab la Rodna , Ioan Nicazo.

Rodna intra din nou in stapanirea bistritenilor si se implica intro retea de spionaj in Moldova, in iunie 1600 oastea lui Mihai Viteazul trece prin Rodna iar vornicul Dragos cere sa le asigure hrana cailor, ovas si fan pentru ca nu au suficient, se adreseaz bistritenilor. Dupa uciderea lui Mihai Viteazul valahii care l-au insotit au fost vanati de ambele parti a granitei asa ca au devenit haiduci la granita intre1601-1606 cand au inchis pasurile Stref si Bargau iar la Rodna au adus soldati buni si au ucis haiducii, dupa care nu au mai fost evenimente majore pana la anul 1691 cand romanii majoritari au fost doar tolerati in urma "diplomei leopordina" dar si ungurii au fost marginati.

La 7 aprilie 1701 se semneaza actul uniri cu Roma dar avantaj doar pentru preotii,  populatia de rand este in continuare exclusa, iar intre anii 1703-1711 incepe razboiul Curutilor,  la care participa si romanii, sunt dovezi ca locuitori din Maieru au luptat alaturi de Pintea si Sangeorzanii au participat la asediul asupra Bistritei.

Dupa uciderea lui Pintea si infrangerea ungurilor, au inceput din 1713 repercursiunile, sasii s-au razbunat, in anul 1717 este ultima invazie a tatarilor care provoaca din nou necazuri iar atitudinea bistritenilor este ostila, s-au facut stapani pe munti si fiecare stana trebuia sa dea 30 de berbeci anual pentru pasunat, chiar daca pasunau in Moldova, trebuiau sa faca var si sa il transporte gratuit la Bistrita in butoaie de lemn, daca cereau fan pentru cai primeau si bataie, erau obligatii sa faca si munca cu atelajele la mina.

Probleme erau cu toate localitatile din valea Somesului iar in anul 1764 populatia riposteaza, actiunea este cunoscuta in istorie, Razmerita celor 23 de sate din Valea Rodnei, care culmineaza cu memoriul adresat imparatesei Maria Terezia care desemneaza pe guvernatorul Transilvaniei - Bruchental sa cerceteze iar procesul verbal din 15 februare 1760 cu numele Tumultus progrom valachici bistritenis, dar guvernatorul a tinut partea bistritenilor si i-a condmnat la inchisoare pe semnatari petitiei, ca instigatorii din Rodna au fost condamnatii Petre Croitor si Maftei Cardan. Este posibil ca imparateasa sa fi trimis informatorii in zona si sa cerceteze separat situatia pentru ca in anul 1762 se infinteaza regimentele de granita, chiar daca incepe cu rascoala lui Tanase Todoran si tragerea lui pe roata, dupa introducerea regulamentului de granita, locuitorii celor 44 de comune granicerestii si-au primit inapoi drepturile pe care le-au avut ca bastinasii.

Granicerii au platit cu sange drepturile castigate dar in lungile campaniii militare au invatat sa isi faca locuinte care au atras ochii calatorilor ce au trecut prin zona.

Cornel Filip Domide