Reuniunea informala a atasatilor de mediu a Comisiei Europene. 02-03.05.2019. Bistrita, Romania. In atentia, Membrilor Comisiei Europene. Atasatilor de Mediu a Comisiei Europene. Stimate doamne, Stimati domni, Cazul Colibita. In Romania, cea mai grava situatie de mediu este reprezentata de deteriorarea continua a starii ecologice a raurilor. Un ecocid(dex - distrugerea unor zone intinse ale mediului natural in special ca rezultat al actiunii umane deliberate. Daune importante in distrugerea sau pierderea ecosistemelor pe un anumit teritoriu. Se refera la toate dezastrele majore de mediu cauzate de om) veritabil se amplifica, intr-un ritm nemaiintalnit, datorita conflictului de interese al Administratiei Nationale Apele Romane.
Aceasta institutie, care ar trebui sa puna in aplicare Directiva Cadru Ape, este autofinantata din distrugerea raurilor prin toate mijloacele, institutiafiind practic cel mai vehement adversar al implementarii directivei cadru privind apa in Romania. Apexul acestei situatii ilegale este reprezentat de un caz plasat chiar in regiunea geografica unde are loc reuniunea informala a atasatilor de mediu, pe valea raului Bistrita Ardeleana.
Este cazul unui proiect ilegal si devastator, un caz incredibil de sarlatanism institutional. Este menit sa diminueze fondurile UE, sa aplice in mod gresit Programul Operational Major pentru Infrastructura (LIOP), Obiectivul specific 5.1, obiectiv care se pretinde ca are drept scop reducerea riscurilor legate de inundatii.
In ciuda faptului ca Programul Operational Major al Infrastructurii prevede in mod clar ca fondurile vor fi utilizate cu prioritate pentru masurarea specifica infrastructurii verzi, Apele Romane pun in pericol un proiect de reglementare rara, devastatoare, depasita, care va fi implementata pe raul Bistrita, pe zeci de kilometri. Primul abuz despre acest proiect este titlul de manipulare: "Cresterea sigurantei acumularii Colibita". De fapt, aproximativ 40 de milioane de euro din cei aproape 50 de milioane de euro ai proiectului vor fi cheltuite pentru lucrarile de regularizare a raului Bistrita Ardeleana si a afluentilor, in aval de acumulare, ceea ce, evident, nu are nimic de-a face cu siguranta acumularii Colibita.
Chiar si mai rau, se propune sa se cheltuiasca aceste 40 de milioane pentru masurile de protectie impotriva inundatiilor pe o portiune de rau unde inundatiile nu au loc niciodata, datorita marii acumulari Colibita, din amonte, unde fluxul este reglementat.
Acest model de sarlatanism institutional nu se aplica numai pentru acest proiect. Exista cel putin alte trei proiecte similare, la acumularea Valea de Pesti, la barajul Calinesti-Oas si la barajul Lesu, dar ar putea exista mai multe pe lista a 30 de proiecte care urmeaza sa fie finantate prin LIOP, o lista pastrata secreta pana in prezent.
Aceste lucrari devastatoare de regularizare a raului includ defrisarea habitatelor riverane, inlocuirea malurilor naturale cu ziduri de beton pe o lungime de 3,045 km, consolidarea malurilor pe 12,325 km, agregarea malurilor pe 10,240 km, 101 santuri, defrisarea malurilor, etc. Aceasta reprezinta opusul prevederilor Directivei Cadru privind Apa: "Statele membre trebuie sa protejeze, sa consolideze si sa refaca (restaureze) toate corpurile de apa de suprafata". Chiar si acum, inainte de aceasta modificare, raul are o stare ecologica slaba, datorata in principal fenomenului de "hydropeaking". Corpul raului care se afla chiar in amonte de cel amenintat de proiectul de regularizare este complet uscat, deoarece nu se observa nici un flux ecologic in aval de baraj, nici macar in Rezervatia naturala Bistrita Ardeleana din Sit Natura 2000 Cusma - ROSCI0051.
Dar abuzurile nu se termina aici. Proiectul afecteaza integritatea sit-ului Natura 2000: Cusma ROSCI0051. Site-ul are un plan de management, realizat cu finantare UE, care este incalcat de proiectul de regularizare a raului Bistrita Ardeleana.
Proiectul a fost supus unei evaluari adecvate, iar concluzia studiului a fost ca are un impact negativ semnificativ asupra sitului Cusma Natura 2000 - ROSCI0051. Au fost impuse masuri de reducere a impactului, care au constat in eliminarea aproape a tuturor modificarilor hidromorfologice din proiect. Astfel, a fost creata oa doua forma mai usoara a proiectului si pentru acesta a fost emis un acord de mediu. Dar oamenii care se asteptau sa-si umple conturile cu bani UE, din distrugerea inutila a cursului raului, nu erau deloc multumiti, asa ca Agentia de Mediu din Bistrita a venit cu "solutie" pentru a evita studiul de evaluare adecvat.
Proiectul a fost schimbat din nou, iar modificarile hidromofologice masive au fost reintroduse in proiect, terminand cu o forma similara cu prima, deci o forma cu un impact negativ semnificativ asupra sitului Natura 2000. Agentia de mediu a fost notificata si, in loc sa respinga cererea, deoarece proprietarul proiectului a anulat practic masurile de reducere a impactului, a facut contrariul. Ea a emis o decizie privind etapa de screening fara o evaluare a impactului asupra mediului si fara o evaluare corespunzatoare.
Acest aspect condamnabil este chiar mai scandalos decat se pare, datorita contextului romanesc. In Romania, este de notorietate larga faptul ca evaluarile impactului asupra mediului sunt false, deoarece sunt platite direct de catre proprietarul proiectului. Agentiile de mediu au datoria de a controla aceasta disfunctionalitate, prin respingerea studiilor false, studii care sustin ca proiectele cu un impact semnificativ evident nu au un efect semnificativ. Dar Agentia pentru Protectia Mediului din Bistrita-Nasaud (APM BN) a facut contrariul, a ocolit studiului, care, in mod exceptional, era obiectiv. Biologii care conduc studiul au scris adevarul si risca sa nu mai fie niciodata contractati pentru alte evaluari. In plus, Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud a continuat acest abuz, in ciuda faptului ca decizia ilegala a fost contestata pe larg de catre public in timpul perioadei de consultare.
Acest caz sever trebuie sa fie cunoscut la nivel european (este deja prezentat in mare masura de mass-media din Romania) si trebuie oprit la timp. Este ilegal si ineficient ca fondurile UE sa fie cheltuite pentru proiecte inutile si daunatoare, sa se cheltuiasca fonduri UE pentru incalcarea legislatiei UE. In final, finantarea proiectului Colibita si a celor de la Valea de Pesti, Calinesti-Oas, Lesu etc. ar insemna ca UE finanteaza nu numai deteriorarea mediului, ci si stimularea coruptiei in Romania.
Grup de Initiativa Locala - COALITIA pentru BIODIVERSITATE
Bistrita, 02 mai 2019.
0 comentarii | 28 vizualizări | 02 mai 2019 |