Agentia Nationala de Administrare Fiscala (A.N.A.F.) a realizat selectia nationala a deconturilor cu optiune de rambursare pentru care exista decizie aprobata conform cu Instructiunile nr. 802.520/03.07.2009 privind rambursarea lunara a T.V.A., cu modificarile si completarile ulterioare, acestea totalizand la 1 octombrie 2011 o suma de 1.613,4 mil. lei.
"De la preluarea mandatului, am fost preocupat permanent de sprijinirea mediului de afaceri, una dintre cele mai importante masuri adoptate inca din anul 2009 fiind accelerarea rambursarii TVA, masura care, prin eliminarea criteriilor subiective de selectie, contribuie in plus la asigurarea unui mediu concurential loial. In luna octombrie reusim, astfel, sa decontam peste 1,6 miliarde lei, cea mai mare suma din 2009 si pana in prezent", a declarat domnul Sorin Blejnar, presedintele A.N.A.F.
In selectia lunii octombrie au fost cuprinse in ordinea vechimii toate deconturile de TVA, solutionandu-se prin restituire deconturile a caror vechime este de pana la data de 02.09.2011.
Deconturile de TVA au fost organizate astfel:
1) Deconturi cu compensare si restituire care totalizeaza 1.346,1 mil. lei, din care se compenseaza suma de 95,7 mil. lei si se restituie suma de 1.250,4 mil. lei;
2) Deconturi cu compensare integrala in valoare de 258,8 mil. lei;
3) Deconturi cu compensare partiala in valoare de 8,5 mil. lei, iar suma de 142,5 mil. lei se va restitui in perioada urmatoare.
In cazul compensarilor totale sau partiale se solutioneaza toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare, iar in cazul sumelor de restituit, care totalizeaza 1.250,4 mil. lei, plata efectiva a fost programata dupa cum urmeaza:
Transa I in suma de 244,5 mil. lei a fost decontata la data de 7 octombrie a.c.
Transa II (24 octombrie): respectiv 378,6 mil. lei;
Transa III (28 octombrie): respectiv 627,3 mil. lei.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala este organ de specialitate al administratiei publice centrale, institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Ministerului Finantelor Publice. In cadrul ANAF se organizeaza si functioneaza Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV), directiile generale ale finantelor publice (DGFP) judetene, Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

DIRECTIA DE COMUNICARE, RELATII PUBLICE SI MASS-MEDIA

Discursul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, la cea de a 57 - a Sesiune Anuala a Adunarii Parlamentare a NATO.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat luni, 10 octombrie a.c., la deschiderea sesiunii plenare a Adunarii Parlamentare a NATO, care se desfasoara in Bucuresti, la Palatul Parlamentului. Va prezentam integral textul discursului sustinut de seful statului cu acest prilej:

"Excelentele Voastre,
Doamnelor si Domnilor,
Onorata audienta,

Este pentru mine o onoare de a ma adresa dumneavoastra la cea de-a 57-a
sesiune anuala a Adunarii Parlamentare a NATO, reuniune care deja
prefigureaza Summit-ul NATO de la Chicago, din 2012. Ca gazda a
Summit-ului NATO din 2008, nu pot decat sa ma bucur ca la Bucuresti se
desfasoara si sesiunea anuala a Adunarii Parlamentare a NATO.

Sesiunile anuale ale Adunarii, prin natura lor, aduc o abordare extrem de
actuala si adecvata a provocarilor la adresa securitatii cu care ne
confruntam astazi. In cadrul Adunarii Parlamentare a NATO, sunt puse
laolalta, in mod fericit, resursele mediului academic, ale societatii
civile, precum si ale reprezentantilor directi ai alegatorilor. De aceea,
se pot surprinde multe unghiuri si nuante ale amenintarilor si
vulnerabilitatilor de securitate, crescand sansele formularii de
recomandari inovatoare.

Romania a demonstrat in repetate randuri ca este un aliat de prim rang,
complet angajat in gestionarea problemelor de securitate, gata sa
actioneze cand si unde este nevoie si sa contribuie semnificativ la
efortul aliat de asigurare a pacii si stabilitatii. Prezenta noastra
importanta in Afganistan, in zone cu risc ridicat, participarea cu
militari la KFOR, contributia la misiunea din Libia, disponibilitatea de a
gazdui elemente ale scutului antiracheta si promovarea integrarii acestora
in viitorul sistem NATO, eforturile noastre de a sustine activitatea
desfasurata de NATO in domeniul apararii cibernetice sau al securitatii
energetice - toate aceste exemple dovedesc angajamentul ferm al Romaniei
fata de succesul Aliantei Nord-Atlantice.

As dori sa atrag atentia asupra unor aspecte interesante. In marea
majoritate a statelor incluse in studiul "Transatlantic Trends 2011",
realizat de German Marshall Fund, populatia este net in favoarea reducerii
cheltuielilor guvernamentale. Daca, insa, intrebarea se refera strict la
cheltuielile cu apararea, vom vedea cum numai o treime din respondenti
este impotriva mentinerii sau cresterii cheltuielilor, iar doua treimi din
respondenti suporta ideea mentinerii sau cresterii cheltuielilor militare.
Asta arata ca populatiile tarilor noastre au inteles ca asigurarea
securitatii nu este optionala, ci dimpotriva, este o chestiune
fundamentala, iar cetatenii nostri sunt constienti ca nealocarea
resurselor necesare le pune in pericol dreptul de a trai asa cum isi
doresc.

Populatia a inteles, asadar, ca una dintre functiile vitale ale unui stat,
asigurarea apararii si securitatii, nu se poate realiza fara a se aloca
resurse. La aceasta as mai adauga faptul ca, in prezent, niciun stat nu
poate dispune de suficiente resurse sau parghii, astfel incat sa isi
asigure securitatea independent de celelalte. Amenintarile prezentului nu
sunt nationale, asadar nu se pot solutiona pe plan national, iar la nivel
national nu este posibila, de cele mai multe ori, nici gestionarea acestor
amenintari. De aceea, este nevoie de formate de cooperare si de
solidaritate, iar NATO reprezinta cadrul ideal in acest sens.

Am remarcat diversitatea tematicilor dezbatute sambata si duminica in
comitetele Adunarii Parlamentare. Problematica Afganistanului a fost
analizata, spre exemplu, nu doar din perspectiva insurgentei, ci si a
tranzitiei, a provocarilor la adresa guvernarii, a rolului Pakistanului in
contextul diminuarii prezentei NATO. Acesta este exact tipul de abordare
necesar pentru a asigura succesul misiunii si am convingerea ca
recomandarile identificate vor fi integrate in strategia Aliantei in
Afganistan.

Declaratia asupra sustinerii tranzitiei in Afganistan, care va fi
dezbatuta si votata de catre dumneavoastra dupa sedinta noastra plenara,
ne indica faptul ca Afganistanul reprezinta numitorul comun al interesului
aliat.

De-a lungul ultimilor ani, angajamentul aliat in Afganistan a marcat
realizari care nu pot fi irosite. Datorita prezentei NATO si a comunitatii
internationale, Afganistanul a inceput procesul de tranzitie spre asumarea
atributiilor de securitate. In continuare, este vital sa ne asiguram ca
Afganistanul devine un stat viabil si stabil.

Romania considera, ca si ceilalti aliati, ca tranzitia reprezinta un
proces evolutiv al carui obiectiv primordial este transferul total al
atributiilor de securitate catre autoritatile afgane. Acest proces gradual
este conditionat de situatia din teren. Romania ramane in continuare
angajata in procesul de stabilizare si constructie institutionala din
Afganistan, iar o eventuala reconfigurare a contributiei noastre pe linie
militara va fi luata in calcul in functie de evolutiile situatiei de
securitate din teren si in stransa cooperare cu aliatii.

Onorata audienta,
Un alt subiect inclus, in mod firesc, pe agenda acestei sesiuni anuale a
Adunarii Parlamentare a NATO, este Libia, unde Alianta a repurtat un
succes important. Totusi, in aceasta tara, pe fondul situatiei politice si
militare, este necesar sa acordam atentie deosebita pericolului
reprezentat de infiltrarea elementelor extremiste si teroriste, care ar
putea agrava situatia de securitate a zonei.

Apreciem ca prelungirea operatiunii NATO Unified Protector este oportuna,
pentru a da un semnal clar comunitatii internationale asupra faptului ca
NATO isi va indeplini obligatiile asumate pana la atingerea deplina a
obiectivelor.

De asemenea, Uniunea Europeana trebuie sa joace un rol important in
stabilizarea Libiei, in special in domeniile pentru care are competente si
sarcini, in principal gestionarea securitatii frontierelor Libiei.
Sustinem, totodata, orice initiativa si orice demers pentru incurajarea
elementelor si evolutiilor care sa conduca la mentinerea unitatii statului
libian, la realizarea prin efort comun a stabilizarii si reconstructiei.

Din punctul nostru de vedere, rolul NATO in perioada post-Gaddafi va fi,
in principal, unul de sprijin pentru eforturile comunitatii
internationale, coordonate de Organizatia Natiunilor Unite. De asemenea,
NATO va putea contribui la crearea unor institutii viabile in domeniul
securitatii pentru a impulsiona edificarea unui stat de drept in care toti
cetatenii isi regasesc aspiratiile.

Doamnelor si Domnilor,
Onorata audienta,
Cateva cuvinte, acum, despre apararea antiracheta, un subiect de mare
interes public, atat in statele membre, cat si in afara Aliantei.
Relevanta NATO in sistemul de securitate internationala este data tocmai
de capacitatea sa de descurajare, iar capacitatea de a ne apara de
atacurile cu rachete este o componenta esentiala a acestei posturi, pe
care cu totii ne-o dorim cat mai robusta.

Ca stat aflat la limita frontierei estice a Aliantei, Romania este
preocupata de noile riscuri si amenintari pe care le ridica dezvoltarea
tehnologica in domeniul rachetelor. Proliferarea tehnologiei de rachete
creste pentru toti riscul unor atacuri cu astfel de tehnologii, iar
regiunea Europei de Sud-Est este, in egala masura, expusa la astfel de
riscuri.

Dupa cum se cunoaste, in cadrul recentei mele vizite in Statele Unite a
fost semnat Acordul care reglementeaza amplasarea pe teritoriul Romaniei a
unor componente ale sistemului de aparare antiracheta al Statelor Unite
ale Americii. Este un moment important, pe de o parte din perspectiva
raporturilor bilaterale si, pe de alta parte, din perspectiva dezvoltarii
capacitatii de aparare antiracheta a NATO.

In sfera raporturilor bilaterale cu Statele Unite ale Americii, semnarea
Acordului mentionat este un moment de referinta, care confirma soliditatea
Parteneriatului nostru Strategic. Dupa cum am aratat in Declaratia privind
Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI, pe care am adoptat-o impreuna
cu presedintele Obama, apararea antiracheta ramane un dosar strategic pe
agenda cooperarii noastre bilaterale.

Romania a sustinut cu consecventa dezvoltarea capacitatii de aparare
antiracheta intr-o formula care sa asigure protectia integrala a
teritoriilor si populatiei statelor membre, cu aplicarea consecventa a
principiilor indivizibilitatii securitatii si ale solidaritatii aliate.
Elementele sistemului american care vor fi amplasate pe teritoriul
Romaniei vor reprezenta o contributie valoroasa la dezvoltarea capacitatii
NATO de a-si proteja populatiile si teritoriile statelor membre in fata
riscurilor de atacuri cu rachete. Procesul de dezvoltare este in curs si
am convingerea ca Summit-ul de anul viitor de la Chicago va marca
declararea capacitatii interimare de aparare antiracheta a Aliantei.

Fac o precizare pentru a fi clar pentru toata lumea, rachetele ce se vor
amplasa pe teritoriul Romaniei ca elemente ale scutului antiracheta sunt
strict defensive. Speculatiile si dorinta unora de a amplifica si a pune
sub semnul intrebarii buna-credinta a Romaniei nu fac decat sa arate lipsa
de vointa de cooperare. Romania instaleaza un sistem defensiv. De altfel,
Romania desi este o tara medie nu a cerut niciodata sau nu a primit
niciodata garantii antiracheta de la nimeni si are obligatia sa si le
asigure ea insasi in parteneriate cu aliatii.

Doamnelor si domnilor,
Traim, cu totii, o perioada dificila din punct de vedere economic.
Resursele pe care guvernele le aloca apararii sunt din ce in ce mai
reduse, insa provocarile din mediul strategic sunt intr-o continua
evolutie.

Provocarea cea mai mare a momentului este, prin urmare, de a face mai mult
cu resurse din ce in ce mai limitate. Solutiile multinationale, care
implica punerea in comun a resurselor statelor membre, pot constitui o
solutie inteligenta si creativa la mentinerea nivelului de ambitie al
Aliantei. Ele necesita o implicare serioasa din partea statelor membre,
creativitate si vointa politica.

Initiativa Secretarului General al NATO, denumita in mod sugestiv "smart
defense", va contribui la o mai buna adaptare a Aliantei la provocarile
viitorului. Vom sustine aceasta abordare si in viitor.

Evolutiile mediului de securitate ne impun sa acordam atentie sporita unor
amenintari de tip nou, precum atacurile cibernetice. In cadrul NATO am
analizat amplificarea riscurilor si amenintarilor provenite din spatiul
virtual. Impreuna cu Aliatii am luat decizia de a promova o politica
cuprinzatoare privind atacurile cibernetice indreptate impotriva
sistemelor informationale si de comunicatii aliate, precum si a celor de
importanta vitala pentru statele membre.

In continuare este esential sa ne concentram asupra implementarii
masurilor convenite la nivel aliat pentru a asigura capacitatea Aliantei
de a gestiona amenintarile de tip cibernetic.

Incurajam statele membre NATO sa ratifice Conventia de la Budapesta din
2001 privind criminalitatea informatica, contribuind, in acest fel, la
consolidarea credibilitatii NATO ca organizatie cu o agenda ambitioasa in
domeniul securitatii cibernetice.

Romania este hotarata sa completeze cadrul legislativ si conceptual pentru
eficientizarea cooperarii intre institutiile nationale cu atributii in
domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor.

Onorata audienta,
Pentru intarirea securitatii si sustinerea reformelor, parteneriatele
pentru pace sunt un element esential intr-o lume in continua schimbare, in
care conceptul de securitate globala capata noi valente si noi intelesuri.

In ceea ce ne priveste, consideram ca trebuie mentinuta vigoarea
parteneriatelor avansate - in primul rand a EAPC/PfP - inclusiv prin
sustinerea lor cu resurse, precum si a formatelor de parteneriate
multilaterale existente, care constituie un cadru adecvat pentru purtarea
si consolidarea dialogului politic cu diferitele categorii de parteneri,
pe baza convergentei dintre interesele acestora si interesele NATO.

Traim intr-un secol in care provocarile de securitate sunt din ce in ce
mai numeroase, mai diversificate si atipice, fapt ce determina o
permanenta adaptare a dimensiunii dialogului politic pentru a face fata
noilor provocari. Este necesara includerea intre domeniile de interes
pentru consultarile cu partenerii a temelor securitatii cibernetice si a
celei energetice.

De asemenea, este necesar sa mentinem posibilitatea de consultare politica
cu partenerii in formate flexibile de tip "28+n" si sa deschidem accesul
tuturor partenerilor la activitatile de cooperare, indiferent de cadrul
partenerial din care fac parte. Este necesara de asemenea si armonizarea
acordurilor de parteneriat dincolo de cadrele existente prin crearea unui
mecanism unic de cooperare cu NATO.

In acest spirit de cooperare am sustinut si sustinem mentinerea deschisa a
tuturor parteneriatelor in vederea primirii de noi membri care impartasesc
valori si principii comune cu cele care au adus impreuna in NATO, pe cei
28.

Doamnelor si domnilor,
Romania este, in continuare, hotarata sa contribuie la securitatea si
stabilitatea Balcanilor de Vest, sa sprijine ferm si activ integrarea
europeana si euroatlantica a statelor din acest areal. Este o datorie ce
decurge din calitatea Romaniei de membru NATO si al Uniunii Europene si,
in acelasi timp, este o provocare.

Sustinem aprofundarea cooperarii NATO-Serbia, pe masura dorintei si
gradului de pregatire a Serbiei pentru aderarea la Alianta. Asteptam cu
interes si incurajam indeplinirea de catre FYROM si Bosnia si Hertegovina
a conditiilor necesare pentru aderarea la Alianta.

Pozitia noastra politica pe subiectul Kosovo ramane neschimbata. Romania
nu va recunoaste independenta declarata de partea kosovara, in februarie
2008, pana cand nu se ajunge la o intelegere intre Belgrad si Pristina. Ne
mentinem pozitia si in ceea ce priveste atitudinea NATO, actiunile KFOR si
continutul documentelor aliate. Dorim ca acestea sa fie si in viitor
echilibrate, neutre fata de statut, fara a reflecta o recunoastere
implicita a Kosovo. Cu privire la participarea Romaniei la KFOR, doresc sa
subliniez ca ne vom mentine participarea cu militari in cadrul NATO.

Cu Ucraina, Republica Moldova, Balcanii de Vest impartasim istorie si
proximitate. Ei sunt vecinii nostri directi cu care dorim sa intensificam
dialogul deschis si cooperarea pentru a construi o comunitate de
democratie si prosperitate.

Pentru Romania, conceptul de Regiune Extinsa a Marii Negre este nu doar un
decupaj geografic, ci un concept politic cuprinzator care desemneaza
actorii din regiune animati de o puternica dorinta de cooperare.

Angajamentul sincer al tarilor din aceasta regiune pentru cooperare si
dezvoltare, ca, de altfel, si implicarea mai mare a unor organizatii
internationale - indeosebi NATO si Uniunea Europena - reprezinta singurele
modalitati prin care se poate construi un viitor mai bun, mai sigur pentru
aceasta regiune.

Imi face o deosebita placere sa reamintesc deciziile luate in 2008, la
Bucuresti, referitoare la aceasta zona. In Regiunea Extinsa a Marii Negre
avem, deopotriva, membri NATO si parteneri. In acelasi timp, exista o
interesanta combinatie de producatori, state de tranzit si consumatori de
energie, ale caror interese pot fi afectate de poluarea mediului sau de
pericole care pot afecta infrastructura energetica critica. Prin urmare,
suntem interesati sa promovam intarirea cooperarii regionale si
internationale prin intermediul diverselor formate de parteneriat ale
Aliantei, care sa permita inclusiv o proiectie de stabilitate in regiune,
cu efecte benefice in randul statelor membre NATO. Dezvoltarea unor
legaturi mai puternice intre comunitatea euroatlantica si Regiunea Extinsa
a Marii Negre ar putea deveni, in viitor, o investitie benefica pentru
toti cei implicati. Premisele acesteia merita sa fie dezvoltate prin
proiecte vizionare orientate spre obtinerea de rezultate concrete.

Incurajam, de asemenea, Republica Moldova sa-si intareasca cooperarea cu
NATO in cadrul instrumentelor parteneriale pe care Alianta le pune la
dispozitie, aceasta contribuind, intre altele, la avansarea procesului de
reforma interna si a procesului de modernizare. Reiteram, in acest
context, sustinerea noastra pentru integritatea teritoriala a Republicii
Moldova si respectarea angajamentelor internationale privind retragerea
fortelor militare stationate in Transnistria.

Romania respecta politica Ucrainei de nealiniere la niciun bloc militar si
va continua sa incurajeze dezvoltarea relatiei ei cu NATO, avand in vedere
valoarea strategica a acestui partener special pentru stabilitatea in
vecinatatea estica a Aliantei si importanta consolidarii democratice in
imediata proximitate. Interesul nostru este cu atat mai pronuntat cu cat
in regiune persista "conflicte inghetate" si criminalitatea
transfrontaliera.

Apreciem importanta dezvoltarii parteneriatului cu Ucraina, in special in
sfera cooperarii practice, potrivit interesului partii ucrainene, dar
suntem datori fata de Alianta si fata de noi insine sa ne asiguram de
respectarea valorilor si principiilor democratice pe care s-a fundamentat
Alianta: consolidarea democratiei, a statului de drept, a respectarii
drepturilor omului si a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor
nationale.

Acelasi spirit de cooperare convenit la Lisabona, Romania il promoveaza in
relatia NATO-Rusia. Avem un schimb de opinii deschis pe teme diverse,
inclusiv de pe agenda NATO. Exista inca spatiu pentru valorificarea
potentialului relatiei NATO-Rusia. Viziunea Romaniei asupra perspectivelor
raporturilor NATO-Rusia este reflectata clar in noul Concept strategic al
NATO. Ea corespunde echilibrului fundamental intre dezvoltarea cooperarii
practice si raportarea la principiile si angajamentele de baza ale acestei
relatii. Evaluarea comuna a provocarilor de securitate specifice secolului
XXI poate oferi noi dimensiuni practice cooperarii NATO-Rusia.

De asemenea, securitatea si stabilitatea in Afganistan sunt obiective
comune atat pentru NATO, cat si pentru Rusia, indeplinirea acestora
necesitand efort de cooperare sustinut in interiorul parteneriatului
NATO-Rusia. Combaterea terorismului si protectia infrastructurii critice,
combaterea armelor de distrugere in masa si a mijloacelor de ducere a
acestora la tinta, raspunsul la urgentele civile, combaterea pirateriei
sunt alte domenii prioritare de cooperare practica intre NATO si Rusia.

Evolutii au fost inregistrate, de asemenea, pe palierul cooperarii
NATO-Rusia in domeniul apararii antiracheta. Romania sustine derularea
unui dialog deschis si transparent pe subiectul apararii antiracheta la
nivelul Consiliului NATO-Rusia. Sprijinul romanesc fata de cooperarea
NATO-Rusia in domeniul apararii antiracheta, in termenii deciziei sefilor
de stat si de guvern de la Lisabona, se intemeiaza pe principii clare:
responsabilitati teritoriale separate, cooperarea intre doua sisteme
independente, transparenta, reciprocitate.

Fata de Georgia am reiterat constant angajamentul ferm pentru
independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala, precum si
sustinerea fata de aspiratiile euroatlantice ale acestui stat. Dincolo de
sprijinul aliat, integrarea in NATO este un proces bazat pe indeplinirea
unor criterii necesare, in cadrul caruia fiecare stat aspirant este
evaluat pe baza propriilor performante. Salutam progresele remarcabile
intreprinse de Georgia in ceea ce priveste procesul de reforma
democratica. Incurajam partea georgiana sa continue pe linia acestor
eforturi, care contribuie nemijlocit la adancirea relatiei cu NATO.
Apreciem seriozitatea angajamentului Georgiei in relatia cu NATO, inclusiv
in ceea ce priveste contributia la operatiunea ISAF.

Doamnelor si domnilor,
Prin raspunsurile pe care le-a dat multiplelor provocari, NATO a devenit
simbol al prezervarii securitatii, democratiei si prosperitatii, ca valori
morale si politice fundamentale. Acum, suntem aici, impreuna, in sala
plenara a Parlamentului Romaniei, un simbol al democratiei si al
dialogului.

Parteneri uniti in aceasta simbolistica, avem datoria de a fi vizionari,
de a conferi vizibilitate si de a gasi solutii comune temelor de pe agenda
actuala a Aliantei Nord-Atlantice. Valoarea si succesul acestei sesiuni
depind de deciziile consensuale pe care le veti lua, prin textele
rezolutiilor pe care le veti adopta.

Este important sa demonstram, prin deciziile noastre, ca evolutia unor
tari ca Ucraina si Belarus catre modele de state europene democratice ne
intereseaza, ca regiunea Balcanilor de Vest continua sa prezinte o
importanta deosebita nu doar pentru Romania, dar si pentru Alianta, ca
tematici precum "Afganistan", "Transformarile politice in Orientul
Mijlociu si in Africa de Nord", "Sustinerea poporului libian",
"Securitatea cibernetica", "Neutralizarea amenintarilor biologice si
chimice", "Criza economica si riscul marginalizarii strategice a Europei"
se integreaza spatiului public si devin componenta a interesului general.

Avem asteptari ridicate in ceea ce priveste Summit-ul NATO de la Chicago,
din 2012. Este important sa privim cu incredere catre acest Summit, care
se doreste a fi unul al continuitatii, de punere in practica a deciziilor
adoptate la Lisabona, in 2010. Am convingerea ca, prin parghiile
diplomatiei parlamentare, veti continua sa promovati valorile si
standardele NATO si ca veti consolida dialogul public pe teme de
securitate.

Va multumesc pentru atentia acordata."Departamentul de Comunicare Publica
10 Octombrie 2011.preluare de pe site-ul Adiministratiei Prezidentiale

n      Departamentul de comunicare al PDL .

Discurs Roberta Anastase-presedinte Camera Deputatilor, la cea de a 57 Sesiune...

Stimate domnule Presedinte,
Domnule Secretar General al NATO,
Domnule Presedinte al Adunarii Parlamentare,
Domnule Presedinte al Senatului,
Stimati colegi parlamentari,
Doamnelor si domnilor,

In ultimii ani, dimensiunea parlamentara a NATO a crescut in importanta si
evolutia democratiilor noastre sugereaza ca si pe viitor aceasta
importanta va creste. NATO nu este doar o organizatie a militarilor si a
diplomatilor, este o organizatie a cetatenilor tarilor care o compun si,
de aceea, vocea parlamentarilor reuniti in Adunarea Parlamentara NATO este
tot mai puternica si mai influenta. Adunarea Parlamentara aduce Aliantei
Nord Atlantice energie si idei proaspete, dar mai ales aduce vocea
natiunilor pe care parlamentarii le reprezinta in dezbaterile despre
viitorul nostru comun.

Stiu ca Adunarea Parlamentara a adus o contributie foarte importanta la
Noul Concept Strategic adoptat la Lisabona acum un an. Stiu ca Adunarea
Parlamentara discuta aspecte extrem de interesante si acopera teme vaste,
de la abordarea regionala a conflictului din Afganistan, la securitatea
cibernetica, de la largirea NATO si relatia cu Rusia, la securitatea
maritima si problemele Marelui Nord. Urmaresc cu atentie,mai ales,
dezbaterile legate de rolul si pozitia femeilor in sistemele de securitate
nationala ale tarilor noastre si in cele ale NATO. De asemenea, va felicit
pentru curajul politic cu care abordati dimensiuni inca neexplorate ale
exprimarii NATO in lume, precum relatia Aliantei noastre cu China, dar si
pentru felul in care lucrati pe dimensiunea mult mai comuna a relatiei cu
Rusia. Prin ceea ce faceti, dovediti ca NATO este un actor esential pentru
stabilitatea globala si pentru pace si, desi nu sunt membru al Adunarii,
va marturisesc ca sunt un admirator si un sustinator al activitatii
dumneavoastra.

Am constatat cu bucurie ca aici, la Bucuresti, ati abordat problematica
NATO si din perspectiva crizei economice pe care o traversam cu totii.
Inteleg ca in rezolutia pe care o veti vota astazi chemati toate statele
NATO si UE sa ia masurile de reforma necesare depasirii acestui moment
dificil si relansarii economice. Intr-adevar, ne va fi greu sa facem fata
amenintarilor din ce in ce mai complexe si mai atipice daca economiile
noastre nu se relanseaza, daca bugetele noastre nu se reechilibreaza.
Masurile de austeritate, reducerea cheltuielilor publice si
redimensionarea sistemelor de asistenta sociala sunt, deja, decizii luate
de mai toate tarile europene, dar si de prietenii nostri din America de
Nord. Exista, prin urmare, o presiune marita asupra cheltuielilor care
intretin si dezvolta sistemele noastre de securitate.

In acest context, mesajul dumneavoastra este foarte important, inclusiv
pentru tara mea. In curind, Parlamentul Romaniei va dezbate bugetul de
stat pentru anul 2012. Cred ca si multe din parlamentele pe care le
reprezentati vor avea pe agenda bugetele tarilor dumneavoastra in
urmatoarea perioada. In efortul nostru de gasi cai pentru reducerea
cheltuielilor, exista obisnuinta de a reduce mai degraba bugetul apararii
decit alte bugete. Poate ca ar trebui sa reflectam cu totii mai atent
inainte de a face acest lucru pentru ca securitatea noastra este eentiala
si, vedem bine, securitatea costa din ce in ce mai mult. Trebuie sa ne
ajustam bugetele, dar nu trebuie sa punem in pericol proiectele noastre
comune in cadrul NATO. Si nu doar guvernele noastre sunt chemate sa
gaseasca acest echilibru intre reduceri de costuri si o aparare efienta,
ci si noi, parlamentarii.

Doamnelor si Domnilor
Dupa cum bine stiti, Romania a decis sa fie in prima linie a tarilor care
participa la implementarea deciziilor luate la Lisabona in privinta
apararii anti-racheta. Guvernul nostru a negociat si a semnat deja un
acord bilateral cu Statele Unite conform caruia vom gazdui elemente
esentiale ale unui scut anti-racheta menit, in cele din urma, sa protejeze
intregul teritoriu NATO de amenintari balistice. Sunt bucuroasa sa constat
ca toate fortele politice parlamentare din Romania au anuntat ca sustin
acest Acord si nu cred ca vor fi probleme cu adoptarea lui in Parlament.
Acest fapt este, din pacate, unic in politica interna din Romania unde,
din pacate, prapastia dintre putere si opozitie e tot mai accentuata si
face ca un consens politic sa fie din ce in ce mai putin probabil. Totusi,
in chestiuni de evident interes national, dovedim ca putem trece peste tot
ceea ce ne desparte. Asta dovedeste ca suntem si raminem aliati
statornici.

Decizia noastra de raspunde favorabil ofertei americane de amplasare a
elementelor de scut anti-racheta pe teritoriul Romaniei s-a dovedit a fi
vizionara. Iar faptul ca alti aliati si prieteni apropiati, precum
Polonia, Turcia, iar mai recent Spania si Olanda au decis sa participe la
proiect ne arata ca vom reusi.

Sigur, parerile pro sau contra sunt mereu binevenite. Ce ar fi o Adunare
Parlamentara fara opinii adverse? Si ma bucur sa constat ca, din acest
punct de vedere, Adunarea dumneavoastra este un adevarat for democratic in
care toate parerile se pot auzi si, mai ales, toate parerile conteaza.
Important este ca, in final, spiritul aliantei noastre, atit de bine
exprimat in faimosul articol 5 din Tratatul Nord Atlantic, sa prevaleze.

Doamnelor si Domnilor
Studiile arata ca, in ultimii ani, romanii constituie cea mai
pro-atlantica natiune din Europa. La Bucuresti, NATO se bucura de cea mai
larga sustinere populara. Prezenta dumneavoastra aici a fost astfel cit
se poate de naturala. Imi amintesc cu placere ca Bucurestiul a gazduit
Sesiunea de toamna a Adunarii Palamentare in 1997, cind Romania nu era
inca membru NATO. Acum, 14 ani mai tirziu, Romania a gazduit din nou
sesiunea cea mai importanta din calendarul anual al Adunarii Parlamentare
NATO. Va asteptam din nou la Bucuresti, in sesiuni, reuniuni ale
comitetului sefilor de delegatii sau in vizite ale comisiilor, oricind in
viitor! Va multumesc.