Anul 1948 trebuie socotit anul intreruperii oricaror legaturi cu civilizatia si cultura occidentala si al reorientarii intregii vieti culturale spre Uniunea Sovietica. Din punctul de vedere al partidului, poporul nu are nevoie de produsele artistice burgheze. Proza, poezia, teatrul, critica, istoria literara, stiintele au dreptul sa fiinteze numai cu conditia adoptarii materialismului dialectic si istoric (ca unica doctrina), iar artei in general nu i se permite sa existe in afara "cauzei generale a proletariatului". Analiza si judecata de valoare a unei opere pot fi facute doar din perspectiva contributiei acesteia la construirea socialismului in Republica Populara Romana (RPR).
Un rol din ce in ce mai mare au acum criticii de partid care, amendand neobosit fiecare infima abatere de la indicatiile Partidului Muncitoresc Roman (PMR) si de la canoanele realismului socialist, sa constituie in falanga atotputernica a Inchizitiei locale strict subordonate celei moscovite[1].
In literatura romana realismul socialist se afirma in anul 1948 odata cu ciclul celor trei articole publicate in Scanteia sub semnatura lui Sorin Toma, intitulate "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei", despre opera poetica a lui Tudor Arghezi. Limbajul este de o duritate extrema si marcheaza ruperea totala fata de valorile trecutului: "Cu un urat mirositor vocabular […], Arghezi nu face in poezie decat ceea ce a facut Picasso in pictura, introducand ca material artistic excrementele… Crampeie de frumusete adevarata se mai intalnesc pe ici-colo in poeziile lui Arghezi…"
Reintoarse in orasul de pe Somesul Mic, personalitati valide ale culturii, scriitori de valoare precum Lucian Blaga, Emil Isac, Ion Agarbiceanu, Victor Papilian se vor izbi constant de psihoza unor oficialitati care blocheaza aparitia unei reviste culturale a romanilor ardeleni[2]. Golul revuistic este superficial umplut de paginile acordate scriitorilor si literaturii de ziarele clujene Tribuna noua si Lupta Ardealului[3].
Strategiile de patrundere in epicentrul fenomenului cultural capata o finalitate partiala in 1948, cand se reuseste editarea unui supliment literar al ziarului de partid Lupta Ardealului, cu sprijinul Comitetului Judetean Cluj al PMR, incepand cu data de 7 noiembrie 1948. Suplimentul a contribuit la indrumarea ideologica a scriitorilor din aceasta regiune[4].
Tot in acest ziar s-a avut in vedere si adaptarea folclorului la cerintele zilei, in care se aratau bucuriile celor saraci si mijlocasi, a intregului popor muncitor pentru trecere in stapanirea statului a pamanturilor mosieresti. In randurile ce urmeaza venim cu doua exemple care ilustreaza acest fapt.
Foaie verde de cicoare
Foaie verde de cicoare
Sa vezi in Caianul Mare
Patruzeci de plugusoare
Sunt gata pentru ogoare
Sunt gata pentru a ara
Ogorul primavara
Pamantul sa-l rascoleasca
Chiaburimea sa plesneasca
Foaie verde lemn uscat
Partidul ne-a invatat
Ca muncind cu vrednicie
Vom scapa de saracie
Nu stiam de ani si ani
Ca chiaburii ni-s dusmani
Saraci, fiti cu mintea treaza
Ca bogatii saboteaza
Armata Rosie mai frate
Ne-a dat libertate
Iar tovarasul Stalin
Ne-arata cum sa muncim
Si Partidul nostru ne-a spus
Ce sarcini avem de dus
Ce sarcini avem si noi
Ca sa scapam de ciocoi
Foaie verde de mohor
Mai tovaras muncitor
Tu muncind, muncind din zor
Scoti tractor dupa tractor.
Si ni-l dai sa-l folosim
Rodul sa il inmultim
Ca apoi pana la anul
Sa-mplinim cu totii Planul[5].
*
Frunza verde baraboi,
Am scapat mai frati si noi
De boieri si de ciocoi
Care ne-au robit pe noi.
Fara mila ne-au robit
Si ca trantori n-au muncit,
Azi in toi de primavara
Ne-nsiram cu toti pe-ogoare
Cu pluguri si cu tractoare
Care ne dau spor la munca
Sa avem recolta multa
Hai, tarani, haideti cu totii
Sa dam la carte baietii
Ca azi nu suntem slugoi
La boieri si la ciocoi
Azi avem parte si noi
La camine si la scoli.
Foaie verde, foaie lata
Cum era mai, frati odata
Ca la scoala n-aveai parte
De scrisoare si de carte
Dar astazi poti invata
Traiasca Republica[6]!
Material de Alexandru Daraban.
[1] Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (Editori: Vladimir Tismaneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile), Raport Final, Bucuresti, Editura Humanitas, 2007p. 311; Eugen Negrici, Literatura romana sub comunism, Bucuresti, Editura Fundatiei PRO, 2003, pp. 77 si urm.
[2]Diana Campan, Literatura realismului socialist si initiativele grupului "Steaua" (www.uab.ro/reviste_recunoscute/philologica/philologica_2000/02d_campean.doc).
[3] Ibidem, p. 13.
[4] Tudor Crisan, Cinci ani de lupta pentru o literatura noua, in "Almanahul literar", Cluj, Anul I, 1950, nr. 4, pp. 70-79.
[5] Lupta Ardealului, Anul V, 1949, nr. 767 (Supliment "Lupta satelor"), p. 2 (Versurile poarta semnatura lui Tarmure Gheorghe, taran muncitor, Caianul Mare - Somes).
[6] Ibidem, nr. 809, p. 2 (Versurile poarta semnatura lui Pop Vasile, taran muncitor din Agriesul de Sus, plasa Beclean, judetul Somes).
0 comentarii | 3192 vizualizări | 17 august 2017 |